699 matches
-
și antifraza, din figurile vechii retorici. Ea nu spune lucrurilor pe nume; nu întrebuințează însă forma eufemismului, ci, dimpotrivă, folosește tocmai noțiunea contrară, avantajoasă victimei: inteligența. Aceasta este metoda frecventă, ca să nu spunem permanentă, a scriitorului. Iată un exemplu din eseistica lui Caragiale (Câteva păreri anonime, apărute în Epoca, la 19 iulie 1897, fără semnătură): „De când eu am părăsit profesiunea de scriitor, s-a făcut atâta progres în publicitatea românească, încât mă simt absolut zdrobit când mă aflu în fața unei file
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
tradusă inclusiv în limba română (Adrian Niculescu) în 1996 sub titlul "Danubius". Pentru această carte i se acordă premiul Bagutta, iar în 1997 premiul Strega pentru romanul "Microcosmi". I s-au mai decernat premiile Chiara, Giuseppe Acerbi, Premiul special pentru eseistică. Amintim câteva titluri din acest ultim domeniu: "L'anello di Clarisse", "Utopia e disincanto", "Alfabeti". Magris a fost senator între anii 1994 și 1996. Alla cieca, romanul publicat în 2005, tradus atent și fluent în limba română de Cristian și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și ceea ce nu poate fi spus prin propoziții, ci doar arătat. Problemă care, cred eu, este problema cardinală a filozofiei.“ (Ludwig Wittgenstein, Briefe, Suhrkamp Verlag, 1980, p. 252.) 43 P. Engelmann, op. cit., p. 104. Examinarea din această perspectivă a stilului eseisticii românești ar fi, și astăzi, un proiect interesant. 44 Ibidem, p. 68. 45 Ibidem, p. 112. 45a L. Wittgenstein, Geheime Tagebücher 1914-1916, ed. cit., p. 154. 46 El își justifica astfel decizia într-o scrisoare către Ludwig von Ficker: „Scrierea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Sunt atâtea lucruri de remediat. Trebuie, deci, imediat, să te apuci, Adame, de studiat. Mai lasă hoinăreala prin luncă. Nimic nu se face fără voință și muncă. 11. Bibliografia este, desigur, imensă. Dar poți apela la aceasta, mai densă, din eseistica și poezia sexofonă, de proveniență autohtonă. 12. Sunt sigură că o să-ți fie pe plac, din literatura de gen, " Sexapocalipsa după Barack " de Munteanu I. Eugen. Dar utile informații găsești cu caru și-n "Versetele caste" de Emi Brumaru; de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
două tipuri de relații intertextuale : coprezență și derivare. Primul presupune intertextualitate punctuală și explicită (mai puțin plagiatul), în timp ce al doilea ascunde o intertextualitate difuză și generalizată. Cercetarea intertextualității nu a mai fost, după Genette, aproape nimic din ce fusese înainte. Eseisticii de tip barhesian îi va fi opusă (poate la extrem uneori) tendința taxinomiei altoite pe clasificarea genettiană, cu rezultate pozitive pentru studiul conceptului sau doar pentru domeniul inventivității lingvistice. Sigur rămâne faptul că intertextualitatea a dobândit în timp sfera de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și unei prezentări detaliate a prozei Anei Blandiana, cercetând detaliat volumele de nuvele: Cele patru anotimpuri și Proiecte de trecut 139, precum și romanul Sertarul cu aplauze 140, autoarea rezervă, totuși, spațiu și unei prezentări a volumelor de publicistică și de eseistică ale autoarei, în care sunt adunate, de fapt, aceleași obsesii legate de condiția creatorului, de miracolul vieții, de raporturile omului cu propriul destin și cu istoria. O abordare interesantă a poeziei Anei Blandiana o oferă Luiza Bratu, în a sa
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
m-au obligat să stărui o vreme asupra cărților situate în punctele de răscruce ale culturii. Eticheta care mi-a fost pusă e că aș fi "poeta vinei tragice". Ea m-a bucurat, pentru că exprimă ideea că între poezia și eseistica mea există o legătură peste care nu se poate trece"193. De asemenea, aceasta își mărturisește și apropierea de poezia bacoviană, de care se simte legată prin anumite afinități: "Care dintre poeții români este poetul dumneavoastră de suflet și de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 354-355. PETRAȘ, Irina. Panorama criticii literare românești: dicționar ilustrat: 1950-2000: critici și istorici literari, teoreticieni, eseiști, esteticieni. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință, 2001, p. 572 cu numele greșit Elvira Schoran, 583-585. CREȚU, Bogdan. Arpegii critice. Explorări în critica și eseistica actuale. Iași: Editura Timpul, 2005, p. 53-59. Dicționarul general al literaturii române: S-T / coord. general: Eugen Simion. București: Univers Enciclopedic, 2007, p. 316-318. MANOLESCU, Nicolae. Istoria critică a literaturii române: 5 secole de literatură. Pitești: Paralela 45, 2008, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
altul. Personal, disprețuiesc ambiția de a-ți publica recenziile în volum, înainte de a deveni autoritate în materie. Mărunțișuri. Cât despre mine, pot să vă spun că am făcut în primul rând istorie a literaturii în câteva cărți, iar în altele eseistică pe teme literare. Apelului selectiv la critica de autoritate i-am adăugat punctele de vedere personale, după ce mi-am șlefuit gustul estetic prin lecturi și iar lecturi. Un viciu nepedepsit, cum știți. În ce măsură o recenzie de carte poate să ridice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mulțime gata de servitute voluntară, ca în povestea dostoievskiană a Marelui Inchizitor, o supunere însoțită de vaiere în surdină, contra puterii politice devenită stat. Chiar dacă scriitorii resping tirania "corectitudinii politice", politicienii o acceptă și amețesc poporul cu demagogia ei. În eseistica occidentală, political correctness a devenit subiect de pamflet. S-a spus mereu pe drept cuvânt că avem ce merităm. Un străin, Edward R. Murow, a lansat o apoftegmă ce ni se potrivește, astăzi mai mult decât oricând: "O țară de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Theory and Practice of Vision (2008), precum și numeroase articole în reviste de specialitate din țară și din străinătate (Franța, Germania, Japonia, Spania). Câștigător al secțiunii "Literatură" și finalist al Marelui Premiu Prometheus pentru Opera Prima (2006), laureat al Premiului pentru Eseistică al Uniunii Scriitorilor din România Filiala Craiova (2009). La Institutul European a mai publicat Darurile zeiței Amaterasu (2008) în colaborare cu Roxana Ghiță. Cătălin Ghiță, Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Țările Lumii a Treia au rămas parteneri permanenți ai României chiar și atunci când unele dintre ele deveneau extremiste. Tradiționalisme confuze precum datinile și obiceiurile au fost încurajate de unii slujitori ai literaturii și artelor realist-socialiste. Poezia, proza, teatrul și cinematografia, eseistica și formele de dialog ale acelor timpuri învolburate au încurajat mai puțin spiritul, deoarece trebuiau să slujească comandamentele celui mai înalt suveran, partidul. Dezghețul produs de "Primăvara de la Praga", urmat de succesivele acțiuni antisocialiste poloneze realizate atât prin ceremonii religioase
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
timpul m-am simțit un intelectual român" Plecat din România din 1970, Sorin Alexandrescu este, fără doar și poate, un intelectual de talie europeană. Îl recomandă, printre altele, statutul de profesor universitar la Amsterdam, mult citatele sale lucrări de semiotică, eseistică și teorie literară, dar și o modestie aproape nelalocul ei pentru un om cu o astfel de biografie. Deloc intimidat de posibilele reacții ale regimului comunist, Sorin Alexan-drescu a desfășurat o vie activitate în diaspora, impunându-se repede ca reper
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de configurații geografice. Miniatura literară este un diamant cu multe carate și ea ar pute fi intitulată și „caratismă” Tu însă mergi mai departe și îi adaugi o metaforă: „pentru buzunarul din stânga” care - întâmplător - se află în dreptul inimii... Deja faci eseistică chiar din titlu compozițiilor. Lumea cunoaște mulți autori în domeniu, autori celebri rămași prin marile biblioteci. Nu-i înșir. Dar asta nu înseamnă că noi trebuie să ne cenzurăm, să ne înăbușim în fașă „înțelepciunile” ce ne inundă hârtia din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
dar când le prindem - să le adunăm. Una lângă alta pot constitui o cărticică sau material (cărămizi) pentru susținerea unor dialoguri de tip shackesperian într-o lucrare de data asta „maxi” Este tot ce pot spune dintr-o suflare despre eseistica ta și-ți rămân îndatorat că mă provoci la discuții despre creație „cu cărțile pe masă”... * Și pentru că nu am putut să mă duc la Bârlad, unde s-a făcut lansarea cărții, i-am scris câteva rânduri: * Și stând Constantin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
eterului, cum îi place lui să folosească acest termen cu infinități cosmice, romanul Cine a descoperit Europa? rămâne o carte plină de surprize, una din ele fiind stilul lui Nicolae Ariton, inconfundabil, de o profunzime surprinzătoare, metaforizat cu o delicioasă eseistică filozofică, ruptă din cosmosul vizibil, ce a fermecat omenirea din totdeauna. Metaforele lui ,,lunare", adevarate pietre de încercare într-o proză ce se vrea novatoare, pietre și perle în același timp, sunt demne de o antologie. Iată câteva: ,,Luna abia
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
precum: moarte, angoasă, culpabilitate, responsabilitate, trăire autentică/neautentică, angajare/neangajare, alienare, reificare, noncomunicare etc. au constituit spații comune în care literatura s-a întâlnit, prin multe coincidențe de viziune, nu doar cu filosofia existențialiștilor, cu fenomenologia lui Husserl și cu eseistica lui Camus, dar și cu sociologia, prin lucrările prestigioase ale lui Richard F. Behrendt (L'homme à la lumière de la sociologie,1964), Herbert Marcuse (L'homme unidimensionnel,1964) sau Henri Lefebvre (La vie quotidienne dans le monde moderne, 1968)7
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la o recepție intensă, dialectică? Descoperit încă din adolescență de concitadinul său Nae Ionescu, cel ce i-a semnat și prefața "în răspăr" la romanul De două mii de ani, comentat, în marea majoritate a cazurilor favorabil, de floarea criticii și eseisticii interbelicului autohton (E. Lovinescu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Octav Șuluțiu ș.a.), Mihail Sebastian nu mai posedă drept de semnătură după 1939. Cele cîteva luni pe care le-a trăit
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
consacre apar În paginile revistei, așa că se poate spune că revista cuprindea În paginile sale elita intelectualității ieșene continuând tradiția de la Convorbiri Literare și Viața Românească. Valoarea deosebită a eseurilor a indus chiar părerea specialiștilor că o eventuală istorie a eseisticii românești nu va putea trece peste numele savantului Gr. T. Popa. Cea de a treia ipostază este cea a omului implicat În viața socială a cetății. Prin scrierile sale el se prezintă ca un observator fin al realităților sociale, evidențiindu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
teatrului modern, F, 1995, 9; Iulian Boldea, Despre Ibsen și „teatrul invizibil”, VTRA, 1995, 9; Diana Adamek, O redefinire a teatrului occidental, TR, 1995, 50; Ulici, Lit. rom., I, 497-500; Valeriu Cristea, „Am rămas curat”, ALA, 1997, 367; Ion Buzera, Eseistica universitară, R, 1997, 3-4; Dicț. esențial, 869-870; Ruxandra Cesereanu, Cioran ca Rastignac, Ciadaev, Oblomov și epigon al lui Iov, ST, 2001, 1; Al. Călinescu, Un portret al lui Cioran, ATN, 2001, 3; Irina Petraș, Două cărți despre Emil Cioran, APF
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Pillat, George Silviu, Zaharia Stancu, Al. Baiculescu, Radu Gyr, Constantin Salcia. Proza este reprezentată de Camil Petrescu (un fragment din Rapid Constantinopol - Bioram), Aureliu Cornea, Apostol Fulga (Constantin Apostol), T.C. Stan, Neagu Rădulescu, Cezar Petrescu, George Acsinteanu, I. Peltz. Cu eseistică și comentarii critice mai figurează Constantin Noica (Inutilism), H. Blazian, Emil Gulian, Al. Al. Leontescu, Mircea Eliade (Romanul oceanografic), E. Lovinescu (Problema generației de azi), Paul Sterian ( Femeia în tragedia lui Eugen O’Neill), Lucian Blaga (Hugo Marti), Radu Dragnea
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
copulative într-o conectivitate disjunctivă 8, ca în: (3) Orice lectură din Ileana Mălăucioiu sau Angela Marinescu, din Marta Petreu sau Ruxandra Cesereanu, din Gabriela Adameșteanu sau Ana Blandiana (prozatoarea), poemele Marianei Marin, ale Ioanei Crăciunescu sau ale Smarandei Cosmin, eseistica Ioanei Pârvulescu ori a Simonei Popescu, romanele Florinei Ilis, ale Dorei Pavel - toate au o reală forță de impact, îți lasă gustul puterii și al hotărârii, nu al visătoriei bovarice, liliale, matern ocrotitoare (Dan C. Mihăilescu, citat în EZ, 08
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
redacție. Care considerați că sunt autoarele ce au reușit să se impună în anii postdecembriști și ce au adus nou creațiile lor în domeniul abordat? Anii postdecembriști au vehiculat nume incontestabile în poezie, proză, memorialistică, publicistică, poate mai puțin în eseistică. Nu știu dacă în această perioadă s-au scris capodopere, dar cu siguranță sunt și persoane feminine care au întreținut profesionist scena literară: Gabriela Melinescu, Mariana Marin, Marta Petreu, Angela Marinescu, Gabriela Adameșteanu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, și nu în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Scrieri inedite din tinerețe (1920-1923), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2003. Băncilă, Vasile, Opere, vol. II, Scrieri inedite din tinerețe (1923-1926), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei- Editura Istros, 2004. Băncilă, Vasile, Opere, vol. III, Eseistica edită (1921; 1924-1932), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere., vol. IV, Eseistica edită (1933-1936), București, Editura Muzeul Literaturii Române, Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2006. Băncilă, Vasile, Opere, vol. V, Eseistica edită (1937-1944), Muzeul Brăilei, Editura Istros, 2007. Băncilă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]