1,149 matches
-
fascinanți, cu trup vibratil, Purtând combinații de ultima modă: Turchiz cu negru. Sunt șapte pe umărul unei singure flori. Trec zilele, strig, și-mi aduc brusc aminte Vorbele mamei: "Nu zilele trec, Ci zilele noastre!" Natura eternă exorcizează. O ploaie estivală face să întinerească frunza, iarba și "verdele ochilor" poetei. Lacul, Râul, Muntele, Un sat din Ardeal, câte un Colind, câte o întâlnire cu îngeri cheamă la purificare. În câteva cuvinte, fondul liric al Carolinei Ilica are rădăcini în poezia aurorală
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
a afirmației introductive constituind, mai degrabă, o excepție ce se abate de la tradiționalul caracter diatonic și relațiile sale tonale, trăsături specifice creațiilor de natură folclorică. În pofida acestui „anunț” straniu al introducerii, întreg parcursul preludiului va transmite un climat de căldură estivală și intensă luminozitate prin valorificarea culorii strălucitoare deținute de si major. Același spațiu tonal, deși adesea îmbogățit de numeroase armonizări cu trepte alterate, se va înscrie într-o sferă de stabilitate armonică, în care obișnuitele modulații apar substituite, de această
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o prașile repetate la începutul perioadei de vegetație pentru spargerea crustei de la suprafața solului și pentru distrugerea plantelor gazdă din flora spontană; o arătura de vară după desființarea culturilor pentru scoaterea la suprafață a larvelor ce au intrat în diapauză estivală; o folosirea unei cantități mai mari de semințe la semănat în cazul solurilor puternic infestate. Măsurile curative rămân și în prezent principal metodă de limitare a atacurilor și constă în: o tratarea semințelor de pepeni și castraveți cu 3 - 4
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
14 - 16 zile și apoi se transformă în nimfe, la baza plantelor, pe sub frunzele căzute. Temperaturile mai mari care apar în luna iulie în sere, determină intensificarea atacului. La temperaturi mai mari de 36 - 380 C, adulții intră în diapauză estivală. Tripsul plantelor de seră este parazitat de speciile: Dasyscapus parvipennis Gab. și Megaphragma mymaripennis Timb. Dintre prădători sunt citate speciile: Frankliniothrips tenuicornis, Frankliniothrips vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de înțeles. În pofida tradiționalismului desuet, clișeizat, a reminiscențelor uneori stridente din George Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe, majoritare, nu sunt lipsite de o anume putere comunicativă, de un accent personal. Un pastel estival surprinde cu vivacitate priveliști caracteristice, transmițând îndeosebi senzații olfactive: „Arome de izmă și cimbru te-mbată, / Și ochii aproape te dor de lumină; / În minte îți vin tot mai leneșe gânduri, / Ca bulgăr de ceară se-nmoaie și trupul, / Iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
face rău nici ție. La vremea asta e plin de turiști și te-ai putea relaxa în voie, sau - de ce nu? - chiar scrie, dacă ai chef. În plus, prin zonă există un muzeu taurin; se organizează și coride pe perioada estivală. Numai să ai grijă, că plaja de nudiști e la doi pași, iar turma de splendide specimene a lui Poseidon s-ar putea să fi învățat drumul către ea... − Mulțumesc! Nu sună rău deloc. Dar de ce n-am merge împreună
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
5. Copleșit de febra afacerilor cel puțin tot pe-atât pe cât amețit de insolație și inaniție, Rică se trase într-un târziu la umbră să pună lucrurile la cale pentru a doua zi. Abia își auzea propriile gânduri de vacarmul estival al cicadelor, responsabil în parte de deciziile luate. Era în cântecul lor ceva terminal, o simfonică în fortissimo a conciziei, un breviar asurzitor al timpului rămas încă de trăit creaturilor pieritoare - un fel de șuier strident al fluidului vital angrenându
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
1960) și „Aron Cotruș”. A debutat cu un grupaj de poezii în „Familia” (1967), apoi, în volum, cu Memoria toamnei (1973). Pe o latură a poeziei sale, A. este un peisagist interiorizat și discret, al cărui simbol tutelar e lumina estivală și autumnală aureolând registrul terestru. Acuarelele lui învăluie materialitatea grea și opacă, în secvențe plastice, ca și impresioniste, vibrante de luminescență și miresme, fluidități și bateri imponderabile de aripi, omături astrale și flăcări pure (definitorii sunt sintagmele titulare Orele albe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285362_a_286691]
-
îmbrăcată în „iie cu fluturi”, la a cărei apariție „Se-nflăcărează macii, simțindu-i pașii goi. Livezile se-apleacă spre ea cu ramuri grele / Și vântul răsuflarea și-o pierde prin zăvoi”. Cu inflexiuni panteiste, izbutită e și o idilă estivală: „Închide astăzi cartea; ne-om dărui naturii. / Ne vom culca în ierburi, și-acum întâia oară, / Pe brațele de sevă și mușchi ale pădurii, / Tu vei simți în sânge, gonind, o căprioară” ori interpretarea unor motive folclorice: „Șapte dealuri brumării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
de tipurile de clădiri predominante, de condițiile climatice, etc. Soluțiile de sistematizare adoptate trebuie să țină cont de realizarea unor indicatori globali orientativi, stabiliți la nivelul fiecărei localități. Normele sunt mai mari în orașele de câmpie, în cele cu climat estival blând și pe teritoriile lipsite sau sărace în păduri naturale. Aceleași norme mari sunt întâlnite și în cazul orașelor mari, caracterizate printr-o densitate mare a populației și o puternică dezvoltare industrială (după Iliescu A.F., 2003). Pentru România indicii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
am prezentat în fața colegilor și a profesorilor, apoi am studiat „Cvartetul nr. 2” de Pascal Bentoiu. Când v-ați întâlnit prima oară cu publicul de concert? Primul recital cu public profesionist l-am susținut anul trecut, la Botoșani, în cadrul stagiunii estivale, iar la două zile după aceasta am cântat în cadrul „Vacanțelor muzicale” de la Piatra Neamț. A urmat, în toamnă, a doua participare la FACS și, apoi, solicitările s-au înmulțit. 118 Cu ce bilanț v-ați înscris la Festivalul Artei și Creației
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
necesar ca acesta să respecte câteva criterii: Specific. Un obiectiv specific poate fi verbalizat după formula: "Obiectivul este să ce, cu cât, prin ce, până când". Obiectivul complexului este creșterea vânzărilor la produsele: solar (având în vedere că se apropie sezonul estivală, fitness, masaj cu 33 SMART reprezintă acronimul Specific, Measurable, Attainable, Responsible Person, Time specific 54 25%, 10% și respectiv 15%, prin dezvoltarea forței de vânzări, prin instruire și motivare, până în decembrie anul curent. Măsurabil. Îndeplinirea obiectivului poate fi măsurată într-
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
intensifică și dă culoare unuia dintre elementele sale. Acela mai apt să reverbereze pentru a crea o atmosferă plină de ecouri simbolice. În cazul de față, greierul ia-n stăpînire cutia de rezonanță a viorii și amplifică sugestiile și aluziile estivale, situîndu-ne În climatul inconfundabil al unei veri fără sfîrșit. Este ceea ce remarcă Hasegawa Kai, vorbind despre kigo: “A doua lui funcțiune este aceea de a introduce În haiku o lume În expansiune. Toate cuvintele sînt produse ale imaginației, dar kigo
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
perfect izolată fonic spun că au trăit adevărate stări de angoasă auzindu-și monstruos, abia În acea stare de suprimare a oricărui alt zgomot, tot tumultul fiziologic, acoperit altfel de rumoarea cotidiană. Orice zumzet, care la urma urmelor mimează hărnicia estivală a nenumăratelor insecte mai degrabă invizibile, este adevăratul trup al tăcerii, mîna sonoră care ne mîngîie fruntea și ne aduce În starea de benefică torpoare. Covorul roșu Apariția unei veverițe este similară cu aceea a unei năluci. O suită scurtă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
celor 16 săptămâni din semestru. Cu siguranță, studenții vor fi provocați să învețe continuu și mult mai sistematic. Iată cum, peste timp, valorile unui sistem clasic de admitere sunt provocate să revină în actualitate. "Mama proștilor e mereu gravidă!" Creativitatea estivală pe timp de criză a românilor este realmente spectaculoasă! Exemplific ipoteza cu câteva monstre de subtilă cugetare neaoșă, bineânțeles anonime. Astăzi, ele nu mai circulă folcloric, ,,din gură în gură", ci informatic, de la e-mail la e-mail. ,,Ca românul nu-i
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
rigorile climatice, principalul element nefavorabil omului și activităților social-economice. b) Tundra arctică, se situează la nord de Cercul polar arctic. Climatul este extrem de rece, precipitațiile sunt foarte sărace și exclusiv solide, vântul este puternic și frecvent. Un foarte scurt sezon estival favorizează numai asociații vegetale ierboase. Variațiile termice sezoniere sunt mai mici decât în pădurea boreală dar se desfășoară pe fondul unor temperaturi permanent coborâte. Pedogeneza este lentă și dificilă, fertilitatea naturală a solurilor este foarte redusă. O populație extrem de rară
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
revistei „unu”. Proza este reprezentată de un fragment din romanul Toria de Ticu Răducanu și de schița Păcatul... de L. Valereanu. Informații despre viața literară a momentului se dau în notele lui Cosma Damian (Activitatea artistică-literară la +50ș Celsius. Aspectul estival al Iașului), în însemnările lui Ioasaf Baltazar (Dobrogea literară) și ale lui E.Ar. Zaharia (Arboroasa literară). A.-M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288616_a_289945]
-
profilactic, curativ și de recuperare funcțională. Marea Neagră oferă condiții climatice și terapeutice favorabile pe toată lungimea țărmului românesc, de 245 km, cu apă de adâncime mică în dreptul plajelor, ceea ce favorizează o bună penetrație și retenție a radiației solare, media temperaturii estivale a apei de mare fiind de 21-24°C. În zona sudică a litoralului, la Mangalia, sub apa mării ca și pe uscat se găsesc numeroase izvoare de apă minerală sulfuroasă, bicarbonată, sodică, hipotermală și mezotermală (21-28°CĂ. Talasoterapia acționează asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Prahova; Săliște (142 locuri) județul Sibiu; Călimănești (Cozia - 146 locuri), Lotrișor ( 70 locuri), Horezu (54 locuri), CÎineni (41 locuri), județul VÎlcea. Popasurile turistice reprezintă o structură de cazare impusă de evoluția explozivă a turismului modern În special În perioada sezonului estival, care satisfac o mare parte din cererile de locuri de pe traseele turistice, fiind considerate la ora actuală cea mai populară bază de cazare turistică. Formate În principal din căsuțe de lemn, dar și din alte materiale, ele oferă condiții mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Vâlcea. Taberele de elevi, constituite În general din vile, deci preluate de la unele stațiuni balneare și de odihnă, dar și din pavilioane de dată mai recentă - construcții mai simple - sunt cu un circuit Închis și funcționează de regulă În sezonul estival (iulie - august). O caracteristică a taberelor este legată de faptul că ele sunt amplasate În locuri pitorești, unde cu ani În urmă funcționau baze de turism, pentru tratament sau odihnă și ele oferă condiții modeste de cazare, dar cu interesante
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În fapt segmentează principalii masivi muntoși. Avem În vedere șoselele și liniile ferate de pe Valea Oltului (Podul Olt - Călimănești), Valea Prahovei (Brașov - Băicoi), Valea Jiului (Hațeg - TÎrgu Jiu) ca și maestuasa șosea de culme „Transfăgărășanul” (CÎrțișoara - Arefu), iar pentru sezonul estival și șoseaua Sebeș - Obîrșia Lotrului - Novaci. În al patrulea rînd e de remarcat și șoseaua Brezoi - Valea Lotrului - Obîrșia Lotrului (cu ramificații spre Sebeș - Novaci) - Petroșani - Uricani - CÎmpul lui Neag, paralele cu cele două magistrale din nord și din sud
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu ușurință tipurile dinamice de turism, cu formele lor principale de circulație, tranzit și drumeție. Dacă luăm În considerare intensitatea mișcării turistice, vom distinge un tip moderat, intens sau foarte intens, iar dacă avem În vedere anotimpul, respectiv din sezonul estival și hivernal, vom ajunge iarăși la unele concluzii. Analiza situației din punct de vedere al formelor de turism practicate (drumeție, tratament, odihnă, weekend) ne oferă posibilitatea de a identifica măsura În care baza tehnicomaterială este adaptată pentru a satisface În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Într-o pondere mai mică În tranzit și la odihnă. CÎt privește participarea turiștilor străini la drumeția montană, deși după datele statistice ea este foarte mică, În realitate a fost cu mult mai numeroasă. În mod concret În Întreg sezonul estival În special În lunile iunie - septembrie, grupuri, grupulețe și turiști individuali cu și fără ghizi și hărți proprii cu corturi și saci de dormit, inclusiv cu alimente În rucsacuri, umplu munții, dar fără nici un avantaj pentru turismul românesc, decît acela
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ce ar trebui urmate. O analiză a modului cum s-a dezvoltat turismul În anumite locuri, În special În stațiunile balneoclimaterice și de odihnă, ne evidențiază faptul că În timp ce În primele faze se poate vorbi de stațiuni de mic sezon estival (respectiv 1-2 luni pe an În special iulie - august), a urmat apoi perioada cu două sezoane: de vară și de iarnă, ce Însemanu cca 6 luni pe an și respectiv cu funcționalitate continuă pe Întregul an, așa cum este situația multor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
microstațiuni pe valea Cernei, În amonte, nu numai pentru tratament, dar și pentru odihnă și sporturi nautice. c) Preluarea clădirilor de la A.C.H. și amenajarea lor În scop turistic, În special pentru turismul de weekend și de odihnă În timpul sezonului estival. d) Construirea unui lanț de cabane turistice pe valea Cernei , practic pînă aproape de Baia de Aramă (una la 14 km, punct deja cunoscut, apoi la 19-20 km, respectiv la Podul de lemn etc.). e) Construirea unor popasuri turistice amplasate la distanță
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]