42,126 matches
-
cerându-i să fie dusă oriîncotro, dar numai să fie dusă. De aici și fraza sintetică a lui Valeriu Rusu, între altele și despre actualitatea ideilor: “Par toutes ces connotations littéraires, culturelles, politiques, nationales, le poème Tsiganiada de Ion Budai-Deleanu est d^un beauté artistique et d^une actualité idéologique surprenantes, même pour le lecteur exigeant de notre époque”. Gânditorul Budai-Deleanu îl întrece pe istoricul și lingvistul din el, despre care se vorbește pe larg în prefață. Ar putea să pară
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
să cucerească ceea ce este, pentru a naște o umanitate mai bună, acea care trebuie să fie! Iar celor ce se tem că modestia e un semn de slăbiciune le amintesc cuvântul altui mare poet, Emil Verhaeren: “La vraie modestie c’est de viser haut”. Text transcris de Antonia Mușețeanu după manuscrisul din Arhiva Radio, Dosar 7/1935
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
fi retras adesea în mod misterios. Episodul are în sine ceva sacru nu numai datorită faptului că, încă o dată, naratorul introduce în urzeala narațiunii, printr-un toponim, o aluzie biblică, dar și pentru că muntele șla montagneț "en tant qu’elle est haute, verticale, élevée, rapprochée du ciel, elle participe du symbolisme de la transcendence; en tant qu’elle est le centre des hiérophanies atmosphériques et de nombreuses théophanies, elle participe du symbolisme de la manifestation"5. Cu toate acestea, motivul enigmaticelor plecări nu
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
încă o dată, naratorul introduce în urzeala narațiunii, printr-un toponim, o aluzie biblică, dar și pentru că muntele șla montagneț "en tant qu’elle est haute, verticale, élevée, rapprochée du ciel, elle participe du symbolisme de la transcendence; en tant qu’elle est le centre des hiérophanies atmosphériques et de nombreuses théophanies, elle participe du symbolisme de la manifestation"5. Cu toate acestea, motivul enigmaticelor plecări nu este provocarea unei teofanii sau a unei manifestări supranaturale, ci mai curând este vorba de căutarea unei
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
din afară și diferențiindu-l de focul masculin, care este mai intim și care atacă lucrurile dinăuntru: "au cœur de l’essence"12. Deci, dacă este adevărat că focul feminin este în legătură cu concepția după care: "le principe féminin des choses est un principe de surface et d’enveloppe, un giron, un refuge, une tiédeur"13, pe când focul masculin derivă din faptul că: "le principe masculin est un principe de centre, un centre de puissance, actif et soudain comme l’étincelle et
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
este adevărat că focul feminin este în legătură cu concepția după care: "le principe féminin des choses est un principe de surface et d’enveloppe, un giron, un refuge, une tiédeur"13, pe când focul masculin derivă din faptul că: "le principe masculin est un principe de centre, un centre de puissance, actif et soudain comme l’étincelle et la volonté" 14, focul Rașelicăi, în imensa sa putere distrugătoare, ne va apărea foarte departe de acea "tiédeur" acordată de Bachelard principiului feminin, fiind în
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
cursul vieții, Craiul a citit foarte mult; cu privire la aceasta Gaston Bachelard afirmă că: "L’animus lit peu, l’anima lit beaucoup ( ...) Mais quand après avoir tout lu, on se donne pour tâche, avec des rêveries, de faire un livre, c’est l’animus qui est à la peine"16; urmărind această teorie, în setea de lectură s-ar revela anima lui Pașadia, pe când în ceea ce privește îndemnul scrierii pe care el îl simte s-ar implica animus-ul său; dimpotrivă, din punctul nostru de
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
citit foarte mult; cu privire la aceasta Gaston Bachelard afirmă că: "L’animus lit peu, l’anima lit beaucoup ( ...) Mais quand après avoir tout lu, on se donne pour tâche, avec des rêveries, de faire un livre, c’est l’animus qui est à la peine"16; urmărind această teorie, în setea de lectură s-ar revela anima lui Pașadia, pe când în ceea ce privește îndemnul scrierii pe care el îl simte s-ar implica animus-ul său; dimpotrivă, din punctul nostru de vedere, în cazul lui
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
de prozatoare, Ioana Pârvulescu a citit tot ce se putea citi despre perioada interbelică (în primul rînd presa cotidiană, revistele de cultură, jurnalele și memoriile rămase din epocă, însemnările de tot felul), pentru ca ulterior, asemenea lui Flaubert („Madame Bovary c’est moi") să se substituie diverselor personaje interbelice pentru a înțelege reacțiile și deciziile adoptate de acestea în diverse situații. Rînd pe rînd Ioana Pârvulescu se pune în pielea lui Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, George Călinescu (de
O carte în imagini critice reale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/13821_a_15146]
-
va acorda un premiu. TRADUCERI DIN LITERATURA UNIVERSALĂ. Ion Acsan - Flavius Josephus, Autobiografie. Contra lui Apion, București, Ed. Hasefer l Marius Dobrescu - Ismail Kadare, Generalul armatei moarte, Iași, Ed. Polirom l Bogdan Ghiu - Charles Baudelaire, Inima mea dezvăluită, București, Ed. Est, H. Bergson, Energia spirituală, București, Ed. Meridiane l Nicolae Iliescu - Arkadi Avercenko, Farsa lui Mecena. Podhodțev și ceilalți doi, Pitești, Ed. Paralela 45, Arkadi Strugațki, Boris Strugațki, Orașul damnat, Pitești, Ed. Paralela 45 l Emil Iordache - Daniil Harms, Mi se
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
damnat, Pitești, Ed. Paralela 45 l Emil Iordache - Daniil Harms, Mi se spune capucin, Iași, Ed. Polirom l Mihail Nemeș - Guillaume Apollinaire, Alcooluri. Bestiarul. Vitam impendere amori, București, Ed. Paideia l Ioana Pârvulescu - Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, Ed. Est l Vasile Sav - Sfântul Augustin, Opera omnia, Cluj, Ed. Dacia Se vor acorda două premii plus Premiul "Andrei Bantaș". MEMORIALISTICĂ. Vasile Andru, Yaatra. Jurnal în India, București, Ed. Allfa l Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, București, Ed. Humanitas l Monica Lovinescu
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
la zecile de români refugiați în țări precum Portugalia și care s-au pierdut fără urmă, în ciuda faptului că talentul lor literar, cultura și capacitatea lingvistică îi plasau mult deasupra mediului în care fuseseră nevoiți să trăiască. Dar veneau din Est... Poate că tocmai de aceea s-au și pierdut." Exemplul pe care îl alege nu este, cum ar fi fost de așteptat, "portughezul" Victor Buescu, ci "spaniolul" Alexandru Busuioceanu, a cărui evoluție în etapa sa madrilenă a avut o strălucire
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
de atunci s-au stins, avem sentimentul că prin omiterea numelui său din panoramele poeziei spaniole postbelice se comite o nedreptate". Alexandru Busuioceanu ilustrează perfect afirmația lui Mihai Zamfir despre talentul literar, cultura și capacitatea lingvistică a acelor exilați din Est care se plasau deasupra mediului în care fuseseră nevoiți să trăiască. Bun cunoscător al celorlalte limbi romanice, a reușit să se familiarizeze repede cu spaniola, ba mai mult, a simțit nevoia expresiei poetice în această limbă, ajungând în scurt timp
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
Ioana Pârvulescu JE EST UN AUTRE Cărțile poștale pe care apar chipurile prin care Bucureștiul interbelic își laudă anonimii, adică negustorii ambulanți, sînt la modă. Cei mai mari fotografi ai timpului, de la Iosif Berman la Nicolae Ionescu, își iau ca model fețele fără nume
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
așa că nu ne-ntârzie decât ambuteiajul. Și niște români plini de ghiuluri, care se-mbrâncesc la recepție. "Boico, știi ce mi-a zis Zehra când mi-a văzut desenul cu harta României? Cică, ăsta-i un pește nereușit!". "Zehra, c'est la même care te-a întrebat de ce-ai pozat coada calului, când l-ai fotografiat pe Don Quijote cu Rosinanta?". Dac-ar apărea un Boico în tragediile grecești, s-ar duce de râpă tot catharsisul! "Au revoir! Te sun marți
Mirosuri by Dana Grigorcea () [Corola-journal/Imaginative/14409_a_15734]
-
sută de ani, Editura Albatros, 1981; Cinci (antologie colectivă, împreună cu Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu), Editura Litera, 1982; Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986; Au carrefour des grandes routes commersiales, Editura EST, Paris, 1990, în traducerea lui Sebastian Reichmann; Atelierele, Editura Cartea Românească, 1991; Les ateliers, Editura EST, Paris, 1991, în traducerea lui Alain Paruit; Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, Editura Cartea Românească, 1992; Mutilarea artistului la
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Lefter, Alexandru Mușina, cu ilustrații de Tudor Jebeleanu), Editura Litera, 1982; Aripa secretă, Editura Cartea Românească, 1986; Au carrefour des grandes routes commersiales, Editura EST, Paris, 1990, în traducerea lui Sebastian Reichmann; Atelierele, Editura Cartea Românească, 1991; Les ateliers, Editura EST, Paris, 1991, în traducerea lui Alain Paruit; Ia-ți boarfele și mișcă, interviu realizat cu Oana Orlea, Editura Cartea Românească, 1992; Mutilarea artistului la tinerețe, Editura Muzeul Literaturii Române, 1999; Zestrea de aur, Editura Muzeului Literaturii Române, 2002. Reeditări: Un
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
fost cetățean, a locuit la destule adrese, a vizitat rude, prieteni, cunoștințe, colaboratori, autorități rezidînd în alte multe locuri, a schimbat o serie de locuri de muncă. În tinerețe, a avut locuință în zona Obor și în Strada Armenească, în estul urbei; copiii își aminteau de casa părintească vîndută înainte de a se muta pe Strada Sf. Spiridon (azi Maria Rosetti) colț cu Strada Rotari (azi I.L. Caragiale), au urmat Str. Sculpturei și Str. Berzei, în partea de vest. Casa lui Iorgu
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
arhivelor, al anticarilor de la care cumpără maldăre de publicații, ci, chiar dacă oarecum en passant și jocurile și preocupările copilăriei, "de-a piticușul", pescuitul cu furculița, fiorii adolescenței, când începe a înmuguri erosul, întâlnirea cu "acest obsedant corps féminin qui tant est tendre" și primul sărut al unei fete printre zăbrelele gardului. O reacție ciudată a miopului care a fost Al. Ciorănescu s-a produs în momentul punerii primilor ochelari. Lumea i-a apărut mai urâtă: "...se sluțise iremediabil în spațiul unei
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
funcționau partidele, parlamentul, instituția monarhică, apăreau ziare de felurite orientări, legăturile culturale cu lumea apuseană se reluau. Toate acestea lăsau să se creadă că în România se reinstituiau formele vieții democratice, cum de altfel se știa că hotărâseră, pentru tot Estul, puterile învingătoare în abia încheiatul război, garantele democratizării, defascizării, ale libertății de opțiune a popoarelor etc. Existau deci aceste semne și acea plimbare pe Calea Victoriei cu "cocarda zâmbetului pe buze", evocată de Dinu Pillat, nu era chiar expresia nepăsării inconștiente
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
în personajul central feminin al Crailor... , în "floarea aspră de maidan" bucureștean care este Pena. În ciuda paradoxului aparent, ne putem întreba dacă Mateiu I. Caragiale n-ar fi fost îndreptățit să exclame, cum făcuse Flaubert în legătură cu Emma Bovary, "Pena c'est moi"? Cu atît mai mult cu cît Pena fusese înnobilată prin tragic. Căci, pînă la urmă, nu-i Pena personajul cel mai tragic și totodată cel mai nobil din opera lui Mateiu I. Caragiale? Revenind la Remember, această nuvelă e
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
subiective și intersubiective să fie resituate pe fundalul instituțiilor, distincția necesară dintre operă și om (și implicit, dintre biografia autorului și operă). Ricoeur își declară rezervele în fața imperativului de a ne aminti cu orice preț, aluzie la istoriile recente ale Estului. Sunt declarații provocatoare mai ales pentru românii zilei de azi. Argumentele sunt însă valide și sclipitoare. Recomand această carte cât pot de imperativ. E pasionantă.
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
referință în școala eminescologică clujeană. Problema titaniană, circumscrierea cadrului, a "fabulei titaniene", cu tot instrumentarul aferent (revolta titaniană, timp-spațiu titaniene, stare de spirit titaniană, expresia titaniană), analiza mișcărilor de imagini și viziuni între variantele unor poeme, prin compararea acestora (Mortua est, Împărat și proletar), sesizarea unui moment prerafaelit în poezia eminesciană, sunt câteva din ideile novatoare pe care le-a produs studiul lui Popovici în istoria eminescologiei. Se revendică, în bună parte de la criticul clujean, contribuțiile eminesciene și, în general, istorico-literare
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
tendințe sociale "depășea cu greu nivelul unei mediocrități onorabile". În acest context, B. Munteanu prezintă pe "Ion Gherea" (1855-1920) și analizează Neoiobăgia (1910): "ce socialiste qui proteste contre leș innovations, où îl ne voit que des formes vides de fond, est un conservateur aussi determiné que Maiorescu lui-même" (p. 73). Și în numele "idealului sau marxist" Gherea - continuă Basil Munteanu - devine critic literar și teoretician al literaturii (de-a lungul a trei pagini discuta ideile lui Gherea). 2. Ce putem deduce din
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
majorității epistolelor, o vizită în culisele teatrului parizian de balet "Eden". Finalul scrisorii conține, pentru noi, informația decisivă: "L'Eden a repris, comme vous savez, ce ballet d'Excelsior, qui eut tant de succès îl y a quelques années. C'est à coup sûr une idée extraordinaire que d'avoir voulu exprimer par des nouvements de jambes la victoire du Progrès sur l'Obscuratisme et de M. Homais sur leș fils de Loyola. Mais qu'importe? Ce ballet exprime tout aussi
Caragiale și baletul by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14849_a_16174]