6,274 matches
-
Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015. - Dumnezeu, ca principiu Creator transcedental, este imposibil de perceput de mintea sau cu simțurile omenești. Este iubire dar nu numai atât, este foc dar nu numai atât, este duh dar nu numai atât. - Eternitatea este darul pe care Dumnezeu l-a făcut oamenilor iar noi nu vrem să-l primim! - În spatele fiecărui mister care adaugă un plus de frumusețe vieții se află Dumnezeu! - Omul întâmpină suferința ca urmare a îndepărtării de Dumnezeu. Dar animalele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
ajunge fatalmente în întuneric. Citește mai mult - Dumnezeu, ca principiu Creator transcedental, este imposibil de perceput de mintea sau cu simțurile omenești. Este iubire dar nu numai atât, este foc dar nu numai atât, este duh dar nu numai atât.- Eternitatea este darul pe care Dumnezeu l-a făcut oamenilor iar noi nu vrem să-l primim!- În spatele fiecărui mister care adaugă un plus de frumusețe vieții se află Dumnezeu!- Omul întâmpină suferința ca urmare a îndepărtării de Dumnezeu. Dar animalele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
i-au umezit ochii. Nimic nu poate egala dragostea unei mame. Dragostea mamei este ca o apă vie, ca nectarul și ambrozia ce o consumau zeii. Doar dragostea mamei te face nemuritor. Nu știu pentru câte lucruri poți rămâne întru eternitate, poate pentru o operă celebră, poate pentru o descoperire științifică, însă un lucru este sigur, fiecare gustă eternitatea prin dragostea maternă. Atât de infinită este iubirea unei mame, încât te însoțește pretutindeni și nu apune niciodată. Mama, ghiocelul, primăvara, luna
ALCHIMIA PRIMĂVERII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377185_a_378514]
-
ca nectarul și ambrozia ce o consumau zeii. Doar dragostea mamei te face nemuritor. Nu știu pentru câte lucruri poți rămâne întru eternitate, poate pentru o operă celebră, poate pentru o descoperire științifică, însă un lucru este sigur, fiecare gustă eternitatea prin dragostea maternă. Atât de infinită este iubirea unei mame, încât te însoțește pretutindeni și nu apune niciodată. Mama, ghiocelul, primăvara, luna lui mărțișor simbolizează viața, începutul bucuriei. Geto-dacii aveau doar două anotimpuri, vara și iarna, iar anotimpul bucuriei, a
ALCHIMIA PRIMĂVERII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377185_a_378514]
-
această imagine până la sfârșitul călătoriei. Dragostea este acolo mereu, nu caută alte peisaje, nu se complace în aventuri, ci se duce strâns de mână cu cel iubit în orice situație și în orice vreme cu puterea de sacrificiu dată de eternitatea sentimentului de loialitate și dedicație. Și ce dacă trece vremea? E normal ca fizicul nostru să cunoască schimbări, așa este legea vieții pe pământ! Trebuie doar să învățăm să gândim frumos, să privim cu bună credință, gingășie și eleganță pe
DESPRE PRIVIREA DRAGOSTEI DIN NOI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377177_a_378506]
-
Tudor și Ștefan Nenițeascu. Dorința de a pune în cântecul său fervoarea religioasă o mărturisește chiar din primele versuri: „Stăpâne, pleacă-Te pe coarde...Și dacă vezi că n-am putere, Ia Tu, în mâna Ta, arcușul și cântă în eternitate!” Nichifor Crainic spunea că „ V.Voiculescu se integrează în credința ortodoxă, așa cum Paul Claudel se integrează în catolicism...” Primele lui creații tratează despre marile teme etnice: mila, supunerea, suferința, binele și răul, divinitatea, idealul, arta etc., în manieră semănătoristă. În
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
întunericul apăsător al materiei: „Strivit zăceam sub scoarța humii în bezna pururi blestemată, Și plin de lut duceam robia în miezul stâncilor bătrâne, Când mâna Ta m-a scos de-acolo și m-a spălat de orice pată În apele eternității ca pe un diamant, Stăpâne!...” Șlefuindu-i ființa prin suferință, l-a înzestrat pe om cu facultatea de a împrăștia raza divină aprinsă într-însul: „Curând apoi chemași asupra-mi tăiușul aspru al durerii Și mi-ai cioplit în mii
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
O speranță tot mai am... Ai văzut cum focul sacru Arde fără încetare? Cu iubire nesfârșită... Dă scântei la fiecare! Ai văzut Izvorul viu Care setea-ți potolește? Când deșertul te tot strânge Fără sfori și fără clește? Ai văzut eternitatea, Cum se sprijină de munți? Poartă lauri de lumină, În pecetea de pe frunți... Ai văzut? foto imagine internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ai văzut? / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015. Drepturi de
AI VĂZUT? de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377215_a_378544]
-
Parcă se pierde in lumea ei ăi nimeni nu vrea să o ajute. Doar sentimentul propiilor vibrații o poartă dintr-un val , pe alte valuri și înfăsurată în propiilei dorinți se pierde în largul dragostei oferind,tăcut, o formă de eternitate. Supusă neajutorării închipuite, ea este înzestrată în realitate cu puterea dragostei,a fecundității și e conștientă parcă, in mândria ei ca, de ea depinde însăși perpetuarea vieții în micul univers al pământului. Fără să-i fie teamă sau rușine cu
EXTRAS DIN MEMORIA UITĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377230_a_378559]
-
vânt”// De nu răzbești să-mpachetezi furtuna/ Și să aduci senin în ochi de ploi?/ Poți să-mi răspunzi? Pe ce ai dat arvuna/ De nu mai pleacă norii dintre noi?” // ( Spune-mi...) Doar iubirea îi pare cunoscută de o eternitate, iar pentru a contura profunzimea acesteia, poeta deschide “fereastra dinspre poezie”. În acest mod poate privi și sorbi iubirea, care îi este poezie a sufletului și “iarbă de lumină” în care pășește cu candoare spre seninătate: „Îmi pare că te
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
visele spre a simți “cerul tremurând”: „Îmi ești lumină și popas în toate,/ Nu mai respir decât cu tine-n gând/ Când număr pași pe străzile pavate/ Cu vise, îmi simt cerul tremurând”./ (Tu...) Cântec al iubirii presărat cu florile eternității, poemul său intitulat “Etern” creează imagini de o frumusețe răvășitoare. Libertatea la care aspiră și ploaia interioară care o copleșește se contopesc în dorința de a fi văzută “în orice siluetă” și așteptată cu marea în “valuri de îmbrățișări”: „De
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
știi/ Dacă desculță iarăși trec prin vreme/ Sau port povara altei veșnicii”. (Străini) Un tablou mirific al iubirii desăvârșite nu poate fi exprimat decât prin dansul în ploaie. Așa cum este și iubirea de altfel, un dans al simțurilor în muzica eternității, o ploaie caldă de vară. Evadarea spre absolut, zâmbetul de fericire, emoția care se aprinde , toate valsează în simfonia celei mai curate iubiri: „Dansam în ploaie. Mă priveai zâmbind/ Cum îmi țineam umbrela bucuriei/ Deschisă peste umbră. Chicotind/ Te-ademeneam
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
leg de sfântă credință, cu gându-n călătorie sacră. Sufletul să-și afle biruință, când pe calea morții o să treacă. Cu gându-n călătorie sacră mă rup de al vremelniciei timp, când pe calea morții o să treacă sufletu-n al eternității chip. Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Călătorie sacră -pantum- / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V, 18 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CĂLĂTORIE SACRĂ -PANTUM- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377288_a_378617]
-
Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM - PAUL CONSTANTINESCU, 2016 Marți, 20 XII 2016, la Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” din Ploiești au fost comemorați 53 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului Paul Constantinescu. Activitatea a fost coordonată de muzicologul prof.dr. Al.I. Bădulescu și a început cu o slujbă de pomenire a compozitorului și a familiei acestuia oficiată de preoții Ștefan Mușat și Gheorghe Dițu. Preotul Ștefan Mușat a
IN MEMORIAM – PAUL CONSTANTINESCU, 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377300_a_378629]
-
Acasă > Versuri > Visare > DACĂ A FOST CEVA Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă a fost ceva , Au fost doar Clipe rupte din eternitate , Un zâmbet efemer , Un gând , O goana după vânt , Un strop de lacrima, Ce doare . Dacă a fost ceva ... N-a fost nimic ! A fost doar vis Ce-acum s-a năruit . Un pumn de jar , Ce azi, Abia mai
DACA A FOST CEVA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382139_a_383468]
-
nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Către oraș în inimile noastre către oraș spre zările albastre către oraș spre propriul destin către oraș la cer să mă închin! Către oraș pe drumul ce străbate dinspre trecut către eternitate! Către oraș acolo unde sunt zidirile din vis cu zid cărunt! 8 septembrie 2015, București Revizuire 16 mai 2016 Referință Bibliografică: POEZII ROMANE - Stin poli / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi
STIN POLI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382162_a_383491]
-
a Maicii Cristina Chichernea - Stareța acestei sfinte mănăstiri - două personalități care au marcat acest loc străvechi românesc al Transilvaniei și important centru de pelerinaj, punctând curgerea timpului și a spațiului nostru sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA OPT ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1963 din 16 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/382177_a_383506]
-
scufundă, să îi urmărească ghidușiile. Apoi o strângea și mai tare la piept. Erau sirene, apoi balene, erau broscuțe și apoi pluteau împreună, până când le trezea la realitate câte un val răzleț. Adunaseră pietricele și scoici, suveniruri pentru prelungirea în eternitate a acelor clipe frumoase. Briza mării le ostoia trupurile fierbinți. Prilej de visare, de suspin surd, acoperit de nisipul fin. Avea vreo 5 ani când mergea cu părinții pe litoralul Mării Negre, la Mamaia. Stâteau la hotel. Mirosul proaspăt și curat
LITORAL de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382207_a_383536]
-
Tănase. Nu prea s-a înghesuit presa centrală (de cea locală, „în afară de „Cuvântul liber”, ce să mai vorbesc?!) să-i facă loc în pagină, nici în iunie, când a fost comemorarea celor 50 de ani de la plecarea Mariei Tănase în eternitate, nici acum, la centenarul nașterii ei. Păcat! Valentin Marica, despre Mariana Cristescu: are un scris matur; ea știe ce vrea cititorul. Nicolae Băciuț elogiază abordarea îndrăzneață și originală a lui Răzvan Ducan, de iubire pentru Eminescu. Răzvan Ducan își elogiază
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
de echilibru, de bun-simț, „cronicii unui miracol anunțat” între „delatorii” și „zelatorii” festivității, parafrazându-l pe acad. Eugen Simion, remarc frumoasa prezentare a preotului paroh Constantin Jaba asupra controversatei date de naștere a Poetului, inclusiv a celei de trecere în eternitate, cu amănunte picante legate de calendarele iulian și gregorian, detalii extrem de importante pentru cercetătorii din domeniu. Expunerea punctului personal de vedere despre adevărata biografie a Poetului - „e prea aproape de noi pentru a lăsa lucrurile neclare” -, dar și a argumentelor forte
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
A ți-l spune ție și a-l spune celorlalți”. Or, în întreaga sa activitate, profesorul Potra exact asta a făcut! Drum bun, domnule profesor. Și nu am nicio îndoială că bunul Dumnezeu va va veghea și ocroti pașii în eternitate! 17 decembrie 2015 Eugen ZAINEA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
neegalat iubitor de țară și de creștinism ortodox - CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, patron al culturii și artei medievale a avut loc evenimentul „Comemorarea a 97 de ani de la revenirea BUCOVINEI la Patria-mamă, România” și “Comemorarea a 42 de ani de la intrarea în eternitate a prințesei MARTHA BIBESCU”,cea care a dat strălucire Palatului Mogoșoaia, renovându-l, apoi obținând de la autorități declararea ca moment istoric a palatului. Cum era de așteptat, întru-cât ne situăm într-o locație diamantul Munteniei-Mogoșoaia, și România noastră a început
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
cazul să-l felicităm pe organizator și să - i mulțumim pentru aceste aspecte”. Au urmat un șir de aplauze. Istoric Doina Emilia Mândru - Director artistic al Centrului de Cultură Palatele Brâncovenești evocă „Comemorarea de 42 de ani de la intrarea în eternitate a Marthei Bibescu” astfel: „După 1832, Palatul Mogoșoaia intră în administrarea familiei Bibescu. Vreme de opt decenii domeniul decade, Martha Bibescu fiind cea care își asumă proiectul monumental de renovare a domeniului începând cu anul 1912. Pentru cei interesați de
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
nu se știa dacă era pentru victoria aliaților sau pentru neșansa Napoleonului, nu, el trebuia să se gândească la un altfel de munte. Unul care să aibă în pântecele său stânci imposibil de mutat, imposibil de distrus, un munte pentru eternitatea unei omeniri atât de greu încercate. S-a chinuit mult, a căutat formule dintre cele mai stranii, dar nimic nu ducea către ceea ce simțea că trebuie să fie muntele său. într-o noapte l-a văzut pe Dumnezeu. - De ce te
Visele mari sunt pentru Dumnezeu by Mihai Mălaimare () [Corola-journal/Journalistic/8294_a_9619]
-
va fi aproape/ și un Poseidon himeric să m-ascundă pe sub ape/ marea să-mi fie lințoliu și peștii să fie viermii -/ ei rămân, până la urmă, și huliții, și eternii// și-i trecut de miezul nopții, transcendentu-abia respiră/ sunt robit eternității, dar nimic nu mă mai miră/ oftez a deșertăciune și încerc s-adorm, atent/ la fâșia-mi de tristețe dezvelită indecent -/ mă voi cufunda în vise și în amețeli de-o noapte -/ mâine iar vreo cinci pahare mă vor salva
Actualitatea by Carol Daniel () [Corola-journal/Journalistic/8273_a_9598]