1,092 matches
-
consolidarea modelului de intelectual închis într-un turn de fildeș, ascuns în spatele limbajului cifrat, publicația susținând libertatea literaturii ce trebuia să se ferească de constrângerile din afară. Se regaseau deja în 'Îl Frontespizio' unele tendințe conduse la maturitate de curentul ermetic, al cărui prim reprezentant era Quasimodo și care l-a ales pe Leopardi drept zeitate protectoare. În septembrie 1937 revista a publicat un fascicol dedicat poetului recanatez, iar printre intervenții, cele semnate de Carlo Bo, Mario Luzi și Carlo Betocchi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Carlo Bo, Mario Luzi și Carlo Betocchi au oferit interpretări în spiritul secolului XX; propunându-și să evidențieze exemplaritatea versurilor leopardiene, ele se distanțau de tonul și subiectul analizelor rondești.122 Elaborat în primele două decenii ale secolului trecut, curentul ermetic a ajuns la apogeu în anii treizeci patruzeci și în paginile publicației florentine 'Campo di Marte', aflate sub conducerea lui Alfonso Gatto și Vasco Pratolini. Revista ce reînnoda firele discursului european al 'Solăriei' i-a reunit pe Montale, Giuseppe De
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
termeni-cheie sunt umbre, noapte, întuneric.134 Sub auspiciile lui Ungaretti, care în anii douăzeci, treizeci ajunsese cel mai de seamă reprezentant poeziei pure, la care a aderat și Quasimodo înainte că lumea literară să înceapă să îl considere liderul școlii ermetice, poetul sicilian și-a rafinat propria artă a verbului, inspirată din meșteșugul antecesorului romantic.135 Comunitatea criticilor și literaților contemporani cu Salvatore Quasimodo nu s-a îndoit nicio clipă că sicilianul studiase cu atenție toate volumele lui Ungaretti. Cadențele celui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ușier.136 În numărul următor al publicației (ianuarie-februarie 1932) același autor sublinia faptul că muză trebuie să stea la locul ei, să-și fie autosuficientă. În metaforă gazdei și a oaspetelui nu poate trece neremarcată pledoaria de apărare a poeziei ermetice, văzute ca entitate înaltă, intangibilă.137 La acuzațiile de plagiat formulate de Ungaretti în legătură cu Oboi scufundat Quasimodo a reacționat cu amărăciune: le trimitea prietenilor de la 'Circoli' scrisori în care criticile la adresa lui Ungaretti erau rostite pe un ton plin de mâhnire
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poeziei pure afirmând că beneficiază de ascendente europene incontestabile de sorginte valéryană și mallarméană și de rădăcini autohtone, leopardiene.163 Apropierea lor de scriitorul romantic, precum și plasarea în umbră lui Ungaretti se justificau prin necesitatea de a demonstra apartenența poeziei ermetice la marea literatura din peninsulă. Conform unui articol scris de Sergio Solmi în 1939, poetul din Alexandria, precursor al versului obscur, tainic, greu accesibil fusese cel care fixase noile orientări sub semnul maestrului din Recanati.164 El a fost cel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trebuit să constituie prefață la volumul Bucuria naufragiaților.165 Mai tarziu, în introducerea la Sentimentul timpului (1933), un alt manifest al ermetismului, Alfredo Gargiulo a dorit să retraseze o linie de continuitate între Petrarca, Leopardi și Ungaretti, arătând că poezia ermetica, departe de fi o artificializare și o reducere la stereotip a celei pure reprezintă ultima verigă din evoluția literaturii aulice italiene.166 De fapt, puritatea cuvântului era una dintre primele revendicări ale ermeticilor, prin urmare asocierea operei lor cu poezia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Petrarca, Leopardi și Ungaretti, arătând că poezia ermetica, departe de fi o artificializare și o reducere la stereotip a celei pure reprezintă ultima verigă din evoluția literaturii aulice italiene.166 De fapt, puritatea cuvântului era una dintre primele revendicări ale ermeticilor, prin urmare asocierea operei lor cu poezia pură apare astăzi că o necesitate de a ierarhiza două sinonime parțiale: pur si ermetic. Consensul de care s-a bucurat revendicarea lui Leopardi că patron al noului curent literar a fost cvasiunanim
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ultima verigă din evoluția literaturii aulice italiene.166 De fapt, puritatea cuvântului era una dintre primele revendicări ale ermeticilor, prin urmare asocierea operei lor cu poezia pură apare astăzi că o necesitate de a ierarhiza două sinonime parțiale: pur si ermetic. Consensul de care s-a bucurat revendicarea lui Leopardi că patron al noului curent literar a fost cvasiunanim printre adepții acestuia: Giuseppe De Robertis afirmă că Leopardi ne-a lăsat cea mai radicală apologie a poeziei ermetice, Mario Petrucciani că
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
parțiale: pur si ermetic. Consensul de care s-a bucurat revendicarea lui Leopardi că patron al noului curent literar a fost cvasiunanim printre adepții acestuia: Giuseppe De Robertis afirmă că Leopardi ne-a lăsat cea mai radicală apologie a poeziei ermetice, Mario Petrucciani că versurile și proza lui au constituit un factor decisiv în geneză ermetismului, Sergio Solmi l-a ridicat pe romantic la rangul de zeitate protectoare a noii poezii italiene și, prin această, a ermetismului.167 De Robertis pornea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
italiene și, prin această, a ermetismului.167 De Robertis pornea de la o seama de fragmente din Zibaldone referitoare la metafore, pe care le consideră actuale, regasind în aceste opinii despre metalogism un precedent al figurilor de stil folosite de poeții ermetici. Autorul Infinitului preciza, de exemplu, ca plăcerea generată de metaforele noi, neașteptate, se datorează multitudinii de idei cărora le dau naștere; îndeosebi dacă metaforă e îndrăzneață, altfel spus dacă ideile nu sunt foarte apropiate, așa încât, desi diferite, aproape că par
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
teoretizate în Zibaldone (1482, 1483) ajunseseră un loc comun al discursului critic din deceniile trei, patru și cinci din veacul trecut, prin urmare nu este surprinzător faptul că Anceschi găsea în acest aspect un punct de contact între Leopardi și ermetici: chiar aici, afirmă el, putem identifica fără îndoială legătură dintre Leopardi și cea mai vie experiență a noii poezii: sistemul imaginației este un sistem bazat pe analogie, înțelegând analogia că regula care generează această bogăție evocativa liberă, dar nu anarhica
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
noii poezii: sistemul imaginației este un sistem bazat pe analogie, înțelegând analogia că regula care generează această bogăție evocativa liberă, dar nu anarhica.169 Însă analogismul leopardian, ce lua în poezii formă metaforei căutate, nu justifică obscuritatea programatica a compozițiilor ermetice. Așa cum în trecut și alte orientări literare preluaseră din Zibaldone sau din Canturi o tehnică sau alta, o concepție sau alta și le puseseră în slujba propriilor interese poeții ermetici au abuzat de un procedeu leopardian, au împins până la extrem
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
poezii formă metaforei căutate, nu justifică obscuritatea programatica a compozițiilor ermetice. Așa cum în trecut și alte orientări literare preluaseră din Zibaldone sau din Canturi o tehnică sau alta, o concepție sau alta și le puseseră în slujba propriilor interese poeții ermetici au abuzat de un procedeu leopardian, au împins până la extrem obscuritatea metaforei, respinsă de poetul romantic, care, de fapt, o condamnă în alte fragmente din Zibaldone, unde precizează că metaforele prea îndepărtate și prea îndrăznețe sunt obositoare, deoarece cititorul nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Acest refuz al obscurității din partea maestrului a fost mai puțin accentuat de criticii și poeții noului curent, care, s-a văzut, au ales să preia din opera antemergătorului doar acele elemente ce se pliau pe propria lor sensibilitate. Citind versuri ermetice, receptorul trebuie să perceapă spontan obiectul din spatele cuvântului: viziunea se oferă integral dintr-odată, așa cum consideră și Leopardi că trebuie să apară o imagine în poezie.170 Pentru el, dar și pentru acești emuli, rapiditatea și concizia stilului reprezintă deziderate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
le poate cuprinde pe toate și nici pe fiecare în parte pe deplin, prin urmare nu are timp să lenevească sau să rămână fără sentimente.171 Succesiunea rapidă cu care cititorul primește imaginile poetice leopardiene constituie și un scop al ermeticilor. Dorind la rândul lor să ofere imagini simultane, cu contururi nete, aparent fixe, împietrite, a căror capacitate de a intra în rezonanță cu viziuni din aceeași poezie sau cu cele din alte versuri scrise de acelasi autor să devină vizibilă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
doilea moment, acesti poeți optează pentru compoziții scurte și concise.172 De altfel, în unele pagini ale culegerii Zibaldone (1182) Leopardi profetizase apariția unei poezii scurte care să poată îndeplini întrutotul exigențele esențializării, poezie ce, iată, constituie marca distinctiva a ermeticilor.173 Calitatea imaginilor de a reverbera constituie unul dintre pilonii tehnicii romanticului, admirată și împrumutata de poeții secolului trecut, care au recuperat printre altele și componența de nedeterminare, de nedefinit, de ambiguitate la care trimit cuvintele vagi leopardiene, încărcate de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
recuperat printre altele și componența de nedeterminare, de nedefinit, de ambiguitate la care trimit cuvintele vagi leopardiene, încărcate de lirism. Limbajul poetic constituie, firește, una dintre chestiunile către care atenția lui Salvatore Quasimodo s-a îndreaptat cu precădere. Ars lirica ermetica a cuvântului reificat, prezentată și clarificata de Oreste Macrì în introducerea deja citată, reluată într-o ediție de studii consacrate autorului nostru din anii '80 este, de asemenea, tributara tehnicii leopardiene a cuvântului vag, așa cum se va vedea pe larg
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
personal, ci un adevărat glosar de vocabule cu virtualități poetice. Iată de ce Luciano Anceschi îl numește pe romantic maestrul noutății cuvântului poetic, el nefiind singurul exeget care a abordat încărcătură sugestiva a cuvântului acestuia că inspirație pentru noua poezie.174 Ermeticii mai identificau în Leopardi o altă consonanta ce nu ține de artă condeiului ci de o starea ființei: recunoșteau în versurile maestrului recanatez o poezie familiară deoarece ea izvora dintr-o durere covârșitoare ce nu le era deloc străină.175
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
mod de a fi, așa cum pentru Leopardi ea nu era numai un lucru făurit, ci unul trăit. Existențializarea literaturii mergea mâna în mână cu efortul extrem de a cizela formă. Nouă manieră de a scrie, cu hipersemantismul sau, care, în viziunea ermeticilor, se află din multe puncte de vedere în conflict cu metodele literare tradiționale, semăna cu opera antecesorului prin căutarea încrâncenata a formulei, a cuvântului care să sugereze durerea umană.176 Nu în ultimul rând singurătatea funciară a poeților ermetici și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
viziunea ermeticilor, se află din multe puncte de vedere în conflict cu metodele literare tradiționale, semăna cu opera antecesorului prin căutarea încrâncenata a formulei, a cuvântului care să sugereze durerea umană.176 Nu în ultimul rând singurătatea funciară a poeților ermetici și izolarea lor le reflectau pe cele ale romanticului. Conștienți de solitudinea dezolanta și de incapacitatea omului de a descifra lumea, scriitorii mai noi au încercat să se salveze căutând să transpună în vers puritatea începuturilor sau recreând, prin ficțiunea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de poetica și gândire, așa cum procedaseră în trecut și alte curente literare, de pildă Scapigliatura, a dus la conturarea unui leopardism cu trăsături aparte, diferit de cel rondist și de cel derobertisian, dar asemănător cu cel ungarettian.178 Aventură poeziei ermetice între exacerbarea trăirii și negarea ei a găsit un model nu în acel Leopardi reluat de 'La Ronda', ci în cel temerar, recuperat de Piero Bigongiari în premisa eseului sau din tinerețe, unde afirmă utilitatea poeziei nu ca instrument ci
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de la o mai veche clasificare realizată de Oreste Macrì, Mario Petrucciani în Poetica Ermetismului italian vorbește despre trei generații de poeți novecentiști ce reflectă în operele tot atâtea etape ale evoluției poeziei italiene, identificabile că: noua poezie, poezia pură, poezia ermetica. Cea dintâi, poezia nouă, apare în perioada 1911-1922 în versurile poeților născuți între 1883 și 1890. Din această generație face parte Giuseppe Ungaretti cu al său volum Bucuria naufragiaților. Cea de-a doua, poezia pură, se citește în scrierile autorilor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
1894 și 1901, cu volume care au văzut lumina tiparului între 1923 și 1933; acesteia îi aparțin: Ungaretti din Sentimentul timpului, Montale din Oase de sepie și Quasimodo din Ape și pământuri și Oboi scufundat. Ultima etapă, cea a poeziei ermetice, o deformare intelectualista și manierista a celei mai înalte poezii pure, include volume apărute între 1934-1944. Clasificarea lui Petrucciani cuprinde 35 de ani de poezie italiană, de la sfârșitul primului deceniu al veacului trecut până în ajunul celui de al doilea Război
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de continuitate. Mai puțin tranșantă este clasificarea lui Sergio Solmi. În studiul Poezia italiană contemporană el arată că literatura din prima jumătate a veacului trecut, aflată la granița dintre ultimele zvâcniri crepusculare ale minunatei aventuri a romantismului și nouă poezie ermetica trecea printr-o serie de schimbări radicale.180 Cei mai de seamă reprezentanți ai perioadei de tranziție au fost Giuseppe Ungaretti, Eugenio Montale și Umberto Saba. Se auzeau însă și vocile noi, puternice, ale lui Salvatore Quasimodo, Alfonso Gatto, Libero
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Gatto etc. și care a fost imediat considerată o lucrare de referință pentru ermetism, prin urmare aici se află clipă de maximă înflorire a curentului. Mozaicul autorilor antologați respectă concepția lui Luciano Anceschi conform căreia poezia nouă aparține unei civilizații ermetice care, alături de civilizația crociană care a rezistat până în anii cincizeci și a avut sarcină dificilă de a reevalua și de a remodelă poezia din peninsulă, actualizând tehnicile tradiționale ale liricii.182 Spre deosebire de primă încadrare totalizatoare în rândurile ermetismului a unui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]