960 matches
-
al serviciilor, precum și de o administrație capabilă și flexibilă. Altfel spus, dezvoltarea infrastructurii sociale trebuie întregită de competențe autoreflexive, sociale și politice individuale. Ca definiție de lucru, am utilizat "dezvoltarea durabilă" cu sensul de management al cererilor sociale, fără a eroda proprietățile suportului pentru viață sau mecanismele de coeziune și echilibru social general. În acest sens, dezvoltarea durabilă reprezintă angajamentul umanității față de păstrarea capacității sistemului de a se reîntoarce la starea inițială după imixtiunea asupra lui, precum și preocuparea sistematică pentru asigurarea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și opinii inițiale divergente ajung, prin negocieri, la decizii general colective pe care le impun ca politică comună. Grupul de oameni, în fapt marile centre de putere "clasice", pentru a evita să-și consume resursele în confruntări care să le erodeze inevitabil, fără ca vreuna din părți să-și atingă interesele, au preferat conlucrarea. Exemplul cel mai grăitor este "Grupul celor 6" (G6) alcătuit, în 1975, din următorii membri: Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia și îmbogățit pe parcurs (G8) cu
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și mai bune, și mai aproape de noi, afacerea care reconstruiește o lume mai bună. În aceste condiții, a spune că profitul este o finalitate, și nu finalitatea însăși, nu este un echivoc semantic, ci o problema morală serioasă. Problemă care erodează încrederea societății în rolul afacerii de a contribui onest la binele comun. 7.5.2. Importanța și vulnerabilitatea reputației Cassio: Reputația, reputația, reputația! O! Mi-am pierdut reputația. Mi-am pierdut partea mea de nemurire, iar ceea ce rămâne este bestialitatea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
orice înflorituri și care nici nu constituie materia vreunei dispute: depresiunea africo-levantină care mărginește Galileea la est, crestele Carmelului, trecătorile înguste de la Yarmouk, nisipurile Iordanului. Ecosistemul. Discul dur. Site-urile naturale. Mirosul peisajelor. Pe acestea, era industrială le va fi erodat, încărcat cu infrastructuri, desfigurat, dar nu și extenuat. Isus cel al istoriei s-a înălțat la cer, fie, dar nu și colinele, culorile și oxigenul lui. Oare de ce n-am încerca, plecând de la dubla natură a lui Mesia fiu al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
limba lui”. Mezinul și mânzul său (deși a îmbătrânit, el și-a păstrat natura reală prin acest apelativ, este atemporal) nu sunt creditabili ca aparență, dar armăsarul devine mârțoagă în urma efectului pe care îl provoacă șederea în istorie, durata îi erodează pielea, extremitățile, nu și spiritul: „P-atunci aveam douăsprece părechi de aripi, din care acum abia mi-au mai rămas numai cotoarele”. Anularea existenței în timpul distructiv se face, mereu, printr-o hrană incandescentă. Jarul catalizator al transformării magice are o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre narativitate la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
caracterul de azi al Românilor, recte 1906. Moștenirea pozitivă, cea latină (așadar, curajul, violența, capacitatea de a organiza, hărnicia, dar și o anume „indiferență” față de metafizică, Romanii fiind spirite reci, pragmatice, violente!Ă, a fost, În secole, spune Drăghicescu, Întunecată, erodată până la dispariție de ravagiile pe care le-au făcut năvălitorii Încă În vremea lui Aurelian În structurile citadine și civice Împrumutate de la Romani, aici, la nord de Dunăre; și, odată cu orașele și structurile civice, s-a pierdut și capacitatea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și „spaima”, mai ales acea spaimă - a mea și a clanului meu burghez, îngenuncheat și maltratat de noii stăpâni! - aproape stinsă. (În zone afunde, ale subconștientului, ea, marea spaimă, continua să „se miște” însă, ca o apă freatică, lingușind și erodând cele mai îndrăznețe speranțe; dovadă, printre altele, unele vise și halucinații în stare de veghe când fantoma unui pluton de execuție mi se clătina în fața „ochilor minții” de care vorbește rubicondul prinț al Danemarcei...Ă Nu numai autorul, dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
meserie nu va fi niciodată înclinat să grădină rească buna evoluție a meseriilor, asanarea mediului social și juridic în care ele pot prospera. Insul care nu știe să facă nimic determinat (chiar dacă poate mima îndemânări circumstanțiale, sau foste îndemânări) e erodat, inevitabil, de o criză acută a propriei responsabilități. Simțul răspunderii nu se poate forma în vid. Răspunzi pentru lucrul care a ieșit „din mâna ta“, pentru o ispravă, sau un produs, în care ți-ai angajat aptitudinile, experiența și onoarea
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de a asuma o asemenea iubire în mod absolut s-a produs o fisură, o pană de curent, un dereglaj „nefericit“, cum spune Pascal. Altfel spus, am ajuns alergici la absolut. Contactul cu orice formă de manifestare a absolutului ne erodează, ne dislocă, ne provoacă arsuri. Dacă, în plan mundan, intermitența este tratamentul obsesivității, se pune întrebarea în ce măsură am putea identifica, totuși, un teritoriu în care continuitatea să fie posibilă sau măcar vizată ca țintă, ca obiect al unei căutări de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
concupiscenței. Îndărătul naturilor veșnic bombănitoare, atinse de insom nia spiritului critic, stă orgoliul, buna impresie despre sine. Meschinăria sufletească (pusilanimi tatea) e un aspect secundar al tristeții, al proastei dispoziții. Incapabil să se deschidă generos spre ceilalți, sufletul se contractă, erodat de umori acre și de stupori crepusculare. Obsesia originalității și pasiunea nevrotică pentru tot ce e nou au de a face cu slava deșartă: sunt simptomele pretenției de a fi altfel, ale isteriei de a fi mereu „branșat“, „la zi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de rigoarea geometrică a sentințelor sale. Din perspectivă creștină, acest tip de manifestare a moralității este unul din păcatele majore ale omului căzut. Judecata aspră nu-l ajută pe cel judecat (ci, dimpotrivă, îl îndârjește). La rândul lui, judecătorul e erodat lăuntric de exercițiul neîndu plecat și acru al judecății sale. 4. Iertarea. Iertarea e, îndeobște, modul de „a judeca“ al Instanței Supreme, dar e masiv recomandabilă și omului care vrea să o imite. A ierta înseamnă a valorifica virtutea compasiunii
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Încadrată Între două sectoare mai Înguste: cheile Pojorâtei În amonte și Strâmtura Roșie În aval. Între aceste limite depresiunea se dezvoltă pe Valea Moldovei care se lărgește mult aici căpătând un aspect de „câmpulung”, datorită faciesului petrografic mai ușor de erodat reprezentat mai ales de șisturi negre cretacice din partea de vest și centrală a capătului sudic al Obcinei Feredeu. Limita depresiunii este mult mai clară pe rama sudică unde Munceii Rarăului coboară tranșant cu denivelări de 400 - 500 m formând un
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Bouhar Simona şi Rotar Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93132]
-
nenorociții de inspectori din Washington nu înțeleg că noi încercăm facem afaceri aici” nu agresează verbal pe nimeni din audiență, și nici un tribunal nu ar accepta o plângere bazată pe un astfel de limbaj. Prin utilizarea argoului, superiorii își pot eroda imaginea în fața anumitor angajați, însă, în același timp, își pot îmbunătăți imaginea în fața acelor angajați care apreciază șefii hotărâți și expansivi. Definiții utile O căutare rapidă pe Google ne demonstrează că termenul abuz este folosit de obicei în legătură cu „abuzul sexual
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pe care ți l-ai ales să fie și să rămână lângă tine. Mariajul, accentua el, parcă didactic, dar cu învățătură către copiii noștri, nu trebuie luat ca o simplă formalitate, că dacă ai face așa, atunci inevitabil el se erodează, ceea ce nu s-a întâmplat în familia mea. În orice mariaj există anumite sincope, dacă le pot denumi. Nu curge permanent laptele și mierea dragostei. Mai intervin punctele de vedere care reliefează personalitatea. Contradictoriile, disensiunile, neînțelegerile! dar dacă există dorința
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am simțit coastele prin straturile de uniformă, iar când eram gata să-i dau drumul, nu m-a lăsat, hohotind. Plângea atât de tare că se îneca. Vibram amândoi, cu ochii strâns închiși. Ceva se topea între noi - stăvilarul se eroda. În momentul acesta, credeam eu, avea loc o tentativă de iertare din partea sa. Robby continuă să plângă până când hohotele se calmară, apoi se trase, roșu la față, epuizat. Dar plânsul îl potopi din nou, forțându-l să se aplece înainte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
formă de cultură, s-a produs o ruptură: acceptarea destinului social a lăsat locul „dreptului” la lux, la lucrurile de prisos, la mărcile de calitate. Democratizarea confortului, consacrarea socială a sistemelor de referință bazate pe plăcere și pe divertisment au erodat tradiționala opoziție dintre „gusturile pentru necesitate” specifice claselor populare și „gusturile pentru lux” caracteristice claselor înstărite 9, ca și morala resemnării și a austerității. În societatea democratică de hiperconsum, toți au pornirea să pretindă ce e mai bun și mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
dominație și risc. La un cu totul alt nivel, faza III este scena succesului mitologiei „aventurii”, a înmulțirii riscurilor asumate, a isprăvilor de tot felul realizate de adepții „extremului” (escaladă, trekking, traversării solitare ale oceanelor etc.). Societatea satisfacției n-a erodat deloc motivația epuizării integrale a forțelor sale, a înfruntării riscurilor și pericolelor. Ea a contribuit mai degrabă la transformarea riscului în încercare personală și aleasă independent de orice cultură de clasă. Dinamica hiperindividualistă nu coincide numai cu foamea bruscă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
rusă care apar În România dar și În alte țări. În țara care i-a primit acum câteva sute de ani, cultura rușilor lipoveni are largi perspective. Comparând cele două situații suntem zguduiți de fatalitatea unei tragice vecinătăți. Mareea slavă erodează din malurile latinității cu o perseverență constantă indiferent de spiritul vremii și etica relațiilor internaționale. Cele mai generoase idealuri care au poleit doctrinele vremii nu stăvilesc pornirile de cucerire și deznaționalizare. Panslavismul, iubirea pravoslavnică, marxism leninismul și acum democrația globalistă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
creație, a fi un apărător consecvent al adevărului, a promova permanent noul, a fi adversar hotărât al concepțiilor retrograde, paseiste, filistine etc., a fi în permanentă ofensivă împotriva celor care manifestă atitudini de toleranță față de neîmpliniri, de fapte antisociale, care erodează însăși baza alcătuirii noastre sociale - proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.“ („Spirit revoluționar, creație revoluționară“, Săptămîna, 18 noiembrie 1988) PEREȘ Pavel, scriitor „El e cârmaciul ce unește Destinul sevelor și-l simți În inimă pulsând deodată Cu fiii toți și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
practicile și instituțiile democratice să aibă un ecou amplu. Până în 1989 ea a avut parte de o cultură a dependenței, în care majoritatea cetățenilor era dispusă să rabde abuzuri imense din partea statului, și rămâne de văzut în ce măsură ea a fost erodată de procesul de liberalizare început în anii 1990. Spre sfârșitul mandatului său „Emil Constantinescu s-a plâns că cetățenii permiteau ca mințile să le fie controlate de oamenii fostei Securități și de demagogii vulgari din mass media. Potrivit lui Cornel Nistorescu
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sistem și valorile acestuia, ba chiar în multe cazuri supunerea în toate față de ei înșiși, deveniți în timp un gen de dictatori, unul mai mare ca altul. Experiențele noastre de-a lungul veacurilor, suferințele îndurate sub mai multe stăpâniri au erodat adânc sufletul românesc, cuprins de resemnare. Mentalitatea de sclav s-a răspândit în rândul populației și rareori ne-am solidarizat și am preferat moartea decât viața în robie. Numai când n-am mai putut răbda, ne-am luptat pentru drepturile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
partidul creștin-democrat, care s-a servit de resursele organizaționale ale Bisericii. Folosirea reușită a acestui clivaj de către principalele partide lituaniene a constituit motivul major al stabilității relative a sistemului politic lituanian între 1992 și 1996. Totuși, fluctuațiile structurilor sociale postcomuniste erodează originile sociale ale clivajului comuniști/anticomuniști. Datele arată că alegătorii nu mai realizează importanța conflictului. Caracterul tranzițional al clivajului pare să fie motivația tendinței mai degrabă regresive a stabilității sistemului politic lituanian. După ultimele alegeri parlamentare, sistemul politic lituanian a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
a contribuit la succesul din 1991 și la eșecul total din 1993. Rezultatele slabe din 1993 au forțat Biserica și aliații ei să întrețină o colaborare mai calculată. Marea coaliție a partidelor de dreapta care aveau un program comun, a erodat influența partidelor ecleziastice extremiste și a câștigat în 1997. Echilibrul între adepții pozițiilor Bisericii și forțele politice anticlericale fiind distrus, partidele care apărau Biserica au pierdut din nou la alegerile din 2001. Stilul radical al Bisericii Catolice a fost una
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
atitudinea PSD-ului față de Basarabia trebuie să se schimbe, fie și pentru că, la alegerile prezidențiale, Mircea Geoană n-a obținut mai nimic din voturile românilor de acolo. Un partid în opoziție, în perioadă de criză, care, în loc de creșterea popularității, se erodează și, dacă se mai cheamă și social-democrat, chiar că nu merită atenția. Pentru reabilitare îi vând gratis un pont: pentru autostrada din Transilvania nu mai sunt bani decât pentru porțiunea care duce de la Gilău la Bulău! 24 februarie 2010 Pulsul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]