3,784 matches
-
cu 2 picături uleioase, de 2,5-4,5 x 1,5-2,5 µm. Pe timp ploios sau după irigare, din picnidii apar cordoane gelatinoase, albicioase, de picnospori ce vor germina ușor pe alte plante, dacă temperatura se menține între 16-18oC. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul, în resturile de plante atacate și în semințele infectate. În timpul vegetației, picnosporii sunt vehiculați de apa de ploaie, vânt, insecte sau apa de irigație. Prevenire și combatere. Înființarea culturilor se va face pornind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau turtite, cu un rostru la capătul căruia se distinge osteolul. Picnosporii sunt de două tipuri, unii oval-alungiți bicelulari, drepți sau ușor curbați, măslinii sau bruni de 25-30 x 5-6 µm și alții filiformi, hialini de 25-35 x 1-2 µm. Epidemiologie. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau picnospori în resturile vegetale. Picnosporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S. tritici (18-40 x 3-4,5 µm). Loculii izolați cu aspect de peritecii sunt globuloși, negri și conțin asce cilindrice cu 8 ascospori fusiformi, tetracelulari, bruni, de 20-30 x 5-6 µm. Epidemiologie. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin picnospori. În cazul agentului S. tritici, picnosporii germinează în limite largi de temperatură (2-32oC) cu optim la 22-26oC și după o incubație de 7-16 zile începe formarea noilor picnidii ce poate dura 11-15
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în resturile de plante bolnave și ca miceliu în sămânță, care este și principala sursă de infecție în anul următor. Extinderea bolii este favorizată de perioadele ploioase ale anului și de temperaturile cuprinse între 13 și 27oC. Boala
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează în țesuturile subepidermale mici strome pe care apar fructificații-acervuli ce ies la suprafață prin ruperea epidermei. Conidioforii ce sunt unicelulari sau cu 1-2 septe, poartă în vârf conidii oval-cilindrice, cu 2-6 pereți transversali. Conidiile măsoară 23-62 x 9-18 µm. Epidemiologie. Conidiile răspândesc agentul patogen în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24oC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în masa de gome ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în plantă, în condiții de umiditate, formează pe tulpini conidiofori cu verticile de fialide ce emit conidii ovoide, unicelulare, de 4-6 x 1,7-2 µm. În țesuturile plantelor uscate se pot întâlni și microscleroți globuloși, de 90-250 x 50-80 µm. Epidemiologie. Ciuperca rezistă în sol prin microscleroții de pe resturile de vegetație. Din microscleroți, în solurile cu pH-ul slab acid și în condiții de temperaturi în jur de 23oC apar filamente de infecție ce vor pătrunde în plantă prin rănile produse
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Wolk. și B. byssoidea Walk. Pe talul ciupercii, de culoare cenușie, se formează numeroși conidiofori septați, ramificați, ce susțin ciorchini de conidii de 7-11 x 5-6 µm, unicelulare, hialine, ovoide. În condiții nefavorabile ciupercii, apar scleroții ca organe de rezistență . Epidemiologie. Patogenul evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23oC putând distruge frunzele, bulbii dar și inflorescențele. Semințele pot fi infestate sau infectate în procente variabile. Transmiterea patogenului se face de la an la an prin scleroții din sol sau conidiile rămase
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Deuteromycotina. Miceliul parazit al ciupercii se dezvoltă subcuticular, apoi trece în mezofilul frunzei unde va forma strome acoperite de epidermă (haloul brun). Pe aceste strome se diferențiază conidiofori scurți ce susțin conidiile bicelulare, falciforme, hialine, de 1220 x 2-4 µm . Epidemiologie. Sporularea ciupercii este favorizată de temperaturi de 15-20oC. Conidiile germinează la suprafața frunzelor umede, dau un miceliu de infecție ce străpunge epiderma sau intră prin stomate și după 9-11 zile de incubație apar simptomele evidente și o nouă generație de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ușor ascuțite la vârf, de 30-100 x 1,5-3,5 µm. Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi saprofitate, ciuperca va forma în primăvară noi generații de conidii ce vor răspândi micoza, mai ales în condiții de monocultură sau dacă se seamănă grâul mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe țesuturile distruse ale resturilor vegetale rămase pe sol. Loculii au formă globuloasă, diametre de 100-160 µm și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu episporul neted, de 12-15 µm în diametru. Ciuperca se dezvoltă în rahisul știuleților pe care îl distruge și afectează puțin și facultatea germinativă a boabelor. La atacul știuleților în depozite, boabele nu sunt afectate, sunt distruse doar țesuturile rahisului. Epidemiologie. Ciuperca este vehiculată din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către molia cerealelor Sitotroga cerealella. Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări sau pe cei care nu sunt bine înveliți
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de conidiofori cilindrici, pluricelulari, simpli, bruni. Conidiile prezintă 1-9 septe transversale, sunt eliptice, cu epispor gros, brun-verzui, netede și de dimensiuni variabile între 80-150 x 20-24 µm. Epidemiologie. Agentul patogen se răspândește în timpul vegetației prin conidii. La temperaturi optime de 25-30oC și în condiții de umiditate mare germinează, dau infecții secundare și după 7-9 zile de la pătrunderea miceliului apare o nouă generație de conidii. Persistența agentului patogen de la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conidii aciculare alungite, drepte sau ușor curbate, îngroșate la bază, hialine, cu 2-10 septe transversale, de 50-160 x 3-4 µm. Acestea germinează la +26...+32oC, în condițiile unei umidități de 60-90 %, formând în 15-18 ore filamente ce produc noi infecții. Epidemiologie. Conidiile rămase pe sol, pe resturile vegetale, rămân viabile după trecerea iernii și pot produce noi infecții în primăvară. Agentul poate fi adus în sol și odată cu glomerulele provenite din loturi semincere unde boala s-a manifestat, glomerule ce nu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciupercii se dezvoltă intercelular și după o perioadă de parazitare, produce conidiofori erecți, septați, bruni ce susțin conidii dispuse în lanț. Acestea sunt alungite, de forma unor butelii, de 90-200 x 14-21 µm, cu 8-15 pereți transversali și 3-7 longitudinali. Epidemiologie. Răspândirea patogenului de la plantă la plantă, de la un etaj de frunze la altul și pe, se face prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt sau de picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35oC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții de favorabilitate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliu sau pe conidiofori în sporodochii, sunt falciforme, hialine și de dimensiuni variate, 25-68 x 2,3-4,5 µm, cu 3-5 septe. În condiții nefavorabile, pe miceliu apar conidioforii globuloși sau ovoizi, terminali sau intercalari, care vor asigura permanentizarea patogenului. Epidemiologie. Patogenul rezistă în resturile vegetale din sol sub formă de miceliu, conidii sau clamidospori. După pătrunderea ciupercii în plantă, aceasta se multiplică în vase iar după moartea plantelor și apariția micro și macro-conidiilor, acestea sunt vehiculate de vânt, apa de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în special în zona ochiurilor. Ciuperca formează rar bazidiofructe a căror rol nu este bine încă stabilit în patogeneza agentului. Bazidiosporii, în cazul în care apar, pot fi vehiculați de vânt și pot produce infecții pe părțile aeriene ale plantelor. Epidemiologie. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin pseudoscleroții de pe tuberculi și prin cei ce rămân în sol. În timpul vegetației atacul ciupercii în sol este favorizat de prezența nematozilor ce produc leziuni prin care agentul pătrunde în tuberculi. Atacul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gen silicoză. Totodată în diverse societăți mai simple anumite boli sunt inexistente: + În cazul populației de eschimoși nu se întîlnește respingere socială deci nu se vor întîlni bolnavi de tuberculoză care contrazic toate teoriile de răspîndire, de infectare formulate de epidemiologie și de igienă despre bacilul Koch. +Nu se întîlnesc o îndepărtare între părinți și copii și de aceea nu au boli de natură sexuală. +Anumite boli apar în funcție de evoluția pacientului. Pînă la 7 ani se finalizează unele procese de construcția
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
pe cale limfatică și peritoneală, loco regională fără metastaze la distanță. Rămâne de determinat dacă chimioterapia sau modificări de tehnică chirurgicală pot reduce riscul extinderii locale sau distale a tumorii în momentul operației. Capitolul I. Biologia tumorilor tubului digestiv superior 1. Epidemiologie Cancerul esofagian Tratamentul cancerului esofagian este unul dintre cele mai dificile din practica medicală curentă. Cancerul este tratabil cu mari șanse de vindecare în stadii precoce, dar este de obicei fatal când este avansat, ceea ce face ca un deosebit interes
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
din care o parte se află la Spitalul Socola ca donație, își așteaptă și în prezent cercetătorul avizat. Autor al singurului chestionar științific tipărit ce urma să fie completat la internarea bolnavilor, doctorul Brăescu a pus bazele metodologiei pentru studierea epidemiologiei și clinicii psihiatrice în Moldova, marcând astfel începutul cercetării științifice. Este printre primii care a recomandat terapia chirurgicală în epilepsie, electrofizioterapia în bolile psihice și pentru prima dată la noi, repaosul la pat în formele acute ale psihozelor. În Iași
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
cele mai frecvente ale sindroamelor coronariene acute sunt reprezentate de: clasă Killip mai severă, insuficiență cardiacă, reinfarctizări, BAV de grad înalt, asistolă, ruptură de sept și ventricul stâng, anevrism ventricular stâng. Bibliografie Insuficiența cardiacă Dumitru ZDRENGHEA, Dana POP, Adela SITAR-TĂUT Epidemiologie și etiologie În Europa, peste 50% din mortalitatea datorată bolilor cronice este consecința bolilor cardiovasculare [1]. Printre cauzele cele mai importante ale mortalității cardiovasculare la femei amintim cardiopatia ischemică (50% dintre cauzele de deces) și insuficiența cardiacă (35% dintre cauzele
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar, fie În ductul hepatic drept, fie În cel stâng fie În ambele ducte biliare. II. CANCERUL HEPATIC PRIMITIV EPIDEMIOLOGIE Cancerul hepatic primitiv reprezintă aproximativ 0,7% din totalul cancerelor. Incidența acestuia este diferită, fiind Întâlnit cu o frecvență crescută În Asia de sud-est și Africa, 10-20 cazuri la 100.000 de locuitori. O incidență scăzută este observată În Australia, Europa și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
la organizarea și dezvoltarea Spitalului de Boli Contagioase din Iași. În 1936, a fost ales membru al Academiei Române. A făcut parte din cercul de la “Viața românească”, unde a publicat și beletristica. Lucrările științifice elaborate de dr. Slătineanu vizează domeniile epidemiologiei și bacteriologiei, poliomielitei și febrei tifoide. În 1936, la primirea să în cel mai înalt for științific național, Academia Română, putem presupune că elevii și colaboratorii au intenționat să-l omagieze medalistic. Constatăm însă că o inscripție cu caractere foarte
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
că este bazată pe observație și experiență mult mai mult decât pe teorii și modele abstracte. Cercetările epidemiologice, de exemplu, se bazează pe colectarea sistematică a observațiilor privind un anumit fenomen, ce interesează grupuri de populație bine definite. Chiar dacă în epidemiologie sau în alte ramuri ale sănătății este posibil un studiu abstractizat, folosind modele matematice, nu se pot realiza progrese fără a compara rezultatele, obținute teoretic, cu datele, colectate la nivelul populației studiate. Din punct de vedere funcțional, cercetarea poate fi
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Odată cu aplicarea precauțiilor universale din anul 1991, cabinetul stomatologic a devenit un loc mult mai sigur din punctual de vedere al riscurilor de transmitere a infecțiilor. În contextul actual al patomorfozei bolilor infecțioase, considerăm că însușirea noțiunilor generale de etiopatogenie, epidemiologie, diagnostic și tratament antibiotic al infecțiilor constituie o necesitate pentru practica medicală. Sperăm ca acest material sa fie un suport util pentru studenții care se formează în specializarea medicinii dentare. Autorii CUPRINS 1 ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ............. 7 1
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5.1 STOMATITELE INFECȚIOASE ACUTE .................................................... 77 5.2 ANGINELE INFECȚIOASE ACUTE ......................................................... 82 5.3 MONONUCLEOZA INFECȚIOASA ........................................................ 88 5.4 DIFTERIA ..................................................................................... 94 5.5 GRIPA ..................................................................................... .... 99 5.6 OREIONUL .................................................................................10 4 6 INFECȚII ODONTOGENE ............................................................... 111 6.1 EPIDEMIOLOGIE ..........................................................................111 6.2 ETIOPATOGENIE ..........................................................................111 6.3 MANIFESTĂRI CLINICE ..................................................................115 6.4 DIAGNOSTIC ...............................................................................117 6.5 TERAPIE .................................................................................... 118 7 HEPATITELE ACUTE VIRALE .......................................................... 121 7.1 DEFINIȚII ...................................................................................1 21 7.2 TABLOU CLINIC GENERAL ...............................................................122 7.3 DIAGNOSTIC ...............................................................................124 7.4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]