1,343 matches
-
pentru păstrarea acestui mod de comunicare, grav afectat de poșta electronică și alte sisteme de comunicare, care încearcă să înlocuiască definitiv epistolele clasice, pline de istorie și frumusețe“. A rezultat un volum în care cititorul, înainte de a pătrunde în slovele epistolare, este invitat să parcurgă un studiu bine documentat, veritabil portret țesut în cuvinte al Mitropolitului Antonie Plămădeală. O „muncă de migală, însoțită de răbdare și pasiune, întregită de pricepere și știință pe aceeași măsură“, contribuie la restituirea veridică a unei
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
de arhiereu, trăda emoții de copil. Autorul a adăugat, la finele cărții, câteva scrisori facsimilate, împărtășindu-ne frumoasa caligrafie îngrijită a Mitropolitului. Acesta a fost Antonie Plămădeală, „un strălucit interlocutor, nu numai verbal, ci și în scris, un talentat, neîntrecut epistolar“, iar lucrarea Părintelui Arhimandrit Timotei Aioanei de scrisori inedite nu poate lipsi din bibliografia celor ce urmăresc a-i contura un portret fidel ierarhului ce a păstorit Mitropolia Ardealului timp de 23 de ani. Acum, la începutul anului 2014, Părintele
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Evaluari > EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Epistola ca literatură post-festum Această temă despre, să-i spunem, “genul epistolar “, sau despre “literatura și arta epistolară “stârnește multe discuții. În primul rand pentru faptul că sunt epistole romanțioase ca Noua Heloisă sau Manoil care nu ne mai spun nimic. La fel se nasc întrebări referitor la unele corespondențe ale scriitorilor
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
lui Flaubert ca fiind parte din același gen. Există o confuzie pe care o întrețin unii specialiști și chiar unele dicționare ce ține de prejudecăți documentaristice, având ca efect imprecizia termenilor și subestimarea unor valori de prima mărime despre genul epistolar. Scrisoarea,( fără să ne gândim la Scrisorile persane ale lui Montesquieu, care sunt adevărate eseuri politice, nici la Scrisorile lui Eminescu, nici la Scrisorile lui Ghica, toate fiind capodopere), particulară, “familiară “, așa cum au practicat-o scriitorii și persoanele particulare, cum
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
Dar despre acest lucru vom vorbi într-o altă lucrare.Se pune întrebarea ce conferă scrisorii valoarea artistică? La această întrebare vom răspunde împreună cu alți cercetători, de la Lanson, Lovinescu, Cioculescu și G.Călinescu, care toți scot în evidență că talentul epistolar al emitentului conferă valoare artistică scrisorii.Există o vocație epistolară, așa cum există o vocație poetică și una critică.Caragiale simte nevoia permanentă a dialogului și a sociabilității volubile, rezolvate și epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
G.Călinescu, care toți scot în evidență că talentul epistolar al emitentului conferă valoare artistică scrisorii.Există o vocație epistolară, așa cum există o vocație poetică și una critică.Caragiale simte nevoia permanentă a dialogului și a sociabilității volubile, rezolvate și epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și de obicei în mod oficial și uneori confesiv.Corespondența lui Duiliu Zamfirescu prin calitățile ei tinde să pună în umbră romanele și poezia sa. Iar la ion Slavici scrisorile sunt inexpresive
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
scrisorii.Camil Petrescu care a fost un teoretician al scrisului anticalofil și prețuitor entuziast al documentelor nealterate prin imistiunea „stilizării “( Vd.Amintirile colonelului Locusteanu ), subliniază că epistola care tinde spre artă trebuie să aibă o singură calitate:autenticitate.Paginile, întradevăr, epistolare care interesează istoricul literar, sunt cele ce au un farmec autentic, în care autorul se găsește la polul opus artificialului, a stilului cu dinadins căutat, a expresiei pedante, a pozei, adică se situează într-un unghi de unde să ne apară
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
epistolari, cum a fost Voltaire care trimitea 20-30 de scrisori pe zi, în anumite perioade, n-ar putea fi imaginați fără naturelețea spontaneității. Practc, ei n-au timp să „elaboreze “, chiar dacă ar dori s-o facă. George Călinescu în Genul epistolar din volumul Scriitori străini, E.L.U.1967, nota:”Scrisoarea în general uzează de anume convenții, de procedee retorice specifice, și oricine știind că are un public, fie și de o singură persoană, compune mai mult sau mai puțin conștient. Cât
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
sine în plan ideal, iar pe de alta, intuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atent ca oricare altul la compoziție “. O disciplină, deci, guvernează și scrisoarea, în fond o manieră utilă oricărei activități intelectuale. Epistolarul nu i se poate sustrage acestei discipline, cum nu poate să nu respecte gramatica. Un autocontrol funcționează oricum.Caragiale își redacta scrisorile cu minuțiozitate și scrupul de bijutier, fără să știrbească naturalețea. Dar, sinceritatea nu trebuie absolutizată. Ea depinde de
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
în jurul său. Sinceritatea scrisorilor nu trebuie înțeleasă ca totală și intangibilă, iar în materie de estetică și istorie literară, se impune o confruntare permanentă cu opera sau cu alte documente ale vremi. Alături de naturalețe, sinceritate, spontaneitate, ce sunt caracteristicile artei epistolare, mai adăugăm plăcerea de a scrie scrisori, ca o prelungire a conversațiilor dincolo de salon, obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
prin temerarele lui tatonări epice. În aceași situație se află Duiliu Zamfirescu care avea în scrisori preocupări estetice. Dacă am clarificat, în parte, identitatea speciei, acum încercăm să o integrăm în categoria ei mai largă, pe care o denumim gen epistolar. Unele enciclopedii, cum ar fi Larouse-Grand Dictionaire Universel, concentrează laolaltă sub acest nume operele, cum ar fi romane, poeme, eseuri, discursuri,, care au adoptat forma epistolară.Această metodă aplicată epocilor mai vechi nu este greșită.Dar această practică, după ce am
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
de ignorare sau de respectarea minimală a normelor, de experiență nemijlocită, scrisorile, ca jurnalele, sunt foarte căutate și citite.Textul romanesc, fantezist și ficționalist nu prea mai este căutat. Cititorul de azi caută viața adevărată și trăită . Forța analitică a epistolarului se însoțește adesea și cu alte virtuți precum savoarea limbajului, cum îl descoperim la Kogălniceanu, detașarea obiectivă, concurând ficțiunea la Odobescu, capacitatea mimetică la Caragiale, tensiunea intelectuală la Titu Maiorescu, expresivitatea descrierilor la Duiliu Zamfirescu, ceea ce ne pune în fața unor
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
întrucât sunt înțesate de considerații filozofice, sociale și politice.Odobescu și Alecsandri, ca și Odobescu, ia temperature morală a societății din vremea lor, în timp ce Titu maiorescu și Duiliu Zamfirescu dizertează despre teoria realismului și a rolului lui în roman. Opera epistolarului impune o investigare din unghiuri variate, ea ne dezvăluie valori complexe, care dacă n-o înscriem dintr-o dată în sfera artei, atunci în imediata ei vecinătate, în istorie, în istoria literară, în mișcarea de idei a epocii. Epistola o putem
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
unghiuri variate, ea ne dezvăluie valori complexe, care dacă n-o înscriem dintr-o dată în sfera artei, atunci în imediata ei vecinătate, în istorie, în istoria literară, în mișcarea de idei a epocii. Epistola o putem trece în cadrul elasticului gen epistolar, care pentru mine semnifică mai mult o noțiune istorică decât estetică. Scrisoarea trebuie fixată în categoria ei proprie și înțeleasă modern, ca o operă, cu multiple posibilități de expresie. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Epistola ca literatură post festum / Al
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ȚENNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Epistola ca literatură post-festum Această temă despre, să-i spunem, “genul epistolar “, sau despre “literatura și arta epistolară “stârnește multe discuții. În primul rand pentru faptul că sunt epistole romanțioase ca Noua Heloisă sau Manoil care nu ne mai spun nimic. La fel se nasc întrebări referitor la unele corespondențe ale scriitorilor
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
lui Flaubert ca fiind parte din același gen. Există o confuzie pe care o întrețin unii specialiști și chiar unele dicționare ce ține de prejudecăți documentaristice, având ca efect imprecizia termenilor și subestimarea unor valori de prima mărime despre genul epistolar. Scrisoarea,( fără să ne gândim la Scrisorile persane ale lui Montesquieu, care sunt adevărate eseuri politice, nici la Scrisorile lui Eminescu, nici la Scrisorile lui Ghica, toate fiind capodopere), particulară, “familiară “, așa cum au practicat-o scriitorii și persoanele particulare, cum
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
Dar despre acest lucru vom vorbi într-o altă lucrare.Se pune întrebarea ce conferă scrisorii valoarea artistică? La această întrebare vom răspunde împreună cu alți cercetători, de la Lanson, Lovinescu, Cioculescu și G.Călinescu, care toți scot în evidență că talentul epistolar al emitentului conferă valoare artistică scrisorii.Există o vocație epistolară, așa cum există o vocație poetică și una critică.Caragiale simte nevoia permanentă a dialogului și a sociabilității volubile, rezolvate și epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
G.Călinescu, care toți scot în evidență că talentul epistolar al emitentului conferă valoare artistică scrisorii.Există o vocație epistolară, așa cum există o vocație poetică și una critică.Caragiale simte nevoia permanentă a dialogului și a sociabilității volubile, rezolvate și epistolar,Creangă rămâne un monologant, trimițând scrisori foarte rar și de obicei în mod oficial și uneori confesiv.Corespondența lui Duiliu Zamfirescu prin calitățile ei tinde să pună în umbră romanele și poezia sa. Iar la ion Slavici scrisorile sunt inexpresive
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
scrisorii.Camil Petrescu care a fost un teoretician al scrisului anticalofil și prețuitor entuziast al documentelor nealterate prin imistiunea „stilizării “( Vd.Amintirile colonelului Locusteanu ), subliniază că epistola care tinde spre artă trebuie să aibă o singură calitate:autenticitate.Paginile, întradevăr, epistolare care interesează istoricul literar, sunt cele ce au un farmec autentic, în care autorul se găsește la polul opus artificialului, a stilului cu dinadins căutat, a expresiei pedante, a pozei, adică se situează într-un unghi de unde să ne apară
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
epistolari, cum a fost Voltaire care trimitea 20-30 de scrisori pe zi, în anumite perioade, n-ar putea fi imaginați fără naturelețea spontaneității. Practc, ei n-au timp să „elaboreze “, chiar dacă ar dori s-o facă. George Călinescu în Genul epistolar din volumul Scriitori străini, E.L.U.1967, nota:”Scrisoarea în general uzează de anume convenții, de procedee retorice specifice, și oricine știind că are un public, fie și de o singură persoană, compune mai mult sau mai puțin conștient. Cât
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
sine în plan ideal, iar pe de alta, intuind că scrisorile sale vor cădea pe mâinile posterității, el e mai atent ca oricare altul la compoziție “. O disciplină, deci, guvernează și scrisoarea, în fond o manieră utilă oricărei activități intelectuale. Epistolarul nu i se poate sustrage acestei discipline, cum nu poate să nu respecte gramatica. Un autocontrol funcționează oricum.Caragiale își redacta scrisorile cu minuțiozitate și scrupul de bijutier, fără să știrbească naturalețea. Dar, sinceritatea nu trebuie absolutizată. Ea depinde de
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
în jurul său. Sinceritatea scrisorilor nu trebuie înțeleasă ca totală și intangibilă, iar în materie de estetică și istorie literară, se impune o confruntare permanentă cu opera sau cu alte documente ale vremi. Alături de naturalețe, sinceritate, spontaneitate, ce sunt caracteristicile artei epistolare, mai adăugăm plăcerea de a scrie scrisori, ca o prelungire a conversațiilor dincolo de salon, obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
prin temerarele lui tatonări epice. În aceași situație se află Duiliu Zamfirescu care avea în scrisori preocupări estetice. Dacă am clarificat, în parte, identitatea speciei, acum încercăm să o integrăm în categoria ei mai largă, pe care o denumim gen epistolar. Unele enciclopedii, cum ar fi Larouse-Grand Dictionaire Universel, concentrează laolaltă sub acest nume operele, cum ar fi romane, poeme, eseuri, discursuri,, care au adoptat forma epistolară.Această metodă aplicată epocilor mai vechi nu este greșită.Dar această practică, după ce am
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
de ignorare sau de respectarea minimală a normelor, de experiență nemijlocită, scrisorile, ca jurnalele, sunt foarte căutate și citite.Textul romanesc, fantezist și ficționalist nu prea mai este căutat. Cititorul de azi caută viața adevărată și trăită . Forța analitică a epistolarului se însoțește adesea și cu alte virtuți precum savoarea limbajului, cum îl descoperim la Kogălniceanu, detașarea obiectivă, concurând ficțiunea la Odobescu, capacitatea mimetică la Caragiale, tensiunea intelectuală la Titu Maiorescu, expresivitatea descrierilor la Duiliu Zamfirescu, ceea ce ne pune în fața unor
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
întrucât sunt înțesate de considerații filozofice, sociale și politice.Odobescu și Alecsandri, ca și Odobescu, ia temperature morală a societății din vremea lor, în timp ce Titu maiorescu și Duiliu Zamfirescu dizertează despre teoria realismului și a rolului lui în roman. Opera epistolarului impune o investigare din unghiuri variate, ea ne dezvăluie valori complexe, care dacă n-o înscriem dintr-o dată în sfera artei, atunci în imediata ei vecinătate, în istorie, în istoria literară, în mișcarea de idei a epocii. Epistola o putem
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]