562 matches
-
Epitropia, face apel. Apelul s-a judecat la 19 septembrie 1903 de către Curtea de Apel din Iași, pentru Epitropie pledând strălucit celebrul avocat Take Ionescu (viitor prim-ministru). Prin decizia nr. 129, Curtea de Apel din Iași a admis apelul Epitropiei Bisericii din Baia și i-a obligat pe Matilda Dacunia căsătorită Lemonteux, pe Emanoil Lemonteux și Louisa Lemonteux ""ca să rezidească Biserica veche de la Baia județul Suceava în termen de 2 ani, calculați de la data acestei Deciziuni, iar în caz contrar
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
și i-a obligat pe Matilda Dacunia căsătorită Lemonteux, pe Emanoil Lemonteux și Louisa Lemonteux ""ca să rezidească Biserica veche de la Baia județul Suceava în termen de 2 ani, calculați de la data acestei Deciziuni, iar în caz contrar ca să plătească zisei Epitropii suma de 100.000 mii lei pentru rezidirea bisericii"". Până la judecarea recursului, moștenitorii Luxiței Paladi au vândut moșiile Baia, Tâmpești și Horodniceni către Alexandru Cantacuzino-Pașcanu cu prețul de 1.400.000 lei. Tribunalul Suceava a făcut poprire asupra prețului vânzării
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
perioadă de cinci ani. În timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti apar cișmelele publice, se inițiază măsuri și reforme în domeniul fiscal, judecătoresc și social, se ridică mănăstirea Chiajna în vestul orașului, se încearcă o sistematizare a Dâmboviței pentru evitarea inundațiilor, se înființează „Epitropia obștilor”, organ administrativ care se ocupă cu probleme edilitare, se organizează un orfelinat numit "orfanotrofion". În martie 1775 începe construirea în Dealul Spiriei a unei noi curți domnești, Curtea Nouă. În 1776 domnitorul hotărăște granițele Bucureștiului, dând dispoziție să se
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
timp medic secundar la spitalul de copii, profesor de botanică la Facultatea de Medicină și la Școala de Farmacie, profesor de igienă la liceul Matei Basarab și medic al drumurilor de fier, iar primarul Bucureștiului se mai ocupa de afacerile epitropiei Brâncovenești, fiind în același timp și deputat. Acest cumul era expresia tendinței „de-a-și crea din bugetul statului resurse pentru un trai aristocratic” , așa cum se întâmpla și cu cei care ocupau funcții importante în stat ca urmare a unor favoruri
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
pescarii moldoveni și lipoveni locali, ba chiar în mod violent devreme ce există atestări că mulți dintre acești pescari au fugit atunci la Sarichioi, în Dobrogea. Începând din anul 1858, Ialpugul (restituit principatului Moldovei în 1856) a trecut în proprietatea epitropiei Liceului de băieți din Bolgrad (denumit „Regele Carol II-lea” în 1938), care îl dădea în arendă pescarilor. În anul 1878, limanul îi revine Imperiului rus. Înainte de primul război mondial, în gârla Bărtița (din satul Barta) a fost săpat un
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
ortodocși din Rădăuți au dorit să construiască o biserică ortodoxă de dimensiuni mari, orașul Rădăuți devenind reședință a județului Rădăuți. Astfel, s-a format în 1920 un comitet de inițiativă compus din preoții de la Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din Rădăuți, Epitropia bisericească și primarul orașului, Gheorghe Popadiuc, care a hotărât să facă demersuri în vederea zidirii unei catedrale ortodoxe în orașul Rădăuți, care să poarte denumirea de Catedrala Unirii Naționale. La 10 mai 1921, autoritățile de stat și cele bisericești au aprobat
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
având deasupra sa un turn-clopotniță; cu această ocazie a fost mutată intrarea pe latura de apus, prin pridvorul închis de sub turn, cealaltă intrare fiind zidită. Biserica a fost întreținută o lungă perioadă de către descendenții familiei Balș. Ea a avut o Epitropie separată, deși era considerată ca filială a Bisericii "Sf. Gheorghe" - Lozonschi. În decursul timpului, unii domnitori (mai ales cei din familia Mavrocordat) au făcut mai multe danii acestei biserici. În anul 1857, pe latura nordică a pronaosului, s-a construit
Biserica Sfântul Dumitru-Balș din Iași () [Corola-website/Science/318006_a_319335]
-
un chirurg român. S-a născut la 1 septembrie 1903 la Pitești într-o familie modestă. A absolvit liceul la Slatina și Facultatea de Medicină a Universitații București. Lucrează ca intern întâi și apoi ca medic secundar în obstetrică-ginecologie la Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. După o lungă reflecție, alege să continue pe calea chirurgiei, considerând medicina internă la fel de fascinantă. Desfășoară o muncă asiduă sub coordonarea prof. dr. Ernest Juvara și prof. dr. Anibal Teohari, la chirurgie, respectiv medicină internă. După trei ani
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
se datorează imaginea publică a personajului Sherlock Holmes și ale altor personaje ale seriei, așa cum sunt doctorul Watson, inspectorul Lestrade, Mycroft Holmes, fratele lui Sherlock, etc. a fost al cincilea din cei nouă copii ai lui Robert Paget, secretar al epitropiei bisericilor Saint James și Saint John din Clerkenwell și al Marthei Paget (născută Clarke), profesoara de muzică. Până s-a căsătorit, Paget a locuit cu familia sa la adresa 19 Lloyd Square, în Clerkenwell. El a studiat la London Middle Class
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
Brașov, unde viitorul critic urmează clasa întâi a gimnaziului românesc. Stabilit la Viena, Ioan Maiorescu scrie în ziarele austriece articole despre români și redactează memorii în legătură cu problema românească. Revenit în țară după Unire, a îndeplinit funcțiile de președinte al "Obșteștii Epitropii", de director al "Comisiei Centrale a Principatelor Unite", profesor la Colegiul „Sfântul Sava”, director al "Eforiei Instrucțiunii Publice" și profesor la "Școala Superioară de Litere" din București. Între 1846 și 1848 Titu Maiorescu este elev al școlii primare din Craiova
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
în toate zilele pentru folosul obștii și pentru pomenirea dumisale. Martie 18 leat 7261 (1753)”". Evanghelia este considerată astăzi ca fiind dispărută. În anul 1758, cămărașul Ștefan Bosie a donat biserica de lemn din Zlodica, cu toate acareturile (via), către Epitropia Sf. Spiridon din Iași pentru a lor pomenire. Potrivit unui document, biserica de lemn din Zlodica, "fără tipic", aparținea în 1841 Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iași. Ca urmare a Legii privind secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Biserica "Sf. Voievozi" din
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
Cel mare și cel mijlociu au fost luate în Primul Război Mondial de autoritățile austro-ungare, dar la 1929 au fost cumpărate altele în loc. Pe clopotul mic scrie: "Cumpărat pe spesele bisericii G. R. din Sărcia Română, în anul 1890, sub epitropia lui Eudochiu Lăpădatu, de la Turnătoria Antoniu Novotny, Timișoara N. 784". Pe cel mijlociu și pe cel mare, care au fost cumpărate de la "Livarna Zvona" din Maribor, scrie: S-a turnat acest clopot la anul de la Hristos 1929 pentru Sf. Biserică
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
aici slujeau doi preoți, pentru ca la sfârșitul secolului al XIX-lea să slujească un singur preot și doi cântăreți. După Primul Război Mondial s-a pus în discuție înființarea unei Episcopii armenești în România, lucru realizat în 1931. În 1924, Epitropia Bisericii Armene din Iași a adresat o circulară către celelalte epitropii armenești din România în care se declara împotriva înființării acestei episcopii, preferând să se afle în continuare sub autoritatea Patriarhiei armene de la Constantinopol decât să se supună Catolicosatului de la
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
să slujească un singur preot și doi cântăreți. După Primul Război Mondial s-a pus în discuție înființarea unei Episcopii armenești în România, lucru realizat în 1931. În 1924, Epitropia Bisericii Armene din Iași a adresat o circulară către celelalte epitropii armenești din România în care se declara împotriva înființării acestei episcopii, preferând să se afle în continuare sub autoritatea Patriarhiei armene de la Constantinopol decât să se supună Catolicosatului de la Ecimiadzin care se afla pe teritoriul URSS-ului. Biserica a fost
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
din lemn, pe temelia celei vechi. Lucrările de construcție s-au desfășurat sub îngrijirea preotului Vasile Moise și a unui enoriaș cu numele de Grigoraș. În biserică a fost amplasată o catapeteasmă, adusă de la un fost schit din poiana pădurii Epitropiei Sf. Spiridon, unde fusese o biserică. Aceasta a fost tăiată pe margini cu ferăstrăul pentru a încăpea în noua biserică, bucăți din catapeteasmă fiind montate în pridvor. În perioada 1930-1937, s-au efectuat lucrări de reparații la biserica de lemn
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
culoarea kaki. Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind recent zugrăviți în culorile galben, albastru și roșu. Catapeteasma datează din secolul al XIX-lea, pictura sa fiind refăcută. Ea provine de la Schitul din Pădurea Boroșești (care aparținea de Epitropia Sf. Spiridon), iar icoana "Crucea răstignirii" datează din secolul al XVIII-lea. În curtea bisericii se află trei cruci executate în secolul al XIX-lea de pietrari locali, două dintre ele fiind decorate cu modelul folcloric "soarele și luna", întâlnit
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
că icoanele praznicale de la vechea tâmplă datează din 1863, așa cum se vede pe icoana „învierii". Nici această construcție nu a rezistat agresiunilor vremii, starea fizică a bisericii agravându-se, așa cum rezultă din procesele verbale de constatare încheiate, în 1910, de către Epitropie și Consiliul parohial. Hotărârea adoptată a fost ca aceasta să fie demolată și să se construiască o biserică nouă, pe baza unor proiecte bine fundamentate și cu materiale mult mai rezistente. Așa au început lucrările de edificare a bisericii pe
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
ridică în curte lumânărar, grup sanitar, capelă mortuara și acoperă biserică cu tablă de cupru, înzestrand-o cu cele necesare. Acestea sunt realizări obținute cu: preoții conslujitori Tănase Niculescu (†2001), Ghe. Zaharia (1996-2005), Petre Ignat (2005 - ) și Silviu Marian Chițu (2005 - ), epitropii Teodor Palade, Iulian Meșina, consilieri și credincioși, sub patriarhii Teoctist (†2007) și Daniel. Planul bisericii Sfanțul Gheorghe Grivița este de dimensiuni mari (33x15-18,5 m), de tip triconic, cu o turla poligonala zvelta peste naos și alte două turnuri octogonale
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
azi în județul Vaslui), pentru ca din venitul ei să se construiască un spital care să-i poarte numele. La 27 octombrie 1838, fratii aga Neculai Greceanu și spătarul Iorgu Greceanu, nepoții vornicesei, au deschis spitalul în casele lui Gheorghe Costăchel. Epitropia Sfântul Spiridon din Iași înscrie în buget întretinerea acestui primul lăcaș spitalicesc din Bârladului. Având inițial o capacitate de 20 de paturi, spitalul atinge în 1850 o capacitate de 30 paturi. Doctorul Constantin Codrescu este angajat ca medic al spitalului
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
care boala este o povară mai crudă decât moartea chiar". Constantin Codrescu a reușit să convingă cetățenii orașului să contribuie la finanțarea acestui proiect, prin donații și fără a face apel la finanțele publice. În luna ianuarie 1871 se înfiițează epitropia viitorului spital care ia numele „Spitalul Bârlad si Elena Beldiman", după numele donatorilor principali. Construcția noii clădiri a fost încredințată arhitectului Loran Ingverman, iar calitatea de diriginte de șantier a fost preluată de doctorul Constantin Codrescu, care a participat permanent
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
numele și care să permită educația copiilor din mediul rural astfel încât absolvenții să poată fi primiți în orice universitate din Europa. Institutul Liceal „Anastasie Bașotă” a fost inaugurat abia la 18 februarie 1879 și a fost administrat până în 1906 de Epitropia Institutului „Anastasie Bașotă” a cărei primi epitropi administratori au fost junimiștii Vasile Pogor și Ioan Ianov. Cei doi l-au convins pe scriitorul Samson Bodnărescu, un alt junimist, să accepte funcția de director al școlii, funcție pe care acesta a
Anastasie Bașotă () [Corola-website/Science/328159_a_329488]
-
a fost o organizație fără scop lucrativ care a administrat Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași precum și alte spitale din Moldova, de la mijlocul secolului al XVIII-lea până la reforma sanitară din 1948. Începuturile Epitropiei se situează în 1734 când Dimitrie Bosie, mic boier, donează locul de la Măgura Iașilor (loc aflat astăzi pe teritoriul satului Pietrăria) pentru a fi cimitirul celor morți în epidemia de cimă. Grigore Ghica Vodă construiește pe acest loc un schit
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
și locul de pe ulița Hagioaiei unde astăzi se află Spitalul „Sf. Spiridon”, decide în 1752 să construiască o bolniță pe lângă mănăstirea „Sf. Spiridon” și să mute aici ospiciul de la Măgura Iașilor. Ștefan Bosie a fost singurul epitrop și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Constantin Racoviță, prin hrisovul de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
și administrator al Epitropiei din 1734 până în 1752. Din acest an și până la moartea sa, în 1765, administarea ospiciului a fost asigurată de Ștefan Bosie, Vasile Roset și Anastasie Lipscanul. Constantin Racoviță, prin hrisovul de la 1 ianuarie 1757, reformează organizarea Epitropiei „Sfântul Spiridon”, stabilind regulile de organizare și funcționare a spitalului, luând decizia de înființare de noi spitale la Focșani și Roman și doneză Mănăstirii „Sfântul Spiridon” moșii și alte bunuri imobiliare (între care moșia domnească de la Târgu Ocna cu aproximativ
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
Papafil și George Petală. Reforma cea mai importantă a fost realizată de Alexandru Mavrocordat care, prin hrisovul de la 1 august 1785, modifică statutul Casei Sfântul Spiridon, statul care va rămâne în vigoare până în 1864. În acest an autoritatea asupra bugetului Epitropiei, dar și al Eforiei Spitalelor Civile, a fost transferată la Camera Deputaților, Epitropia trebuind să aplice aceleași reguli de administrare ca și instituțiile publice și fiind supusă controlului Curții de Conturi. În 1893 "Legea pentru modificarea legii sanitare aduce precizări
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]