878 matches
-
este cea mai adâncă "definiție" a dragostei, dincolo de nediferențierea totalitară, dincolo de experimentele moderniste și postmoderniste ale lui Tomas și ale Sabinei. Este dragostea ca "reabilitare" a sacrului, dragostea creștină a familiei creștine, care ține de un ethos transmodern. Revelația acestui ethos o datorăm femeii numite poate nu întâmplător Tereza. O asemenea iubire, cea mai firească dintre toate, trece dincolo de miturile-cheie ale iubirii concepute în Occident prin cel al lui Don Juan și cel al lui Tristan și al Isoldei. Acestea două
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cavalerești, conform căreia împlinirea iubirii (ca regăsire a Paradisului pierdut) nu e posibilă decât în moarte. Acestor două forme antitetice de erezii creștinismul le-a opus iubirea aproapelui, iubire care între cele două sexe e posibilă doar în interiorul căsătoriei sacre. Ethosul postmodern a împins până la exces cele două forme de erezii erotice, amenințând cu destrămarea familiei, adică sporind entropia socială. Ba a nutrit și alte erezii precum feminismul (intuit de Nietzsche, care, de aceea, a fost acuzat de "misoginism") și mitul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sclavilor. Neputincioșii care "domină" lumea n-au nimic a face cu supraomul nietzschean, care e omul de caracter, același cu al lui Eminescu. Astfel, Kundera, însoțit de Nietzsche precum Dante de Beatrice, iese din capcanele kitsch-ului postmodernist și atinge ethosul transmodernității, prin care omul va putea redeveni administrator, iar nu stăpân al planetei, care abia ne mai suportă. RÉSUMÉ Dans l`évolution de la culture européenne et universelle, on parle de l`existence de trois grands paradigmes: traditionalisme, modernisme et postmodernisme
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
un recours dans ce qu`on pourrait nommer les précarités du postmodernisme pour qu`après s`appuyer sur des contributions universelles et roumaines dans la pensée religieuse, scientifique, sociologique et artistique, toutes ayant pour but de metre en evidence un ethos transmoderne en tant que fondement du nouveau paradigme culturel destiné à aider l`humanité à ressortir de la profonde crise mondiale déclanchée par les tragiques événements du 11 septembre 2001 aux Etats-Unis. ABSTRACT There are three major paradigms in the evolution
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Arrábida Convention, Portugal). The present book is an analysis of what one could call the precarities of postmodernism. It draws upon universal and Romanian works in various fields: religion, science, sociology, philosophy, art, trying to give shape to a transmodern ethos as a foundation on a new cultural paradigm destined to help mankind to escape the deep global crisis generated by the tragical events of September 11. CUPRINS I. NOUL ANTROPOCENTRISM 5 II. IZBÂNDA LUI ZOMBIE 35 III. POSTMODERNISMUL ÎNALT (I
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
atingerea acestui scop. La fel ca si oponenții lor, gânditorii indieni nu au ezitat s] cerceteze natură moralit]ții, a „ceea ce este drept” și „ceea ce este nedrept”, „binele” și „r]ul”, desi s-au oprit la descrierea sau codificarea preponderentului ethos, a moravurilor, obiceiurilor și tradițiilor - adic] s-au mulțumit s] exprime ceea ce înseamn] dharma în sanscrit], si anume ordinea moral] și social]. Întreb]rile cu care am inceput se confrunt], totuși, cu o dificultate: localizarea în tradiția indian] a teoretiz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care funcționeaz] în izolare sau dac] vrea s] sugereze altceva - poate combinația dintre această și tipul de arete pe care el îl consider] necesar în conduită vieții practice și care reprezint] subiectul principal al Eticii (înțelepciunea practic], dispozițiile relevante ale ethos-ului sau „caracterului”, dreptatea, curajul, spiritul și restul). Dar, pentru scopul nostru, ceea ce e semnificativ este c], atât pentru Platon, cât și pentru Aristotel, conținutul termenului arete depinde de o noțiune anterioar] referitoare la ceea ce înseamn] a fi uman. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
puternică sau, dimpotrivă, pentru gradul scăzut de coeziune socială. Demersul nostru este în mod asumat de factură macrosociologică, cu toate lipsurile pe care cititorul le poate găsi. 1.2. Ispită și organizare socială Există în imaginarul colectiv reprezentări persistente ale ethos-ului diverselor popoare. În imensa majoritate a cazurilor în care am întrebat studenții care ar fi țara pe care o consideră la polul opus României din perspectiva calității vieții sociale, răspunsul a fost Germania, la mare distanță în „clasament” apărând
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fi îndreptat este neom, căci aceasta se află numai la neoameni. Însăși vocația-vocea autorului V. Fetescu devine sub forma scrierilor, operei sale, adevărată instituire, școală-instituție, loc și artă făcătoare de oameni (a se vedea din greacă, „acordurile” dintre topos - loc, ethos - set de valori, suflet și eutokos - naștere bună). Cel care în 1966, doar cu o hârtie de numire în funcția de director a re-ființat la Iași Școala Normală „Vasile Lupu”, el, acum când - sub tăvălugul libertinajului democratic, nivelator și integrator
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” . Autoperfecționarea este o activitate care implică Într-o măsură considerabilă condiția subiectivă a cadrului didactic, importante fiind aspiratiile, motivația, ethosul profesional. Unul dintre documentele de mare importanță pentru sistemul de formare Îl reprezintă Strategia de dezvoltare a sistemului de formare inițială și continuă a personalului din Învățământul preuniversitar 2001-2004. Mesajul esențial este profesionalizarea carierei didactice, alături de alte obiective: redimensionarea raportului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoștințe (teoretice și practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective” . Autoperfecționarea este o activitate care implică într-o măsură considerabilă condiția subiectivă a cadrului didactic, importante fiind aspiratiile, motivația, ethosul profesional. Unul dintre documentele de mare importanță pentru sistemul de formare îl reprezintă Strategia de dezvoltare a sistemului de formare inițială și continuă a personalului din învățământul preuniversitar 2001-2004. Mesajul esențial este profesionalizarea carierei didactice, alături de alte obiective: redimensionarea raportului
Sistemul form?rii ini?iale a cadrelor didactice ? un pas ?nainte ?n optimizarea mobilit??ii ?n carier? by Tanislav Maria Teodora [Corola-publishinghouse/Science/83982_a_85307]
-
venit în sprijinul persoanelor cu nevoi speciale, la inițiativa echipei de proiect, implicându-se activ în susținerea proiectului. Generație după generație, serie după serie se va transmite ștafeta generozității, continuând activități ce urmăresc acte de creație, de caritate, care definesc ethosul școlii, bucurându-se de susținerea și de aprecierea părinților, de popularitate în rândul elevilor.” Profesor învățământ primar Carmen-Mihaela Pelin și Daniela Trifescu Mărturii ale părinților: Experiența copiilor din Școala Altfel a fost cu siguranță benefică, elevii fiind încurajați să se
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
o prefață de Elvira Sorohan. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1998, 35 p. Dimitrie Bolintineanu 1819-1872. Bibliografie de Eugenia Toma. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1972, 78 p. Duiliu Zamfirescu 1858-1922. Biobibliografie de Georgeta Oniscu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1972, 78 p. Ethos revistă de teorie a culturii (1944-1947). Indice bibliografic de M. Bodinger. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971, 17 p. Eusebiu Camilar. Biobibliografie de Dorina Mercheș. Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, 1976, 154 p. Evenimentul literar (1893-1894). Indice pe materii de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Ionescu"2. Ortodoxia a intrat în agenda Criterionului în măsura în care unii dintre liderii săi de marcă (Mircea Vulcănescu, George Racoveanu, Paul Sterian, Stelian Mateescu) erau preocupați de problematica identității religioase românești, a specificității naționale, a Predaniei ca măsură de revitalizare a ethosului românesc. De aceea, nu se poate echivala nici măcar acest hibrid intitulat "ortodoxismul" cu ceea ce istoricul Keith Hitchins numea "o filosofie a culturii și o teorie a dezvoltării". Sintagma cea mai cuprinzătoare cu privire la raportul dintre tradiția religioasă și națiune rămâne cea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
viitoarei reviste. Nume strălucite ale gândirii creștine dreptcredincioase s-au alăturat deja, prin consimțământul lor, acestei încercări de raliere a forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
forțelor Bisericii de Răsărit". 8 Ibidem, p. 213: Necesitatea unei culturi proprii, cu rădăcini adânci și bine înfipte într-un ethos autentic național, nu mai este astăzi contestată; de asemenea, nici faptul că religiozitatea noastră face parte integrantă din acest ethos. Dar în ce constă această religiozitate, noi nu știm... La lămurirea acestor lucruri poate însă colabora, în foarte largă măsură, proiectata revistă; care, în afară de aceasta, ar mai avea și rostul de a crea o nouă armătură, vie și, în cel
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dacă credințele religioase ori mijloacele folosite pentru exprimarea lor sunt legitime". Curtea a trebuit să pună în acest caz în balanță două tipuri de concluzii la care a ajuns în legătură cu autonomia religiilor. Prima este aceea că un angajator al cărui ethos este bazat pe religie poate impune îndatoriri de loialitate speciale angajaților săi și, atunci când se semnează un contract de muncă legat de astfel de îndatoriri de loialitate, angajații pot accepta anumite restricții de la drepturile lor. Aceasta este concluzia exprimată de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
o concluzie care se bazează în mod expres pe cazul Ahtinen c. Finlanda. Curtea invocă Directiva 78/2000/CE, concluzionând că "natura specială a cerințelor profesionale impuse aplicantului derivau din faptul că ele erau stabilite de un angajator al cărui ethos era bazat pe religie sau credință". Alături de datoria de loialitate față de Biserica Catolică, Fernández Martínez avea, potrivit Curții, o datorie de "rezervă și discreție", deoarece "beneficiarii direcți ai actului de învățare erau minori, care, prin natura lor, erau vulnerabili și
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
său în momentul semnării contractului de muncă. Curtea aplică în acest caz Directiva 78/2000/CE, pentru a concluziona că natura specială a cerințelor profesionale impuse reclamantului rezultă din faptul că acestea au fost stabilite de un angajator al cărui ethos este bazat pe religie sau credință. Curtea a concluzionat că nu a existat o încălcare a art. 8. Diferența dintre deciziile Curții în Schüth c. Germania și Obst c. Germania este un indicator clar, potrivit lui Ian Leigh, referitor la modul
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Center for Comparative and International Studies, ETH Zurich and University of Zürich, în Living Reviews in Democracy (2009), http://www.living reviews.org/lrd-2009-5. Williamson, Timothy, The Philosophy of Philosophy, Blackwell, Malden, 2007. Wolff, Jonathan, "Fairness, Respect, and the Egalitarian Ethos", în Philosophy & Public Affairs 27 (1998), pp. 97-122. Young, Iris Marion, Justice and the Politics of Difference, Princeton University Press, Princeton, 1991. Zuolo, Federico, "Realism and Idealism", în A Companion to Political Philosophy. Methods, Tools, Topics, (ed.) Antonella Besussi. Ashgate
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Ronald Dworkin, Is Democracy Possible Here? Principles for a New Political Debate (Princeton University Press, Princeton, 2006) sau Ronald Dworkin, Justice for Hedgehogs (Belknap Press, Cambridge & Londra, 2011). 23 Precum în argumentările din Jonathan Wolff, "Fairness, Respect, and the Egalitarian Ethos", în Philosophy & Public Affairs 27 (1998), pp. 97-122, Elizabeth Anderson, "What Is the Point of Equality?", în Ethics 109, 2 (1999), pp. 287-337, G. A. Cohen, If You're an Egalitarian, How Come You're So Rich? (Harvard University Press
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
identifică cu alte forme moderne, printre care commedia dell'arte și melodrama. Funcționalitatea tropilor ontologici, din cadrul compozițional al artei literare, se poate vedea cel mai bine în analiza aristotelică a teatrului. Astfel, teatrul este compus din șase părți centrale: mytohs, ethos, dianoia, lexis, melos și opsis. Mitul poate duce la hamartia sau eroarea ce deschide ignoranța și greșeala, și la pathos ca suferință și experiență. Prin ethos se descriu ideile și credințele unei comunități sau ale unui personaj, oferind o descriere
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în analiza aristotelică a teatrului. Astfel, teatrul este compus din șase părți centrale: mytohs, ethos, dianoia, lexis, melos și opsis. Mitul poate duce la hamartia sau eroarea ce deschide ignoranța și greșeala, și la pathos ca suferință și experiență. Prin ethos se descriu ideile și credințele unei comunități sau ale unui personaj, oferind o descriere interioară. Dianoia este folosită ca un tip de gândire despre subiecți tehnici. Ea poate fi înțeleasă drept capacitatea gândirii discursive ce intră în contrast cu înțelegerea imediată (noesis
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
celui al științei. O accepțiune normativă O Întreagă tradiție filosofică se ocupă de moravuri din punct de vedere etic. Aceasta Începe În Antichitate cu Legile lui Platon și, mai ales, cu scrierile lui Aristotel. Conform acestuia din urmă, obiceiurile colective (ethos) nu sunt În mod necesar conforme cu morala, dar, constituind reguli de viață, ele pot, atunci când sunt drepte, să-i ajute pe oameni să rămână virtuoși. Este important așadar ca legile cetății să sepoată transforma În moravuri, pentru a deveni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imităm În mod pasiv modelele preexistente. Între cel care transmite și cel care primește se instaurează o „dialectică”. Deși dorim să acceptăm faptul că pozițiile nu sunt fixe și că deciziile luate nu țin neapărat de un habitus sau un ethos de clasă, condiționarea nu este niciodată perfectă și se izbește de multe rezistențe. Să recunoaștem totuși, fără a ne alinia astfel la teza „programării destinelor”, că marca „mediului” are o mare importanță. În comparație cu alte instanțe sau cu alte suporturi ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]