681 matches
-
primul și cel din urmă drum, întâlnindu-se cu forță de destin în aura genialității celui care i-a alungat sentimentul de exilat în propria limbă, luminându-i drumul. A plecat la întâlnirea cu Eminescu scriindu-și din timp și epitaful („Sunt iarbă și mai mult nu pot fi”), dând , din vreme, și explicațiile acestuia („ A fi simplu nu e treabă ușoară. Afi simplu înseamnă să mori câte puțin în fiecare zi, în numele celor mulți, până te preschimbi în iarbă. Iar
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu reședința în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale. Secțiunea a 2-a Stema Articolul 4 Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brațe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
minori, până ce aceștia își termină studiile, inclusiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 23 de ani, precum și beneficii de invaliditate; ... d) adaos corespunzător pentru cheltuielile de întreținere a mașinii și călătoriile de serviciu; ... e) veniturile de la icoana-prăznicar și Sfântul Epitaf; ... f) plata concediului anual pentru preoții activi în biserică. ... (2) Concediul anual va fi acordat preoților activi după cum urmează: ... a) două săptămâni de concediu anual de la primul până la al cincilea an al slujirii preoțești; ... b) 3 săptămâni concediu anual de la
HOTĂRÂRE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoaşterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206810_a_208139]
-
Ortodoxă Sârbă de Timișoara, cu reședința în Timișoara, este organismul cultic care, duhovnicește, ierarhic și canonic, este parte componentă a B.O.S. autocefale. Secțiunea a 2-a Stema Articolul 4 Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara are următoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptă cu o cruce cu două brațe orizontale, iar în partea stângă cu cârja arhierească, în mijloc se află un scut ce are deasupra sa mitra arhierească aurie; în jumătatea superioară de
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
minori, până ce aceștia își termină studiile, inclusiv până la împlinirea de către copil a vârstei de 23 de ani, precum și beneficii de invaliditate; ... d) adaos corespunzător pentru cheltuielile de întreținere a mașinii și călătoriile de serviciu; ... e) veniturile de la icoana-prăznicar și Sfântul Epitaf; ... f) plata concediului anual pentru preoții activi în biserică. ... (2) Concediul anual va fi acordat preoților activi după cum urmează: ... a) două săptămâni de concediu anual de la primul până la al cincilea an al slujirii preoțești; ... b) 3 săptămâni concediu anual de la
STATUTUL din 17 decembrie 2008 Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206811_a_208140]
-
Corpul lui Newton a fost adus de la Kensington la Londra și înmormântat în cadrul unei ceremonii solemne la Westminster. Peste patru ani, rudele lui Newton au ridicat la mormântul său un monument cu chipul lui, decorat cu diferite embleme și simboluri. Epitaful de pe mormântul său conține următorul text: "„Aici se odihnește Sir Isaac Newton, nobil, care cu o rațiune aproape divină a demonstrat cel dintâi, cu făclia matematicii, mișcarea planetelor, căile cometelor și fluxurile oceanelor. El a cercetat deosebirile razelor luminoase și
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
una dintre cele mai izbutite piese ale volumului, poezie de notație, fără dulcegării și odăjdii inutile, arie în care autoarea nu vrea să persiste), Voi, cuvinte (ușor fior mioritic, în sens pozitiv), Nedumerire, Singurătate, Dor de stepă, Bob mic (gen epitaf). Poema cea mai lungă este Rânduiala (12 catrene). La pagina 58, din cele două strofe nu putea lipsi zgura unor clișee de tipul „duioasele cărări” sau „aduceri aminte”, după cum, în altă parte, întâlnim sămănătoristele/ poporanistele „poteci de dor”. Riscurile și
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
în primele două albume American. Videoclipul ce a fost lansat pentru piesa “Hurt”, de Trent Reznor de la Nine Inch Nails, s-a potrivit perfect cu trecutul lui Cash și cu sentimentele de regret. Acest videoclip este cunoscut acum ca fiind “epitaful său” din American IV și a primit critici pozitive și notabile atât din partea audienței cât și din partea criticilor. June Carter Cash a murit pe 15 septembrie 2003, la vârsta de 71 de ani. Una dintre ultimele dorințe ale lui June
Johnny Cash () [Corola-website/Science/300130_a_301459]
-
biserică nouă închinată Nașterii Maicii Domnului, ei fiind despăgubiți de comunitatea românească căreia i-a rămas vechea biserică. În localitate există și două cimitire, unul romano - catolic, maghiar și unul ortodox, comun pentru sârbi și români. În acesta din urmă, epitafurile sunt scrise de multe ori în ambele limbi, amintind astfel de trecutul comun al celor două etnii atât în plan bisericesc cât și familial. În anul 1762 Turnu era un înfloritor târg al comitatului Cenad de el aparținând ca filiale
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
s-au refăcut treptele și s-au placat cu gresie; au fost cmparate: o Sf. Evanghelie, un chivot, o candela-pe Sf. Masă, două seturi de vesminte pentru Sf. Masă, două seturi de perdele(dvere) pentru ușile împărătești și diaconești, un epitaf și mai multe icoane pictate, pentru sărbătorile unor sfinți de peste an.<br> Biserică a fost sfințită, de P. S. Iustin, în 29 iunie 2004, iar preotului paroh Grigore-Dumitru Roșca i s-a acordat distincția de iconom stavrofor.<br> În 2005 s-
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
cu influență slavonă. Catapeteasma este construită ca un perete din scânduri pe care sunt agățate diferite icoane răzlețe, o ușă împărătească și două uși diaconești. Obiectele istorice mai vechi, datând din sec. XIX: cărți de cult slavone, Sf. Vasile, Sf.Epitaf, pictat și brodat cu fir alb, două cruci din metal alb și email, chivot, policandru, clopot din 1872 restaurat în 1907 și diferite icoane de pe catapeteasmă. Biserica a fost distrusă de bombardamentele din cele două războaie și renovată în același
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
1859); Triodion (1860); Apostol (1879); Mineele din 1892-1893; Psaltire (1895); Ceaslov (1896); cărți de bibliotecă de la 1896 până la 1917. Între icoane sunt cateva apartinatoare anului 1897, mai există un clopot, vase de cult, potir, disc, linguriță, copie, cădelnița, steluța și epitaf. În 1947, parohia ortodoxă avea 11,6 ha de teren. După o lucrare mare de renovare, biserica a fost sfințită în anul 1956 la 8 noiembrie, de un sobor de preoți în frunte cu ieromonahul Serafim Popescu de la Sâmbătă de
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
cu nuanțe expresioniste (mai mult pe linia lui Crainic decît a lui Blaga) și un simbolism întârziat (înrudit cu cel al ultimului Goga), dar cuceritor prin puritatea trăirii și a expresiei («E-n lucruri câte-un suflet și câte-un epitaf; / Imaginile seacă și se prefac în gând; / În viață și-n fântână vezi umbrele pe fund / Ca siluete șterse-n oglinzile de praf»). Dotat, dar inegal, poetul ar merita, poate, o reeditare antologică (la care s-ar putea adăuga și
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
appel de Villon", v. 15, 1462). În închisoare, în așteptarea execuției, poetul a scris cinicul „Catren - Ce a făcut Villon când a fost condamnat la spânzurătoare” (vezi cap. Stilul villonian), în și, poate, cea mai celebră baladă a sa, un epitaf, un testament lăsat în umbra morții, „Balada spânzuraților” ("La ballade des pendus"). Pe 5 ianuarie 1463, ca urmare a recursului, Curtea supemă de justiție a Parisului ("le Parlement") i-a anulat pedeapsa capitală, posibil, deoarece unul dintre cei trei judecători
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
fost conceput ca o predică adresată publicului care începe cu cuvintele „Frați oameni” (""Frères humains"" sau, conform originalului, ""Freres humains""), detașată de condamarea la moarte a poetului, villoniștii actuali preferă titlul ""Frères humains"". Printre alte titluri ale baladei mai găsim: „Epitaful lui Villon” ("Épitaphe dudit Villon") în ediția lui Pierre Levet din 1489, și în manuscrisele "Le Chansonnier de Rohan" de pe la 1475 (Berlin, Bibliothèque Nationale, Cabinet des Estampes, ms. 78 B 17) și în manuscrisul Fauchet (Claude Fauchet, 1530 - 1602) aflat
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
manuscrisele "Le Chansonnier de Rohan" de pe la 1475 (Berlin, Bibliothèque Nationale, Cabinet des Estampes, ms. 78 B 17) și în manuscrisul Fauchet (Claude Fauchet, 1530 - 1602) aflat la Stockholm, Bibliothèque Royale, ms. V.u.22, iar Clément Marot (1533) menționează titlul „Epitaf sub formă de baladă făcut de Villon pentru el însuși și tovarășii săi care se așteaptă să fie spânzurați împreună cu el” ("Épitaphe en forme de ballade, que feit Villon pour luy & pour ses compaignons s'attendant à estre pendu avec
François Villon () [Corola-website/Science/298721_a_300050]
-
Blajului pe Atanasie Rednic, care obținuse abia 9 voturi. A murit la 22 septembrie 1768. A fost înmormântat în biserica Madonna del Pascolo din Roma. Nepotul său, Samuil Micu, i-a pus pe mormânt o lespede de piatră cu următorul epitaf: „"Ioanni Innocentio Lib. Bar. Klein Vallachorum Graec. Ruth. et Rasc. Episcopo Fogarasiensi Qui a Carolo VI et M. Theresia Romm. Impp. Pro Sua Ecclesia Suoque Popvlo Plvrimis Impetratis Beneficiis Provincia Sancte Pieq. Administrata de Ecclesia de Patria De Provincia O.
Inocențiu Micu-Klein () [Corola-website/Science/299592_a_300921]
-
Miezonoptica la momentul ei obișnuit înainte de Utrenia de duminica dimineața. În Sâmbăta Mare și Sfântă, Miezonoptica are o formă specială doar pentru această zi din an. Este ultima slujbă din cartea de slujbă a Triodului. În tradiția rusă, slujba seține lângă epitaf, un giulgiu brodat cu imaginea lui Hristos pregătit pentru a fi pus în mormânt, care a fost așezat pe un catafalc în centrul bisericii. După Deschidere și psalmul 50, se cântă Canonul Sâmbetei Mari (este repetat cel de la Utrenia din
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
și psalmul 50, se cântă Canonul Sâmbetei Mari (este repetat cel de la Utrenia din noaptea de dinainte) ca o meditație la sensul morții lui Hristos și a coborârii Sale la iad. În timpul ultimei strofe a canonului, preotul și diaconul duc epitaful înapoi în Altar și îl așază pe Masa Altarului, unde va rămâne pe durata sărbătorilor pascele ca o aducere aminte a hainelor de înmormântare rămase în mormântul gol (Ioan 20:5). Apoi este citită o litanie scurtă iar preotul face
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
gol (Ioan 20:5). Apoi este citită o litanie scurtă iar preotul face Încheierea. Toate luminile din biserică sunt stinse, iar toți credincioșii așteaptă în liniște și întuneric sosirea miezului nopții, când este prăznuită Învierea Domnului. Tradiția bizantină este similară. Epitaful este deja dus în Altar în timpul Utreniei din Sâmbăta Mare, astfel încât slujba este cântată fără deplasarea trupului lui Hristos din mormânt. În practica zilelor noastre, litania și încheierea sunt înlocuite de apolytikion? al Învierii, cântat pe glasul al II-lea, " Când
Miezonoptică () [Corola-website/Science/299727_a_301056]
-
Londrei. Se crede că a scris romanul "Byrne" pe patul de moarte. Se pare că și-ar fi dorit ca cenușa să-i fie păstrată în Cimitirul Moston din Manchester, însă până la urmă au ajuns la cimitirul din Monte Carlo. Epitaful de pe piatra memorială de marmură a lui Burgess, în spatele căreia e păstrat vasul cu rămășițele sale, este inscripționată "Abba Abba", ceea ce are câteva ințelesuri: (1) ebraicul "Tată, tată", adică invocarea Domnului ca Părinte ("Marcu" 14:36 etc.); (2) inițialele lui
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
și a fost introdus și la Constantinopol în 1824. Dar se pare că s-ar fi răspândit mai întâi în Ardeal. Aceasta este o altă relicvă galică, a sărutării sfintei cruci din Vinerea Mare. Mai departe, ritul bizantin propriu-zis prevede ca epitaful să fie pus pe masa altarului în vinerea mare seara, la vecernie, apoi, la laudele de sâmbătă dimineața, să se facă o procesiune în jurul bisericii cu epitaful, iar apoi să fie așezat în mijlocul bisericii, până înainte de utrenia învierii. Tradițiunea ardeleană
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
a sărutării sfintei cruci din Vinerea Mare. Mai departe, ritul bizantin propriu-zis prevede ca epitaful să fie pus pe masa altarului în vinerea mare seara, la vecernie, apoi, la laudele de sâmbătă dimineața, să se facă o procesiune în jurul bisericii cu epitaful, iar apoi să fie așezat în mijlocul bisericii, până înainte de utrenia învierii. Tradițiunea ardeleană a reținut un maximum din aceste datini, adaptându-le vechiurilor obiceiuri galice. Astfel epitaful este expus de la sfârșitul liturghiei joii celei mari, și nu în mijlocul bisericii, ci
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
la laudele de sâmbătă dimineața, să se facă o procesiune în jurul bisericii cu epitaful, iar apoi să fie așezat în mijlocul bisericii, până înainte de utrenia învierii. Tradițiunea ardeleană a reținut un maximum din aceste datini, adaptându-le vechiurilor obiceiuri galice. Astfel epitaful este expus de la sfârșitul liturghiei joii celei mari, și nu în mijlocul bisericii, ci la o parte, încât formează un "reposorium" occidental. Pe acest "reposorium" - pe care se află așternut epitaful - se pune artoforul („ciboriul”) conținând rezerva euharistică ce fuse sfințită
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]
-
maximum din aceste datini, adaptându-le vechiurilor obiceiuri galice. Astfel epitaful este expus de la sfârșitul liturghiei joii celei mari, și nu în mijlocul bisericii, ci la o parte, încât formează un "reposorium" occidental. Pe acest "reposorium" - pe care se află așternut epitaful - se pune artoforul („ciboriul”) conținând rezerva euharistică ce fuse sfințită cu un an înainte (în joia mare a anului trecut). În același timp în chivot se pune cutiuța cu noua rezervă euharistică, și anume agnețul sfințit în ziua însăși (și
Ritul bizantin din Ardeal () [Corola-website/Science/298760_a_300089]