1,095 matches
-
structura rodopsinei proteină conjugată din bastonașele retinei care absoarbe radiații în u.v. și vizibil, producând senzația vizuală. Carența în această vitamină, în cazul unei hrane sărace în caroteni, duce la încetinirea creșterii animalelor, scăderea în greutate, cheratinizarea și stratificarea epiteliilor cu pătrunderea microbilor în țesuturi, întreruperea spermatogenezei și resorbția embrionului, diminuarea activității vizuale și a capacității de adaptare la lumina crepusculară (hemeralopie), asociată la o avitaminoză avansată cu o cornee mată și uscată (xeroftalmia). 7.3.2.Vitaminele D (Calciferolii
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
vascularizate de vase limfatice (cu rol în apărarea sănătății prin imunitatea produsă). Esofagul este un canal musculo-membranos prin care bolul alimentar trece din faringe spre stomac, prin orificiul cardia. Este căptușit cu o mucoasa care are în structura să un epiteliu pluristratificat pavimentos. Inervația este asigurată de sistemul nervos simpatic și parasimpatic. Stomacul se prezintă că o porțiune dilatata a tubului digestiv situat în cavitatea abdominală, între splina și ficat. Are o capacitate cuprinsă între 13001500 cm³. Are forma literei “J
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
canalul hepatocoledoc și un aparat diverticular format din vezica biliară și canalul cistic. Vezica biliară sau colecistul este un rezervor în care se colectează bilă în perioadele interdigestive și se concentrează prin absorbția de apă și secreția de mucina de către epiteliu vezicii biliare. Vizica biliara are forma de pară, are o capacitate de 50-60 cm3 și se află situată pe fata viscerala a ficatului. Pancreasul este o glanda anexă voluminoasa situată în stânga abdomenului, în spatele stomacului. Pancreasul are o greutate de 80-100
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
8,6 9,4 numite și fosfataze alcaline; fosfomonoesteraze de tip II cu pH optim între 5,0 5,5 și de tip III cu pH optim între 3 4,2 numite și fosfataze acide. Fosfatazele alcaline sunt prezente în epiteliul intestinal și renal, oase, serul sanguin, unde au un rol important de eliberare a acidului fosforic din diferiți compuși biologici. Fosfatazele acide de tip II se găsesc în splină, rinichi, prostată, iar cele de tip III în eritrocite, ficat, splină
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de depozit, activitatea lipolitică a țesutului hepatic, precum și exercitarea efectului lipotrop a colinei în condiții optime, necesită prezența în cantități adecvate a A.G.E. Cunoscuți și sub numele de vitamina F, A.G.E. contribue la menținerea în stare normală a epiteliilor, la îmbunătățirea funcțiilor hepatice și biliare în cazul afecțiunilor respective, la scăderea nivelului colesterolemiei. Carența în A.G.E. se manifestă prin afecțiuni ale pielei, întârzieri în creșterea și dezvoltarea animalului. Mezoinozitolul (hexahidroxiciclohexanul) este un factor de creștere esențial pentru numeroase
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
A2 este mai puțin activă cu circa 40% decât vitamina A1, -retinolul având activitatea vitaminică cea mai mare. Acțiunea biologică a vitaminelor A se manifestă într o serie de procese biologice foarte importante : creșterea, menținerea normală a epidermei și a epiteliilor, vederea, reproducția. Vitamina A favorizează creșterea animalelor tinere prin reglarea și stimularea creșterii țesutului osos. În procesele de reproducție retinolii asigură funcționarea normală a ovarului și testiculului.Vitaminele A măresc rezistența organismului la infecții prin asigurarea stării normale a epiteliilor
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
epiteliilor, vederea, reproducția. Vitamina A favorizează creșterea animalelor tinere prin reglarea și stimularea creșterii țesutului osos. În procesele de reproducție retinolii asigură funcționarea normală a ovarului și testiculului.Vitaminele A măresc rezistența organismului la infecții prin asigurarea stării normale a epiteliilor și epidermei. Vitaminele A intervin direct în procesul vederii: retinalul intră în structura rodopsinei proteină conjugată din bastonașele retinei care absoarbe radiații în u.v. și vizibil, producând senzația vizuală. Carența în această vitamină, în cazul unei hrane sărace în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
structura rodopsinei proteină conjugată din bastonașele retinei care absoarbe radiații în u.v. și vizibil, producând senzația vizuală. Carența în această vitamină, în cazul unei hrane sărace în caroteni, duce la încetinirea creșterii animalelor, scăderea în greutate, cheratinizarea și stratificarea epiteliilor cu pătrunderea microbilor în țesuturi, întreruperea spermatogenezei și resorbția embrionului, diminuarea activității vizuale și a capacității de adaptare la lumina crepusculară (hemeralopie), asociată la o avitaminoză avansată cu o cornee mată și uscată (xeroftalmia). 7.3.2.Vitaminele D (Calciferolii
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
72]. Cunoașterea status-ului c-erbB-2 poate fi utilă în stabilirea terapiei deoarece există evidențe clare că tumorile c-erbB 2 pozitive prezintă un răspuns scăzut la terapia hormonală [245,321,470]. EGF și receptorul său EGF este necesar pentru creșterea epiteliului mamar, acționând prin intermediul receptorului său (EGFR), care este o glicoproteină transmembranară. Acesta prezintă un domeniu de legare extracelular și un domeniu intracelular tirozin-kinazic [59,67,198,354,460]. Nivelele crescute de EGFR au fost corelate cu prognostic sever și cu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
15]. Banda 11q13 este amplificată în 15-20% din cancerele mamare. Aici sunt localizate mai multe protooncogene (int-2, hst) al căror rol în realizarea fenotipului malign este insuficient precizat [37]. Oncogena bcl-2 este exprimată normal în celulele aflate în proliferare. În epiteliul mamar normal, bcl-2 este exprimată de toate celulele ductale. Această genă este un antidot al morții celulare programate (relație funcțională inversă în raport cu p53). Expresia sa apare în proporție de 91% în cancerul in situ și 79% în cancerul invaziv. Pierderea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
72]. Cunoașterea status-ului c-erbB-2 poate fi utilă în stabilirea terapiei deoarece există evidențe clare că tumorile c-erbB 2 pozitive prezintă un răspuns scăzut la terapia hormonală [245,321,470]. EGF și receptorul său EGF este necesar pentru creșterea epiteliului mamar, acționând prin intermediul receptorului său (EGFR), care este o glicoproteină transmembranară. Acesta prezintă un domeniu de legare extracelular și un domeniu intracelular tirozin-kinazic [59,67,198,354,460]. Nivelele crescute de EGFR au fost corelate cu prognostic sever și cu
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
15]. Banda 11q13 este amplificată în 15-20% din cancerele mamare. Aici sunt localizate mai multe protooncogene (int-2, hst) al căror rol în realizarea fenotipului malign este insuficient precizat [37]. Oncogena bcl-2 este exprimată normal în celulele aflate în proliferare. În epiteliul mamar normal, bcl-2 este exprimată de toate celulele ductale. Această genă este un antidot al morții celulare programate (relație funcțională inversă în raport cu p53). Expresia sa apare în proporție de 91% în cancerul in situ și 79% în cancerul invaziv. Pierderea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
ale inimii drepte și stângi. Mezoblastul cardiogenetic migrează de la nivelul liniei primitive pe părțile laterale ale membranei orofaringiene și se dispune rostral acesteia, formând aria cardiogenă care are formă semilunară cu concavitatea caudal Histogeneza cardiacă derivă din celulele mezenchimului angioblastic, epiteliului celomic splahnopleural medial și celulele crestelor neurale, importantă sursă extracardiacă. Aceste celule participă la formarea endocardului și celulelor mezenchimale cardiace formatoare ale țesutului valvular al inimii, miocardului, incluzând țesutul excito-conductor și matricea proteică specifică asociată inimii în dezvoltare (gelul cardiac
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
țesutul excito-conductor și matricea proteică specifică asociată inimii în dezvoltare (gelul cardiac), septul aortico pulmonar și media marilor vase. Miocitele cardiace primitive pot fi identificate la embrionul neplicaturat în perioada presomitică sau semitică precoce ca celule epiteliale cuboidale simple ale epiteliului celomic splahno-pleural supraiacent endodermului. Aceste celule formează o rețea de vase sanguine mici a cărei porțiune centrală anterioară o constituie aria cardiogenică din care se vor evolua cordul și aorta dorsală. * Formarea ansei cardiace Formarea ansei cardiace presupune regionalizarea, începutul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Pericardul și sacul pericardic sunt situate în compartimentul mijlociu al mediastinului inferior. * Morfologie externă Sacul pericardic sau pericardul parietal prezintă pentru descriere două foițe (fig. 2): foița externă fibroasă, numită pericard fibros (sac pericardic); foița internă seroasă formată din mezotelium (epiteliu scuamos simplu) care derivă din celomul embrionar primitiv, numită pericard seros. Cele două foițe sunt contigue la nivelul emergenței vaselor mari din sacul pericardic, stratul fibros fiind continuu cu adventicea vasculară și fascia pretraheală. Foița seroasă se reflectă pe suprafața
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ARN, o capsidă proteică și un înveliș extern, din care proemină două tipuri de glicoproteine, cu rol de hemaglutinare și fuziune de celulele țintă. Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazală și conjunctivală. Virusul se multiplică la nivelul epiteliului respirator și apoi diseminează prin intermediul limfocitelor și monocitelor din sânge (viremia primară) la nivelul sistemului reticulo-endotelial. Multiplicarea virală continuă la acest nivel, fiind urmată de viremia majoră secundară, după 5-7 zile de la expunere. Erupția în rujeolă este determinată prin mecanism
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
un virus ARN, din familia Togaviridae, cu un singur serotip cunoscut. În rubeola dobândită după naștere, poarta de intrare a virusului este mucoasa nazo faringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii limfatici regionali. Multiplicarea locală a virusului (la nivelul epiteliului respirator și a ganglionilor) este urmată de viremie primară. Ajuns în sistemul reticulo endotelial, virusul se multiplică din nou, urmând viremia secundară. Virusul rubeolic este transportat de celulele limfomonocitare și poate fi detectat în sânge cu ~ 1 săptămână înaintea erupției
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
citostatică. În formele severe de imunodepresie se înregistrează frecvent recidive. Etiopatogenie Virusul varicelo-zosterian este un virus ADN din familia Herpesviridae. Varicela este expresia clinică a primoinfecției. În cursul primoinfecției, virusul pătrunde în organism pe cale nazo/oro-faringiană sau conjunctivală, apoi invadează epiteliului respirator superior, diseminând în ganglionii limfatici regionali, unde se multiplică. De la acest nivel, virusul diseminează în mai multe etape de viremie, care corespund valurilor eruptive. Virusul are efect citopatic direct, evidențiat de celulele gigante multi-nucleate și incluziile intranucleare. Aceste modificări
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cuprinde antigenul precoce, antigenul capsidar , antigenul membranar și antigenul nuclear. Aceste antigene se exprimă într-o anumită secvență și determină apariția anticorpilor corespunzători. VEB are o afinitate deosebită pentru limfocitele B și celulele epiteliale. De la poarta de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Antigenele virale eliberate în sânge (în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe baza căreia se disting tipurile antigenice A, B și C. Învelișul extern (anvelopa) este de natură lipidică și are atașate pe suprafață două tipuri de glicoproteine: hemaglutinina (HA) și neuraminidaza (NA). Hemaglutinina are rol de fixare pe receptorii celulelor epiteliului respirator și de aglutinare a hematiilor de animale, proprietate utilizată pentru diagnosticul virusului gripal. Neuraminidaza acționează prin eliberarea virionilor după replicare și diseminarea virusului în epiteliul respirator. Se cunosc 16 subtipuri de HA, dintre care 3 sunt umane și 9
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
glicoproteine: hemaglutinina (HA) și neuraminidaza (NA). Hemaglutinina are rol de fixare pe receptorii celulelor epiteliului respirator și de aglutinare a hematiilor de animale, proprietate utilizată pentru diagnosticul virusului gripal. Neuraminidaza acționează prin eliberarea virionilor după replicare și diseminarea virusului în epiteliul respirator. Se cunosc 16 subtipuri de HA, dintre care 3 sunt umane și 9 subtipuri de NA, dintre care 2 umane. Hemaglutinina și neuraminidaza sunt antigenele majore care dau specificitate tulpinii virale. Denumirea completă a virusului gripal cuprinde tipul nucleoproteinei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
convulsivă. Etiopatogenie B. pertussis este un cocobacil gram negativ, încapsulat, aerob, care cultivă pe medii speciale (Bordet-Gengout). Mecanismele patogenice ale tusei convulsive sunt explicate de factorii de patogenitate toxigeni din structura B. pertussis. Atașarea B. pertussis de celulele ciliate ale epiteliului respirator este mediată de adezinele bacteriene. Germenii rămân localizați la acest nivel, se multiplică și eliberează toxine cu efect lezional asupra mucoasei respiratorii. Unele toxine pot difuza în sânge și determină efecte sistemice. Toxina pertusis este constituită din subunitatea B
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cuprinzând ARN-ul viral și o nucleo-capsidă, acoperită cu glicoproteine cu rol de hemaglutinină și neuraminidază. Virusul pătrunde la nivelul mucoasei rinofaringelui și în ganglionii limfatici loco-regionali unde se înmulțește și de unde diseminează în diferite organe, cu preponderență la nivelul epiteliilor glandulare. Tablou clinic Incubația oreionului este în medie de 18 zile (12-24 zile). Cea mai obișnuită formă de manifestare a oreionului este parotidita (70%). Frecvența crescută a acestei localizări a generat și denumirea de parotidită epidemică sau urliană. Debutul parotiditei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
biliari Mecanisme specifice (imune): limfocitele T intraepiteliale (CD8), limfocitele T din lamina propria (CD4), limfocitele B, țesutul limfatic asociat intestinului (GALT), IgA secretorii. Imunoglobulinela A secretorii acoperă vilii intestinali și blochează receptorii pentru bacterii sau viruși, împiedicând atașarea acestora de epiteliul intestinal. Principalele caractere de patogenitate ale agenților infecțioși implicați în DAI sunt: Aderența, enterotoxigeneza, citotoxigeneza și invazivitatea. Aderența microbiană este realizată prin pili sau fimbrii ( E. coli) și are rol în atașarea microbilor pe suprafața mucoasei. Enterotoxigeneza este datorată unor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
S-au identificat două serogrupuri epidemice: O139 și O1, cu două biotipuri (clasic si El Tor). Enterotoxina termolabilă elaborată de vibrionul holeric este formată dintr-o subunitate A activă și 5 subunități B, cu rol de aderare a toxinei la epiteliul intestinal. După legarea de celulele epiteliate intestinale, subunitatea A ajunge în interiorul acestor celule, activează adenilat ciclaza, urmată de creșterea AMPc , creșterea secreției de Na+ și Clîn lumenul intestinal, concomitent cu trecerea pasivă a apei. Tablou clinic Incubația medie este de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]