620 matches
-
misticul nu se mulțumește cu ficțiunea, așa cum face artistul, ci ar vrea să trăiască materia, să o realizeze. "Misticul se împarte, astfel, între calea unei experiențe contradictorii și aceea a unei experiențe necontradictorii"526. El este, în același timp, un estetician și un om care vrea să facă experiența etică, în sensul ei de bază, ca fugă de contradicție în direcția actualizării uneia dintre valori. Dacă experiența estetică este început al logicii cuantice sau al posibilului pur, cea etică este început
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asemenea, eticienii mediului, cu deosebire cei implicați în politicile de mediu, aduc deseori în discuție, în special în cazul acțiunilor destinate salvării biodiversității, un argument cu privire la raritatea exemplarelor dintr-o specie aflată în pericol sau pe cale de dispariție. Asemănător, și esteticienii vor admite că raritatea unei opere de artă îi sporește valoarea. În fine, filosofii au pus în discuție în diverse contexte distincția dintre natură și cultură. Putem să invocăm chiar o tradiție a modernității care a dus la întărirea acestei
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pot reconcilia mai ușor imperativele industriale, progresele tehnologice, respectul pentru meciu și inovația estetică. Acesta era de altfel, cu șaizeci de ani în urmă, obiectivul școlii germane Bauhaus. În epoca contemporană același obiectiv și-l fixează artiști cum ar fi esteticianul Georges Patrix, Victor Vasarely (de origine maghiară, născut în 1908, instalat la Paris din 1930), împreună cu discipolii săi Yaicov Agam și François Morellet, ca și principalii reprezentării ai artei "cinetice": Nicolas Schoffer (născut și el în Ungaria și stabilit la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
fel de Cupidon legat la ochi. Parcă Schiller definea deviza artei: "Îndrăznește să te amăgești și să visezi". Cum să mai visezi într-o natură ciuntită? Întrebarea aceasta a căzut ca un șoc, ca o ghilotină care pune capăt vieții. Esteticienii susțin că știința veștejește ceea ce atinge, naturaliștii spun că civilizația doboară natura. Cum să le împaci pe toate? Răspunsul ar fi: prin armonie. Dar armonia pleacă de la multă înțelepciune și înțelepciunea nu este totdeauna îndestulătoare pentru omenire. De aici dezechilibrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
trec în revistă mirajul orașului, cu atâtea succesiuni de generații strălucite de intelectuali, care i-au conferit aureolă culturală. Iubirea se revarsă din prea plinul lor sufletesc ca o binemeritată răsplată. Au și de ce. Profesorii, unul specialist în literatură, celălalt estetician, s-au înfruptat cu lăcomie din spiritul și istoria locului într-o coexistență de invidiat. Din acest motiv, probabil, ei vor acum să descopere un nou sistem de concepte. Nu din dorința nestăpânită de noutate, ci dintr-o continuă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
căzut pe o inițiativă a unor florărese exprimată natural și grafic într-o stație de tramvai din piața cu reverberații lirice. Ceva îmi spune că doar ochiul unic e capabil să integreze consonant diversitatea obiectelor pe care le privești. Un estetician ar vedea transparența combinației lucrurilor, un poet s-ar folosi de metaforă pentru a-și dezvălui impresiile, un istoric ar face o incursiune rapidă în trecut ajungând apoi la comparația cu clipa prezentului. Eu nu am făcut altceva decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
respective). Încă ne bucurăm de un drept fundamental: între opera de artă și iubitorii ei nu se interpune cu vulgaritate și lăcomie banul. Dacă la noi scara valorică a operelor literare e frecvent fluctuantă, să fim sinceri: înșiși criticii și esteticienii noștri se confruntă pe un larg spațiu de apariții editoriale foarte bune, diverse și chiar insolite și normal ca unele opțiuni să necesite amendamente. Se poate vorbi de o perioadă "teribilă" a vieții dv.; vreți să amintiți câte ceva despre mediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ș.a.m.d.), am devenit, în 1963, cercetător științific la Academia Română. Aici, se cerea o specializare strictă, obținută prin doctorat. Așa că am devenit doctorand al Universității "Cuza". Teza am susținut-o în 1973, în fața unei comisii alcătuită din Alexandru Dima, esteticianul Liviu Rusu, de la Cluj, Nicolae I. Popa (conducătorul științific), Constantin Ciopraga și Vasile Arvinte. Între timp, am adâncit studierea unor autori mai puțin cunoscuți din intervalul 1867-1890, de la "Convorbiri literare" și am alcătuit volumul Scriitori junimiști, apărut în 1971 și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca Lucian Blaga, Dan Botta, Adrian Maniu și chiar Tudor Arghezi, făceau traduceri din literatură, mai mult sau mai puțin universală, când G. Călinescu era scos de la Universitate, când lui Tudor Vianu i se interziceau conferințele despre Goethe și când esteticienii făceau lingvistică. Desigur, nu toți au avut aceeași linie evolutivă, dar pulsul generației a fost acesta. După 1960, toți și-au publicat scrierile reale (proscrise) ale debutului. Generațiile noi, care au rămas extaziate, descoperind pe Lucian Blaga sau pe Ion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Leonte Tismăneanu (Tisminețki). Nu este uitată Gazeta literară, unde critica și autocritica era susținută cu entuziasm de intelectualii desemnați de partid: Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Savin Bratu, N. Moraru, Traian Șelmaru, M. Beniuc, N. Tertulian etc. Prin pervertirea ideilor "esteticianului Edgar Papu s-a născut protocronismul", curent care a afirmat "poziții autarhice și profund antiliberale, xenofobe și antiintelectuale. Printre exponenții protocronismului s-au remarcat prin vehemență: Paul Anghel, Eugen Barbu, Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici, Dan Zamfirescu, Ilie Bădescu, Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
prin aceasta capacitatea unor indivizi de marcă - Îl dădea exemplu pe Platon, care din sculptor a devenit filosof! - de a-și schimba radical traiectoria existențială. În acest sens era inclus și elogiul pe care i-l făcea eminentului critic și estetician de față, Mircea Martin, care, iată, după Revoluție s-a transformat Într-un pilduitor editor. Vorbind la rândul meu, m-am arătat puțin intrigat de această „diagonalitate destinală”, mărturisind că, În ce mă privește, indiferent de cele ce se Întâmplă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mai curate, mai originale. Goethe, marele ideolog al modernității literare, printre alte idei simple și clare, ne Învață că elementul de bază al unei opere, garanția sa de rezistență În fața gusturilor schimbătoare și a timpului vorace, este unitatea ei! Toți esteticienii, nu-i așa, cunosc această aserțiune de bază a marelui om, dar foarte puțini o aplică atunci cînd fac analize de text. Și când cer noutate și varietate cu orice preț, deoarece „așa se cere” sau pentru că „așa e În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mediană a romanului mai sus citat, unicul loc, se pare, în care autorul Breban a atins ceea ce numim „tragicul”. De fapt și această ultimă afirmație îmi aparține tot mie, tragicul este o categorie estetică, la fel ca sublimul, de care esteticienii de azi, români sau francezi, se ocupă prea puțin. În această frază sunt câteva noțiuni ce trebuie reconsiderate în spiritul filozofiei nietzscheniene pentru ca fraza sus-menționată să câștige cât de cât în claritate; caracter, acest cuvânt, aici, nu are o semnificație
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ale acestei ciudate, noi construcții romanești, am scris acolo, în iulie și august, două: partea mediană, E.B. - și mâna mi-a fost inspirată deoarece, printr-o magie inexplicabilă, am atins pentru prima și ultima oară în viața mea creatoare ceea ce esteticienii numesc Tragicul, categorie și situație rară și determinantă pentru un destin ce nu trebuie confundat cu banalul „dramatic”, care nu rareori se bazează sau e iscat dintr-o neînțelegere sau din purul hazard. Tragicul scapă însă zeului ubicuu și misterios
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
roiul frunzelor/ de pe fețe.// Netrebnici sunt morții solemni,/ morții sociali neîndurându-se/ să se părăsească pe sine.// Dar tu, o, moarte, ești o simplă-ntoarcere a capului,/ o expirație calmă/ a celui care trăind prea adânc/ deodată uită viața". Poetul estetician, poetul autor de eseuri critice, poetul teoretician reprezintă o realitate în literaturile mature din Europa. T. S .Eliot, Valéry, Pessoa, Pound, Ungaretti sunt doar câteva exemple. A existat un asemenea model, de scriitor total, în viziunea dvs. de la începuturile literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
așteaptă semafoarele, pentru a se hrăni compulsiv cu frunze și Tolstoi. L'enfant jetable. Copilul pe care îl folosești, apoi îl arunci. Vedeta de cinema Angelina Jolie, facies în care toate trăsăturile feminine sunt exacerbate până la limita grotescului cu ajutorul bisturiului esteticianului, adoptă copii din Malaezia, Africa etc., declarând cu serenitate că, atunci când adoptatul Madox se va face mare și va intra la școala, va adopta un alt copil, și tot așa până când... până când? Informația aceasta fără de care nu se poate trăi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al perfecționării multilaterale, pun în lumină contribuții de largă semnificație la dezvoltarea gândirii și practicii revoluționare a socialismului științific.“ („Perfecționarea conducerii politice a societății și stadiul actual de dezvoltare economico socială“, Era socialistă, 25 iunie 1988) MOCANU Virgil, critic și estetician „Încă o dată, gândirea de cristal pur ce însoțește teoria și practica partidului, asemeni unui principiu viu, dinamic în marș către viitor, se rotunjește într-un gest devenit familiar, făcând parte din însăși existența nouă a României.“ (România literară, 8 decembrie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
talent, cu geniu chiar, și tot voi nega că face parte din domeniul numit "artă". Ar fi aproape comic să mă întind aci asupra definiției artei, de aceea voi arăta ce gândesc pe scurt și în mod concret: Un filozof estetician și poet a zis: Lorsque je vois le beau, je voudrais être deux, rezumând caracterul social al artei. Numai aceea e artă, care poate grupa, spre admirare, cât mai mulți oameni în juru-i. La ideal: omenirea întreagă. Să punem punctele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
1989 Pentru a scrie cum am ajuns să expun la sala Dalles UCSB din București, trebuie să pomenesc aici despre o persoană care m-a ajutat foarte mult. Este vorba de Victor Ernest Mașek, personalitate de seamă a culturii românești. Estetician, doctor în filozofie, autor al mai multor cărți, din păcate a decedat prin 2002, dacă nu mă înșel, eu aflând de asta mai târziu, după vreun an și ceva. Eram la Expoziția Internațională de la București, care se organizează o dată la
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mirându- se ca și artistul de ceea ce vede.” Spiru Vergulescu- Pictor „Salut în pictorul Mihai Dascălu, una din personalitățile de excepție ale arte naive românești contemporane și întrevăd o dezvoltare luminoasă a virtuosului și autenticului său talent” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor in Filozofie „... .Ce încântă în pânzele și cartoanele lui Mihai Dascălu e firescul cu care dezvăluie în culori luminoase, vesele, îndemnând la contemplație și visare..... Perspectiva e controlată de afect, importanța personajelor și a obiectelor în cadru e dictată
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso ... Fără a-și pierde stângăcia înduioșătoare, ce-i conferă de altfel autenticitate, desenul lui Mihai Dascălu ... a învățat să se integreze unei compoziții sugestive” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor în Filozofie “Spre deosebire de ceilalți naivi, Mihai Dascălu nu mimează, nu-și construiește lastic candoarea, ci și-o transpune pe pânză la fel de firesc cum respiră, cu detașarea ironică, uneori sarcastică, a celui care, jucându-se judecă și se judecă” Ion
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
profesor ................ 144 35. GORBĂNESCU, DUMITRU (1941-2009)inginer constructor și profesor ........... 149 36. GRAUR, IULIAN (1949-2009) inginer electrotehnic și profesor ........ 152 37. HĂULICĂ, IOAN (1924-2010) medic și profesor ................. 156 38.HRISCU, ANIȘOARA (1944-2008) farmacistă și profesoară ............. 161 39. HUSAR, ALEXANDRU(1920-2009) estetician, critic literar și profesor .............. 164 40. IGNAT, CĂLIN PETRU(1935-2011) matematician și profesor ................ 171 41. ILIESCU, ELENA (1941-2006) inginer chimist și profesoară ............ 174 42. IOV, DIMITRIE (1888-1959) poet, prozator și publicist................. 177 43. IRIMIA, DUMITRU (1939-2009) lingvist, critic, istoric literar
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și în pictură, față de care avea o afinitate deosebită. Trecută în neființă la 19 decembrie 2008, după o lungă, nedreaptă și grea suferință, prof. univ. dr. Anișoara Hriscu a fost înmormântată în Cimitirul „Buna Vestire“ din Iași. HUSAR, ALEXANDRU (1920-2009) ESTETICIAN, CRITIC LITERAR, POET, MEMORIALIST, PROFESOR Poet, memorialist, teoretician literar, traducător, critic și istoric literar, un distins profesor de Estetică la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, prof. univ. dr. Alexandru Husar a fost o personalitate marcantă a culturii românești, un
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
inițiat, susținând anumite instituții culturale ieșene, cum sunt Muzeul Literaturii Române, Muzeul Teatrului, Vila „Sonet“, Muzeul „Alexandru Ioan Cuza“ din Ruginoasa, Casa memorială „Otilia Cazimir“, Muzeul „C. Negruzzi“ din Hermeziu, com. Trifești, Biblioteca Județeană „Gh. Asachi“ din Iași ș.a. Ilustrul estetician a conferențiat pe teme de interferență între istorie și cultură, la care au participat studenții ieșeni de la Litere, de la Filosofie, profesori filologi, cursanții universităților populare din Iași, București, Vaslui, aderenții „Clubului Artelor“ din cadrul Casei de Cultură a Tineretului și Studenților
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
constitui (și nu ar avea, în tot cazul, decât un regim subaltern). Am făcut această digresiune destul de pedantă la rândul ei, de fapt foarte aproximativă, pentru a-l apăra pe Andrei Pleșu și de eventualul risc de a fi socotit „estetician” (nici nu prea știu dacă acest termen e sau nu sinonim cu cel de „filozof al artei” ; ambii au oricum sinonimia inconsistenței lor). Andrei Pleșu e unul din puținii noștri mari critici de artă. Fiecare articol al său reprezintă mai
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]