32,222 matches
-
capodoperă a muzicii corale românești) și, ceea ce mi se pare mai important, ca un climax generat de o fericită întâmplare (predestinare?), chiar pe Ligeti, compozitorul transilvănean, care a vibrat la sonoritățile ancestralei alcătuiri muzicale, identificându-se, astfel, cu una din esențele perene ale melosului românesc de sorginte folclorică. Ce alt omagiu mai frumos ar fi putut să aducă Ligeti plaiului mioritic în care a fost zămislit, dar și lui Béla Bartók, părintele său spiritual, coborâtor din același mirific spațiu?
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
le faci să devină compatibile și vitale sub raportul mesajului. Cum le relaționezi, cum le potențezi. Cum combini estetic și aplicativ principiul variației, cu cel al repetitivității sau al ciclicității, continuitatea cu discontinuitatea, unitatea cu diversitatea, întregul cu partea. În esență, cum obții coerența și îndeosebi, atracțiozitatea. Muzica parcurge în zilele noastre un proces de recablare și de recalibrare la propria-i esență și putere de trasmisie; de recuperare a unor trasee și funcții încă posedând un potențial de utilizare. Asta
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
variației, cu cel al repetitivității sau al ciclicității, continuitatea cu discontinuitatea, unitatea cu diversitatea, întregul cu partea. În esență, cum obții coerența și îndeosebi, atracțiozitatea. Muzica parcurge în zilele noastre un proces de recablare și de recalibrare la propria-i esență și putere de trasmisie; de recuperare a unor trasee și funcții încă posedând un potențial de utilizare. Asta nu împinge la epigonism, la conservatorism, la „restaurație” sonoră. Faptul de a topi în aceeași matcă virtualități aparent neconsensuale poate să iște
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
de adevăr (structural) implicate în gest, cât și urmărind mai ales aspectul estetic al jocului (comunicării), conferind performanței rostul de act de cultură, de superioară ordine a spiritului „făcut sensibil”... Observăm că straturi din ce în ce mai adânci de competență, de „umanitate”, în esență, apar active și activate decizional în Lumi Posibile, departe de a fi (în acest moment) luate în seamă și practicate, după cum spuneam mai deunăzi, în această „conjurație a imbecililor” - în care nu atât termenii apar „degradanți”, cât poezia leneșă (conform
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
rezultatelor extrem de rapide. Beatles au fost și ei interesați de Krishna Consciousness, ca și de Meditația Transcendentală de altfel. Hare Krishna, Hare Rama este mantra fundamentală și o Întâlnim și În piesa My Sweet Lord al lui John Lennon. În esență, În panteonul hindu Krishna este arhetipul simțurilor umane și prin onorarea, cultivarea, evidențierea lui, omul se eliberează de sensibilitatea față de variațiile stimulării lor. Să zicem că mă dor urechile de la zgomot sau genunchii de la sport, no problem!, mă rog la
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
se cerea 500$. Motivația e că dacă preiei ceva valoros gratis nu apreciezi și nu te folosești de el. Corect Într-un sens. Popularitatea a scăzut dramatic În ultimii ani datorită pleiadei de mișcări mai noi și mai eficiente. În esență, sistemul constă În atribuirea de către un profesor a unei mantre, de exemplu Shri ring, Om Namaha Shivaya, Hare Krishna, etc., care repetată constant și regulat, de două ori pe zi câte 20 de minute, produce o limpezire a minții fenomenală
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
în învățătura Sfântului Grigorie, acesta e natura extatică a iubirii, care caută permanent să scoată sufletul din sine însuși pentru a-L uni cu Dumnezeu așa cum este El în El Însuși. Pentru a descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ieșire din tine, dar el fiind în același timp însoțit de trezvie, de o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
el fiind în același timp însoțit de trezvie, de o supremă luare-aminte la minunile pe care le ai cunoscut, nu înseamnă o uitare de deosebirea dintre tine și Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
VI.9.11.23)<footnote Utilizarea de către Plotin a termenului este excepțională: a se compara cu V.3.7.13. Și unul dintre cuvintele care o însoțesc este στάσις; apud Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>, unde esența constă în condiția mentală a misticului. La Sfântul Grigorie, ne confruntăm cu o evoluție în credință și virtute, iar „extazul” capătă înțeles în concordanță cu această evoluție. Filon instilează conceptului elenistic al beției un monoteism iudaic și înțelegerea a ceea ce
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
supunere a unui suveran. Exemplificăm acest lucru prin prima parte a unui Cvartet de coarde în do major, semnată de compozitor în ziua de 11 septembrie 1906, la Caracalia - Dorohoi. Remarcăm aici complexitatea scriiturii concertante, precum și organicitatea substanței melodice, de esență românească prin stare și ethos, precum și eficiența sonoră a vocilor angrenate în discurs. Toate acestea ne dau dreptul să susținem existența unui concept format, particular în suma trăsăturilor originale. Nu există nici o îndoială că partea de cvartet în do major
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea romantică a mesajului artistic și de cromatica limbajului armonic. Fără nici o intenție abstractizantă, muzica cvartetului comunică simplu, direct și armonios esențe pure, românești, în starea lor intimă.
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Hexameronul Sfântului Vasile, după moartea neașteptată a fratelui său. Astfel, își ia întregul impuls din cuvintele Genezei 1, 26: „Să facem omul după chipul și asemănarea Noastră”. În mod desăvârșit, virtuțile sau însușirile desăvârșirii se găsesc ontologic în Dumnezeu, prin esență (ὄντως), ca un factor propriu Lui (ἴδιον); oamenii însă le posedă (ca tipuri de la arhetip), ca dar prin participare. Sfântul Grigorie avansează implicațiile ontologice ale acestui dar conferit insistând că nu ar fi corect să spunem că Dumnezeu „a dat
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sângele său prin Euharistie. Nu numai teologii ortodocși răsăriteni, dar și cei apuseni, găsesc mângâiere într-un sens al îndumnezeirii, o astfel de restaurare neînsemnând că devenim dumnezei. Participarea noastră la Dumnezeu este una la energiile lui Dumnezeu, nu la esența Lui, o participare prin slavă, acceptată în credință, care include a fi participanți la slava lui Hristos<footnote F. W. Norris, „Deification: consensual and cogent”, în Scottish Journal of Theology, 49.4, 1996, p. 428. footnote>. Deci, în viziunea Sfântului
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
căruia Îi datorează totul și comandamentele noilor conducători; gestul lor de a da În cele din urmă nucile le salvează umanitatea, În ciuda avertismentului de la sfârșit adresat bătrânului, de a nu reveni niciodată acolo, căci nu va fi bine primit. În esență, Cartea șoaptelor depune mărturie despre oameni ce trăiesc doar În amintirea bătrânilor armeni ai copilăriei naratorului. Oameni ce sau născut ”În Sivas, În Diarbekir, În Biltlis, În Adana și În regiunea Ciliciei, În Van, În Trabizonda, În toate vilaietele Anatoliei
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
alcătuită din mai multe povești, ca o frînghie făcută din batiste Înnodate, oamenii mor cu ochii deschiși.” Deschizându-se prin consemnarea intuiției copilului de altădată asupra morții și Închizându-se rotund cu amintirea morții bunicului Garabet, textul nu cuprinde, În esență, altceva decât o suită de nașteri/luminări ale destinului unui neam din umbre/morți ale timpului individual ce vin să depună mărturie În numele tuturor strămoșilor prea des Încercați de istorie. În această scoatere din Întunericul necuvântului și al memoriei, rolul
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
este mai ascuns, chiar în arătarea Sa. Conchizând, putem preciza că Sfântul Grigorie de Nyssa utilizează o distincție între ceea ce este dat să fie cunoscut Și ceea ce nu este dat să fie cunoscut. Această distincție tinde să separe incomprehensibilitatea naturii/esenței/ființei/firii divine de o cunoaștere dată sau revelată asupra lui Dumnezeu prin activitățile/energiile/lucrarea divină. Astfel, cunoașterea de Dumnezeu, prin revelarea de Sine a lui Dumnezeu, nu este niciodată completă sau perfectă; rămâne mult mai mult de cunoscut
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
stă la baza unei teologii veritabile și corecte. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama a afirmat că antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu a esenței, incognoscibilă și inaccesibilă, și a energiilor cognoscibile și accesibile vederii. În felul acesta s-au pus temeiurile dogmatice ale cunoașterii lui Dumnezeu prin rugăciune, prin experiență, și s-a rezolvat antinomia, în sensul că Dumnezeu e și cognoscibil și incognoscibil
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
a-L despărți pe om de Dumnezeu printr-o prăpastie de netrecut, omul și Dumnezeu rămânând două existențe paralele și independente care nu se întâlnesc niciodată. Dacă am putea la un moment dat să participăm într-o oarecare măsură la esența dumnezeirii, care pentru noi este cu neputință de înțeles, nu am fi ceea ce suntem, ci dumnezei prin natură. Dar noi suntem ființe create, chemate de Dumnezeu să devenim prin har ceea ce este El prin natură. Dacă am participa la esență
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
esența dumnezeirii, care pentru noi este cu neputință de înțeles, nu am fi ceea ce suntem, ci dumnezei prin natură. Dar noi suntem ființe create, chemate de Dumnezeu să devenim prin har ceea ce este El prin natură. Dacă am participa la esență, Dumnezeu nu ar mai fi Trinitate, ci o multitudine de persoane<footnote Vladimir Lossky, După chipul și asemănarea lui Dumnezeu, traducere din franceză de Anca Manolache, Edit. Humanitas, București, 1998, p. 48. footnote>. Există în Dumnezeu o întreită distincție, dar
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
comuniune și iubire a omului cu Dumnezeu în lumina divină. Ca și Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama, a subînțeles lumina divină ca manifestare a lui Dumnezeu cel personal sau tripersonal. Dacă face o distincție între această lumină și esența dumnezeiască, înțelege numai că Dumnezeu cel personal sau tripersonal nu-și epuizează în fiecare manifestare a Sa ca lucrare sau ca har necreat sau ca lumină, întregul fond infinit de esență care există concret și e ținut în mișcare, sau
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
tripersonal. Dacă face o distincție între această lumină și esența dumnezeiască, înțelege numai că Dumnezeu cel personal sau tripersonal nu-și epuizează în fiecare manifestare a Sa ca lucrare sau ca har necreat sau ca lumină, întregul fond infinit de esență care există concret și e ținut în mișcare, sau în nesfârșite lucrări, prin ipostas, respectiv prin Treimea ipostasurilor. Dar vorbind despre lucrarea, sau harul, sau lumina dumnezeiască, Sfântul Grigorie subînțelege totdeauna Persoana sau Persoanele dumnezeiești, ca Subiect, sau ca Subiecte
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
dogmatizat-o sub forma învățăturii despre energiile divine necreate de care se împărtășesc credincioșii, fără a se înțelege prin aceasta că ei se împărtășesc de ființa divină care rămâne incognoscibilă și inaccesibilă oricărei creaturi. Dumnezeu este numit lumină nu după esența sa, ci după energia sa, spune Sfântul Grigorie Palama<footnote Sf. Grigorie Palama, Contra lui Achindin, P.G., CL, col. 823. footnote>. Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
oricărei creaturi. Dumnezeu este numit lumină nu după esența sa, ci după energia sa, spune Sfântul Grigorie Palama<footnote Sf. Grigorie Palama, Contra lui Achindin, P.G., CL, col. 823. footnote>. Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de relații ale esenței. În general, ideea de simplitate dumnezeiască, ține mai mult de filosofia omenească decât de Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap. 61, traducere din grecește, introduceri
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]