18,301 matches
-
e un detaliu interesant în perimetrul avangardei. Nu aș vrea să-i exagerez rolul, cu totul modest. Grigore Cugler rămâne un scriitor minor, în ciuda acestei spectaculoase recuperări. Dar - mă întreb retoric - care dintre avangardiști nu e scriitor minor? Sunt curiozități estetice, dar nu mari valori. Disprețul sistematic față de marea literatură poate da altceva decât o literatură ...mică? Exercită atracția stârnită de sfidarea tradiției, înnoirea limbajului, excentricitate și experimentalism. Așa încât, dacă într-o antologie sau o sinteză a avangardei noastre contează, pe
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
se face în revistele mai importante și fără mare tiraj, este mai ales o critică scriitoricească. Adică un scriitor scrie despre alt scriitor. N.M.: Cronicari literari dramatici, nu există? M.C.: Ba da, există. Ei abordează limitat lucrurile. Criteriul nu e estetic, ci comercial mai peste tot. Dar ceea ce mi se pare interesant este că scriitorii, de exemplu John Updike, scriu cronică literară. N.M.: A fost studentul lui Nabokov la Cornell. Poate de la Nabokov a învățat cum se citesc cărțile. M.C.: Scriitori
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
schimbării canonului și n-are nici o treabă cu politica corectă, cu comercialul și cu celelalte. Și mie mi se pare că am asimilat această noțiune în mod cît se poate de util. în plus, mie îmi place ideea că, dacă estetic nu e, canon nu e. M.C.: Da. însă e o bătălie politică, bătălia asta... și nu este numai esteticul, să știi că pentru mine nu este numai esteticul, este și un canon al influenței. Pentru mine există de exemplu Biblia
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
pare că am asimilat această noțiune în mod cît se poate de util. în plus, mie îmi place ideea că, dacă estetic nu e, canon nu e. M.C.: Da. însă e o bătălie politică, bătălia asta... și nu este numai esteticul, să știi că pentru mine nu este numai esteticul, este și un canon al influenței. Pentru mine există de exemplu Biblia, nu-i așa, care are o valoare universală, și pe urmă există Shakespeare, nu? Din care pornesc diferite lucruri
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
se poate de util. în plus, mie îmi place ideea că, dacă estetic nu e, canon nu e. M.C.: Da. însă e o bătălie politică, bătălia asta... și nu este numai esteticul, să știi că pentru mine nu este numai esteticul, este și un canon al influenței. Pentru mine există de exemplu Biblia, nu-i așa, care are o valoare universală, și pe urmă există Shakespeare, nu? Din care pornesc diferite lucruri. în Canonul occidental al lui H. Bloom e vorba
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
chiar dacă nu era eliberat cu totul de precauții și de sfieli, să se hrănescă din bucuria pură a culorii și din geometria legitimă a desenului. Pe acest fundal, apariția generației lui Bernea avea loc în condițiile unei anumite relaxări ideologice, estetice, psihologice și morale. Nici Horia Bernea, nici MarinGherasim, nici Teodor Moraru și nici ceilalți artiști reprezentativi din generația lor nu mai erau obligați acum să redescopere valorile elementare ale picturii, după cum nu mai era imperativă nici proba devotamentului față de noile
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
chiar de neglijat; ele se numesc Constanța, Galați, Brăila, Ploiești, Pitești, Craiova ș.a.m.d. Fără a insista asupra cauzelor care determină această severă împărțire Est - Vest și Nord - Sud, este suficient de amintit că un rol important în opțiunea estetică îl joacă atît informația la zi, cu o anumită continuitate, cît și o evidentă tradiție a gîndirii de tip occidental, mobilă, deschisă și fără prea multe complexe provinciale.
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
zis/ Că voi dormi e-această carne uitată aici în paradis/ într-un mojar de zmalț ochiul de înger în divine mîini/ Cu stelele pisat abia-i ca-n ceașca ta/ Un praf de zahăr cubic pe inele" - Divinul), conversiunea estetică e deplină în următorul text, de un decorativism saturat, în vecinătatea autorului Cîntecelor de dragoste și de moarte: "întuneric și marmură crimă lectura ce-o schimbăm/ De multă vreme e-un plictis/ Aș vrea făgăduințele din nou aș vrea să
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
carte în carte ca din castel în castel, izgonit, respins ca o dejecție de istoria însăși învingătoare în urma înfrângerii hitlerismului, la care un intelectual rafinat ca Celine, aderase. Colaboraționismul pare o vorbă. Dar el a fost, pentru nu puține conștiințe estetice , o tragedie irecuperabilă, existențial. Literar, nu. Celine fiind un mare prozator. Călătoria....Moartea pe credit...etc . Cărți acompaniate de idei negre, funeste, deși magnific definite ca "Omul, sac de larve"..."Deșeu între a fi și a nu fi..." Corp travestit
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
o construiești. Absența este un spațiu pe care ți-l construiești atâta timp cât gândești și care, după moarte, îți copleșește trecătoarea ta prezență. - Priviți scrisul ca pe un instrument, nu ca pe un scop. - Eu nu am avut o evoluție artistică, estetică. Nu am pus mai presus de mine îndemânarea mea de a scrie. Îndemânare pe care nici nu o aveam, la început. În primii ani a fost un chin să scot două versuri sau două fraze coerente. Evoluția mea a fost
ANGELA MARINESCU: “Totul este poezie, dacă te pricepi să vezi” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/12780_a_14105]
-
numai astfel prind ele rădăcini unele în altele - prin procura memoriei. Shan Sa ne dăruiește ceva deosebit de tot ceea ce literatura occidentală pregătește, în America de Nord sau Europa, în laboratorele ei: refuză colocvialitatea postmodernă, patosul revoluționar sau sentențioziatea apocaliptică revărsate din angajamente estetice sau/și politice încă prizate în Europa - adesea un surogat. În schimb, intrigă la început cu fraze scurte, tăioase, impersonale și elegante, eliptice dar metaforice. Refuză să invite cititorul într-o atmosferă comod-retro sau ultraprezentă, pentru a puncta prin note
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
în primul rînd o ocazie de a încerca deliciile clasice ale eposului și de a te confrunta cu una dintre cele mai vechi culturi ale lumii: arhisuficient pentru o ecranizare de succes, care însă nu va putea niciodată repeta calitatea estetică a literaturii care-i va fi fiind pretextul.
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
El este o victimă a suspiciunilor și a suferinței morale fără leac. E o temă nu tocmai obișnuită în literatura română. Calvarul are o inedită articulație psihologică, dar nu beneficiază, din păcate, și de o performanță pe măsură a expresiei estetice. De aceea, nu am putea miza pe o revalorizare semnificativă a Calvarului, pentru a situa această scriere pe un loc mai bun în ierarhia internă a operei rebreniene. Roman, povestire sau nuvelă, Calvarul este confesiunea testamentară disperată a unei disculpări
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
de talent, care suplinea lipsa studiilor de specialitate printr-o enormă voință de a lucra. Începând cu anul 1948, o dată cu instaurarea "democrației" la noi, Ion Țuculescu nu mai are acces la aproape nici o manifestare expozițională, din pricina inaderenței la noua linie estetică impusă de sovietici. Din nefericire, acum începe și perioada cea mai fertilă a creației sale, de care artistul este conștient, resimțind această tacită cenzură ca pe una dintre frustrările majore ale existenței sale. Ca și în cazul altor intelectuali, a
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
argumentele pro, cât și cele contra, pe care A. Korabliov le citează cu acribie și fără părtinire. La acest punct al discuției, împărtășim considerațiile autorului: "Dacă e să privești de pe tușă această gâlceavă și să păstrezi oarecare distanță intelectuală și estetică, se poate spune că ea n-are sfârșit, ca o clipă dintr-o bătălie pe pânza unui tablou. Pentru că la fiecare argument se vine cu un contraargument, fiecare lovitură este contracarată de o altă lovitură." Și ce face Korabliov în
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
fost vorba de pariul de "a nu ține seama decăt de arta filmului și de primatul talentului ". Noii veniți sănt din Argentina, Coreea, Italia, Thailanda, Germania (un regizor de 28 de ani), și "voiajul geografic " va fi dublat de unul estetic (organizatorii promițând, la conferința de presă de la Paris, filme cu un "parti pris stilistic foarte puternic "). Regizorilor relativ necunoscuți li se adaugă și căteva nume de rezonanță: frații Coen, Wong Kar-Wai, Michael Moore, Walter Salles și, mai ales, Emir Kusturica
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
anii "30 ai veacului trecut? Nu asistăm numai la un schimb de ștafetă? Sunt inevitabile conflictele între generații, despărțirile, fenomenele de ruptură? Există o legătură între schimbările politice, cum au fost, la noi, cele din 1989, și schimbările de canon estetic? Luând primul cuvântul, Alex. Ștefănescu a spus că lupta dintre generațiile literare el o vede ca pe una din expresiile competiției literare, un fapt generalizat, toți scriitorii dintr-o epocă fiind înscriși într-o cursă, într-o competiție al cărei
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
de bătrâni. În replică, Ioan Pârvulescu a spus că dacă despre "os " este vorba, pe acesta vor să-l apuce toți, dar parcă nu aceasta e tema anunțată a discuției. Revenind la temă, Daniel Cristea-Enache a vorbit despre necesitatea comprehensiunii estetice, dincolo de criteriul generaționist. N. Manolescu, a spus D. Cr.-Enache, este lovinescian, pentru că la fel ca marele critic modernist identifică valoarea acolo unde este, indiferent de curent sau de generație. E. Lovinescu, "modernist ", a recunoscut și valoarea scriitorilor de altă
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
sortit, fără abatere, unei lecturi biografice a confesiunii, prin care Remus Lunceanu ar fi identic cu autorul. Propun acum o lectură independentă de investiția subiectivă a scriitorului, ca o narațiune citită în sine, prin valențele ei morale, relevabile în regimul estetic al ficțiunii. Calvarul se prezintă ca mărturisirea testamentară a unui poet și gazetar, Remus Lunceanu, de 31 de ani (deci cu o mică diferență în minus fața de vârsta autorului), frământat până la istovire de suspiciunile confraților, în timpul primului război. Plecat
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
încheiere narativă clară. Nu se termină cu despărțirea cuplului, nici măcar cu epifania protagonistului - care, la rându-i, e epifanie doar în interpretarea mea, poate fi doar o scenă cu un bărbat într-o biserică. Deși subscrie la ambiguitate ca principiu estetic, filmul lui Scorsese are două secvențe remarcabile; ele ilustrează, în cel mai precis mod cinematografic cu putință, diferența dintre dragoste și sex, dintre erotism și nevoie fiziologică. Dacă nu v-au convins restul argumentelor din acest articol, filmul ar merita
Scorsese îți bate la ușă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12266_a_13591]
-
abis a literaturii, singura autoreferință care se constituie, desigur, într-un elogiu al literaturii: numai ea autentifică viața, o aduce la existență, comunicînd-o oamenilor. Pentru Actes Sud, romanul este "solar, profund umanist": un clișeu încă viu, la capătul atîtor experiențe estetice destructurante. Literatura "tînără" dincolo de iluzii Adaug și eu propria-mi mărturie: cartea se citește, cum se spune, pe nerăsuflate, poate aș fi terminat-o deja, întins pe băncuța din librăria Gibert Joseph, dacă nu s-ar fi anunțat la un
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
bifurcat în funcționalitatea sa, pe de o parte individualizat, derivat din datele ,axiomatice" ale conduitei creatorului, pe de alta, probînd în anume momente dificile, ,maturitatea și exemplaritatea conștiinței breslei". Ne găsim, remarcă exegetul, într-un astfel de moment. După ,recuperarea estetică" din jurul anului 1960 (mai curînd, să zicem 1965), concretizată nu doar în opere viabile, ci și în reconstituirea nivelului de profesionalitate (elaborarea formei), avem sarcina decisivă a ,eradicării falsului la nivelul substanței operei, cu implicații asupra profunzimii atitudinii". Altminteri zis
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
această morală dilatată, plurifuncțională a operei lovinesciene (dl. Lefter o numește ,o morală fabuloasă") și morala analog expansionistă a acțiunii criticilor reprezentativi din decursul ,epocii de aur", nevoiți a profesa și ei ,un soi de filosofie deopotrivă existențială, socio-politică și estetică". Dintr-un spirit elementar de consecvență, din intransigența de atunci decurge (sau ar trebui să decurgă!) intransigența de azi. Revizuirile de tip lovinescian, atacate pe vremuri precum ,inconsecvențe" ale celui ce le-a inițiat, revin în actualitate nu numai ca
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
aplicat în deceniile de după așa-numita Ťliberalizare internăť a regimului)", afirmă totuși că ,analiza discursurilor exegetice dominante ale perioadei ar presupune alt tip de investigație, istorică și ideologică". De ce neapărat ,alt tip"? Nu intră în joc același mănunchi de criterii estetice și morale ( Chiar dacă le denumim cu un termen, lovit, vai, de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
analiza discursurilor exegetice dominante ale perioadei ar presupune alt tip de investigație, istorică și ideologică". De ce neapărat ,alt tip"? Nu intră în joc același mănunchi de criterii estetice și morale ( Chiar dacă le denumim cu un termen, lovit, vai, de peiorație: estetice!), același instrumentar trebuitor oricărei operații critice sau de istorie literară, chiar dacă bisturiul trebuie să taie mai profund în țesutul putrefiat al tendențiozității paroxistice? Unele profiluri de critici apar și ele idealizate prin absența referinței sau a accentului incisiv cuvenit asupra
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]