1,024 matches
-
stelară. Apariția zilelor, nopților și anotimpurilor, atmosfera extraordinară cu azot, ozon și Co2, în cantități precise pentru menținerea vieții, caracteristic numai Pământului, nu este o întâmplare! Pământul poartă pecetea incontestabilă a unei creații raționale. Lumea care ne înconjoară conține materii eterice, imperceptibile cu simțurile noastre, invizibilă... Omul are în stare latentă simțuri cu care se poate lua contact cu lumea invizibilă. Faptul că oamenii nu văd ființele din lumea hiperfizică sau invizibilă, nu înseamnă că ele nu există. Gândirea, ideea... aparțin
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ochii deschiși, ceea ce denotă o independență între vederea fizică și cea spirituală. Ei văd dincolo, în lumea cealaltă. Iorgu își aminti că a citit undeva... că, din punct de vedere spiritual, corpul omului este alcătuit din: corpul fizic(carnal), corpul eteric (vital), și corpul astral cu învelișurile sale; planetar, solar, universal și cosmic(divin). Corpul eteric este format din materie eterică sau fluidică. El reproduce fidel corpul fizic, se numește dublu- vital, și se găsește în toate ființele vii. Fluidul universal
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în lumea cealaltă. Iorgu își aminti că a citit undeva... că, din punct de vedere spiritual, corpul omului este alcătuit din: corpul fizic(carnal), corpul eteric (vital), și corpul astral cu învelișurile sale; planetar, solar, universal și cosmic(divin). Corpul eteric este format din materie eterică sau fluidică. El reproduce fidel corpul fizic, se numește dublu- vital, și se găsește în toate ființele vii. Fluidul universal sau cosmic vine de la miliardele de stele și planete. In ființa noastră se află toate
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
aminti că a citit undeva... că, din punct de vedere spiritual, corpul omului este alcătuit din: corpul fizic(carnal), corpul eteric (vital), și corpul astral cu învelișurile sale; planetar, solar, universal și cosmic(divin). Corpul eteric este format din materie eterică sau fluidică. El reproduce fidel corpul fizic, se numește dublu- vital, și se găsește în toate ființele vii. Fluidul universal sau cosmic vine de la miliardele de stele și planete. In ființa noastră se află toate categoriile de fluide, a căror
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
nostru. Cu alte cuvinte spiritul nostru persistă, el va rămâne nemuritor. După moarte, materia fizică se reîntoarce în lumea fizică de unde a fost încorporată, iar spiritul își va continua drumul ca spirit liber în lumea astrală... Particulele fluidice(curenții invizibili eterici), sunt într-o continuă vibrație, care pun în mișcare toate componentele celulare din corpul nostru. Ca o paranteză, fie zis, și atomii din cristalul de diamant, al cărui duritate este cea mai mare dintre minerale, sunt într-o continuă vibrație
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și atomii din cristalul de diamant, al cărui duritate este cea mai mare dintre minerale, sunt într-o continuă vibrație... Cu referire la corpul nostru, când se opresc aceste vibrații de fluid vital, intervine moartea... Omul își dă sufletul. Corpul eteric(vital), crește absorbind din spațiu substanța vitală eterică, el crește odată cu corpul fizic, iar când intervine moartea, acest corp înainte de a ne părăsi, mai rămâne o vreme în preajma corpului lipsit de viață, în jurul sicriului, a casei și a mormântului. Noaptea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
duritate este cea mai mare dintre minerale, sunt într-o continuă vibrație... Cu referire la corpul nostru, când se opresc aceste vibrații de fluid vital, intervine moartea... Omul își dă sufletul. Corpul eteric(vital), crește absorbind din spațiu substanța vitală eterică, el crește odată cu corpul fizic, iar când intervine moartea, acest corp înainte de a ne părăsi, mai rămâne o vreme în preajma corpului lipsit de viață, în jurul sicriului, a casei și a mormântului. Noaptea, în primele zile după moarte, clarvăzătorii îl văd
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Otilia. Pe Leonida Pascalopol îl unicizează strania dragoste pentru Otilia, despre care spune: "...n-am prea stat ca să disting, ce e patern și ce e viril în dragostea mea". Otilia e mai mult un simbol al feminității decât un personaj. Eterică, sensibilă, capricioasă, este totuși matură, având un mod filozofic de a-i privi pe oameni și de a observa viața, societatea. Și ea, și Felix sunt martorii răutății și ai lăcomiei umane. Romanul lui Călinescu are și accente romantice. Prozatorul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
rezolvat nimic, dar au înțeles totul? Avalanșa de paradoxe în preajma lui Dumnezeu, spre a se ușura de teama neînțelesului. Mistica este suprema expresie a gândirii paradoxale. Înșiși sfinții au folosit acest instrument al indeterminației spre a "preciza" indescifrabilul divin. Senzații eterice ale Timpului în care vidul își surâde lui însuși... Melancolia - nimb vaporos al Temporalității. Existența demoniacă ridică fiece clipă la demnitatea de eveniment. Acțiunea - moarte a spiritului - emană dintr-un principiu satanic, încît luptăm în măsura în care avem ceva de ispășit. Mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
o voluptate, care se satisface creșterii ei proprii și slăbiciunilor ei repetate. Căci melancolia este un delir estetic, suficient sieși, steril în mitologie. Nu vei găsi în ea nimic străin unui vis legănat, căci nu generează nici o imagine peste cursul etericei sale destrămări. Melancolia-i o virtute la femei și un păcat la bărbați. Așa se explică de ce aceștia au folosit-o spre cunoaștere... Există în unele surâsuri feminine o aprobare duioasă, care te îmbolnăvește. Ele se încuibă și se depun
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
gândesc la moarte, îmi pare că voi muri mai puțin, că nu pot să mă sting, știind că mă voi stinge, că nu pot să dispar, știind că voi dispărea... Și dispar, mă sting și mor de totdeauna. Viața-i eterică și funebră ca sinuciderea unui fluture. Nemurirea este o concesie de eternitate pe care moartea o face vieții. Știm noi însă prea bine că n-o face... Căci atâta generozitate ar costa-o viața. Pentru fiece problemă îți trebuie altă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
bărbații i-au adăugat o nuanță reflexivă, ce n-o întîlnim la femei, care, nerezistând niciodată sufletului lor, se tălăzuiesc într-o melancolie imediată. Nevoia de un timp pur, curățit de devenire, și care să nu fie eternitate.... O subțiere eterică a "trecerii", o creștere în sine a temporalității, un timp fără "curgere"... Extaz delicat al mobilității, plenitudine temporală în afară de clipe... A te scufunda într-un timp lipsit de dimensiuni și de o calitate atât de aeriană, că inima noastră-l
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Cine-mi va fi plâns în sînge? Dacă iubirea n-ar fi amestecul irezolvabil de crimă premeditată și de infinită delicatețe, ce ușor ne-ar fi s-o reducem la formulă! Dar chinurile amoroase întrec tragedia lui Iov... O lepră eterică-i erotica... Societatea nu te izolează, ce e drept, dar îți agravează chinul, micșorîndu-ți izolarea. Nimic nu neagă mai intens și mai dureros viața ca pulsația ei supremă în iubire. Și vrând a ne lega de ea prin femeie, nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
din priviri și mor în umbra melodioasă a inimii? Totul prinde glas timid și lucrurile parcă-și înalță acordurile spre cer. Ca un bolnav astral, senzații tulburător de fine să te apropie de taina muzicală a ființei. Auzi totul, plânsul eteric al unei lumi ascunse? Parcă florile și-au rupt rădăcinile în inimă... și ai rămas singur cu suspinele lor... Asculți amurgul unui crin? Sau melodia sfâșietoare a unui parfum necunoscut? De-am mirosi un trandafir până la sunet, ce marș funebru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Fără erori, viața e un bulevard deșert prin care evoluezi ca peripatetician al tristeții. Nevoia de a-ți pune capăt zilelor în inima unei femei palide, ca să-ți poarte cadavrul o nonviață... sau de a vorbi despre dragoste atât de eteric, că și fulgii să-și ceară scuze. O iubire vaporoasă ca schizofrenia unui parfum... În cafenea - mai mult ca oriunde - nu mai poți sta de vorbă decât cu Dumnezeu. Îmi mai amintesc că sânt doar auzindu-mi pașii pe caldarâm
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
rezultă după marile purificări, după marile arderi lăuntrice? Aș vrea să fiu ridicat de elanul și transcendența flăcărilor, să fiu aruncat de impulsul lor insinuant și fin, să plutesc într-o mare de flăcări, să mă consum într-o moarte eterică, într-o moarte de vis. Frumusețea stranie a flăcărilor este de a da iluzia unei morți sublime, a unei morți pure, asemenea unui azur auroral. Nu este caracteristic că vorbim de moartea în flăcări numai la ființe întraripate, ușoare și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
zâmbetul. Arhitectul își turnă în ceașcă un ceai de culoarea rozei, limpede ca un alcool, și aruncă în el cu un clește de argint o mică bucată cubică de zahăr foarte dur. Privind cum se ridică din ea o crizantemă eterică de molecule dulci, se gândea la madam Valsamaky-Farfara, al cărei contur facial îl surprinsese neplăcut. Observase o nouă stratificare a fălcilor, un seism discret al întregii musculaturi, acuzând senilizarea. Stucatura de pudră sublinia fenomenul în chipul cel mai flagrant. Aducîndu-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bosaje în diamant, aci dimpotrivă formând un porticat real sau fictiv. Din când în când, balustrada coperișului era populată de șiruri statuare. În zonele severe, fațadele erau complet plate sau străbătute vertical de linii costale, formând serii de pilaștri mai eterici. Ferestrele erau în general de metal. Fiecare întretăiere de străzi forma o mică piață circulară, pătrată sau octogonală, cu un jet d'eau în mijloc, în așa fel încît toate țâșnirile se vedeau în perspectiva infinită, întrerupte de două mari
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în fața sa. În ciuda unei anume diminuări de venituri și a unei baterii de masă reduse, serviciul în casa Hergot lua proporții. Erminia punea pe masă tot soiul de glastre pline cu preparate reci, printre care glastra cu smântână era nelipsită. Eterica de altădată avea ambiția murăturilor delicate, precum ardeii umpluți cu varză, conopida, ciupercile. Ea le mânuia și le oferea cu cea mai mare grijă, ca o farmacistă medicamentele, însă mânca și ea din ele, cu voluptate, nu afecta în nici un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
obseda. - Bărbații merituoși sunt puțini, replică Ioanide; cu toateastea, ceea ce spui este adevărat în parte. Este o forță idealistă în orice bărbat care face din femeie o fantasmă; întîia manifestare a sexualității e frica de noțiunile sexuale, misticismul cel mai eteric. Sunt femei care sugerează corporal intangibilitatea. Ca spre pildă tu... Ioanide spuse asta ca un profesor de erotologie, iar Erminia acceptă învățătura ca pe o decizie ex cathedra. Orice vanitate carnală murise în ea, dacă existase vreodată, și soiul acesta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ortodoxe, există două ocazii anume în care este subliniată importanța centrală a martiriului. Prima o constituie ceremonialul „Biruinței Ortodoxiei”, în prima Duminică din Postul Paștelui. Acesta comemorează încetarea totală a controversei iconoclaste în 842-843. Icoanele sfinte sunt purtate în procesiune, etericii sunt anatemizați, iar „amintirea veșnică” este cântată în cinstea celor care au apărat credința. Este o celebrare festivă și exultantă, în contrast frapant cu spiritul de penitență al serviciilor Postului Paștelui din timpul săptămânii precedente. Totuși, în cadrul acestui „Triumf al
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
liber că teatrele care prosperă sunt cele care își desfășoară activitatea pe cheltuială proprie. În sfârșit, ridicându-ne la considerații mai înalte, se poate observa că nevoile și dorințele se nasc unele din altele și se înalță spre regiuni din ce în ce mai eterice, pe măsură ce bogăția publică permite satisfacerea acestora; că guvernul nu trebuie să se amestece deloc în această ordine firească deoarece, dată fiind o anume stare a bogăției prezente, acesta n-ar putea să stimuleze, prin impozitare, industriile de lux fără a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
obiect, formează noțiunea acestuia. Noțiunea (Begriff ) cuprinde dar esința lucrurilor ce s-au prezentat conștiinței noastre, alegând din ideile lor numai părțile importante și respingând pe celelalte. În acest proces de abstracțiune noțiunile pierd oarecum materialismul reprezentărilor primitive și devin eterice, pierd sensibilitatea și devin obiecte pure ale gândirii. În lumea fizică d. e. nu există noțiunea plantă, ci numai o plantă individuală oarecare, cu suma ei de calități unice. Importanța noțiunilor pentru sufletul omenesc este din cele mai mari. Mărginirea radicală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
scriitori a unei optici „poietice”). Din perspectiva mutațiilor și inovațiilor pe care Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer le aduc în ceea ce privește valorificarea și impunerea în prim-plan a personajelor feminine, și care pune accentul pe revalorizarea donnei demonicata, în defavoarea idealului angelic, eteric și oarecum schematic, inovații care se detașează pe fondul mentalității religioase a Evului Mediu (după cum se demonstrează elocvent în teza de față), dinamica literar-istorică a opozițiilor devine paradoxală, într-un curent modern, precum ar fi simbolismul. Se cuvine să observ
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o admiră, ochii ei pot trimite raze de lumină și iubire în inima și sufletul poetului, care, în același timp, îl înnobilează și îi cauzează suferință. Acestea sunt motive preluate și regăsite în poezia trubadurilor până la Dante. Dar, alături de aceste eterice și angelice doamne, găsim și femei ce par mult mai terestre. Într-o scenă familiară, idilică (Sonetul I), întâlnim tre angiolette 583 așezate lângă o fântână pe un câmp verde înflorit, probabil povestindu-și istorisiri ale propriilor iubiri („i loro
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]