16,853 matches
-
și vom veni să vă căutăm, să vă cerem sfatul... - Și noi vă vom căuta, să ne spuneți dacă în cutare ori cutare lucru am procedat corect... Va fi greu fără dvs. Perfectă armonie politicoasă între doi mari adversari, - valoarea etică europeană supremă. întreb sau spun nostalgic: - Toate acestea oare vor dura?... K. clatină din cap și spune: - Nu,... vor rămâne numai niște flori și păsări. Restul... acea etică europeană a înfrângerii și victoriei generoase vor pieri sau vor deveni de
Caractere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8403_a_9728]
-
angajării religioase. ș...ț Fapt e că, decenii întregi, între noi s-a instalat un sistem de schimburi, născut din nevoia de a-l seduce pe celălalt înspre teritoriul tatonărilor proprii: el mă ispitea cu Heidegger și căuta soluțiile unei etice rezonabile, eu îl ispiteam cu orizonturi mistice și cu exigențe spirituale de care, în fond, eram la fel de departe ca și el, dar pe care, măcar, le purtam în mine, ca pe un ghimpe cotidian, în fiecare episod de viață. În
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
mai poate tulbura ordinea axiologică din arta sunetelor. În primul rând pentru că virtuozitatea, fie ea interpretativă ori componistică, nu rezolvă decât problemele estetice și, eventual, cele psihologice ale muzicii. În nici un caz nu poate acoperi temele ce țin de nivelurile etic și spiritual pe care le presupune limbajul muzical în complexitatea lui ideală. În al doilea rând deoarece virtuozitatea, dacă nu e aplicată și forjată pe trupul sănătos al talentului și vocației, riscă să plutească într-o riscantă derivă. Pe de
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
și interpretul autentic sunt altceva decât personaje ale căror menire e livrarea de desfătări sonore. Nu, fapta lor primordială ține mai curând de cosa mentale. Înainte de a fi virtuozi, compozitorul și restitutorul sunt niște contemplativi. Ei nutresc o semantică a eticului și a spiritualului chiar atunci când nu par preocupați decât de a semnaliza din perspectivă estetică și psihologică. Intuirea eticului și spiritualului este felul lor de a aștepta. Iar această așteptare, încordată uneori până la extaz, le amintește, cu fiecare interjecție creatoare
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
ține mai curând de cosa mentale. Înainte de a fi virtuozi, compozitorul și restitutorul sunt niște contemplativi. Ei nutresc o semantică a eticului și a spiritualului chiar atunci când nu par preocupați decât de a semnaliza din perspectivă estetică și psihologică. Intuirea eticului și spiritualului este felul lor de a aștepta. Iar această așteptare, încordată uneori până la extaz, le amintește, cu fiecare interjecție creatoare, de spusele lui Brâncuși conform cărora „greu nu e să faci un lucru, ci să te pui în starea
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
specia derizoriului. Virtuozitatea tehnică, împreună cu speculația psihologică trebuie puse integral în slujba moralei și reflecției duhovnicești. Dimensiunea estetică a operei muzicale se proiectează și se exersează o vreme în solitudine, chiar fără învelirea conținutului într-un profil imanent, în timp ce dimensiunea etică se exprimă în plen, odată cu osmoza dintre fond și formă. Adevăratul transmițător de moralitate și spiritualitate în muzică nu se erijează într-un „medium” înrăit al valorilor tradiționale, dar nici într-un „profesionist” al înnoirilor radicale. A avea simțul moralei
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
întregii grupări cerchiste, de I. Negoițescu lui E. Lovinescu insistă pe necesitatea de a revaloriza tradiția maioresciană în critică. E. Lovinescu este elogiat tocmai pentru meritul acestei actualizări a spiritului maiorescian - ceea ce însemna primatul esteticului, disocierea între estetic, etnic și etic. În critica lovinesciană, I. Negoițescu vedea mai mult întoarcerea la Maiorescu decât victoria modernismului: "Începând cu critica lovinesciană, care continuă marile principii directoare ale lui Maiorescu de diferențiere estetică, literatura română și-a rotunjit limitele, și-a încheiat perioada fundamentală
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
motoarelor vitale, de amplitudine a monologului interior și a confesiunii, este în fond o carte de exorcizare a bolii și a sfârșitului anunțat, un tratat al clipei de iubire și fericire. Volumul, trist și totodată reconfortant, este și o evanghelie etică a bolnavilor terminali, în sensul că a face bine cuiva fără a-l iubi e cu neputință. Rodica Braga, acest semiolog al nuanțelor, al vârstelor și bolilor (inclusiv psihice), ne asigură că există oameni și întâlniri capitale, parte a unui
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
citești cu un zîmbet amar. Nu pentru că nu ar fi amuzante, ci fiindcă subminează prestigiile celor încondeiați. Dintre toți, cei care lasă cea mai bună impresie sunt grecii și orientalii. Grecii, fiindcă au statură morală, pățaniile lor avînd o bătaie etică, de critică sarcastică. Orientalii, fiindcă posedă acea spontană dimensiune sapiențială grație căreia fac filozofie oarecum din mers, fără concepte și fără trufii explicative. Dar, pe măsură ce ne apropiem de zilele noastre, anecdotele se aplatizează și spiritul lor se așează pe orizontală
Masa encefalică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7751_a_9076]
-
dintr-un crez al demnității echivala cu respingerea normelor și cerințelor puterii comuniste, căci actul dezrădăcinării dă un sens refuzului de a se supune unei morale căreia nu-i acceptă canoanele (E, 205). P. Goma a înțeles surghiunul ca opțiune etică (J1, 212), ca o condiție spre a-și prezerva sufletul de climatul de degradare generală din România (J3, 30). Când a ajuns la limita dezgustului, D. Flămând și-a lăsat în urmă țara pentru că simțea că atmosfera devenise irespirabilă și
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
zece ore, a adus în prim plan două componente care definesc fundamental natura și limbajul filmului experimental: mai întîi, autoreflexivitatea, adică întoarcerea limbajului către sine însuși, instrumentarea imaginii ca scop și nu ca mijloc și, în al doilea rînd, vocația etică și angajamentul moral, sondarea existenței și sancționarea istoriei. Dar, fie că este vorba de imaginea pură, abstractă, de narcisismul absolut al limbajului, fie că este vorba despre regresul umanității pînă la limita sălbăticiei și a disoluției, evenimente care devin, cumva
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
eșantion reprezentativ din scrierile politico-istorice ale autoarei Undelor scurte, antologia realizată de Vladimir Tismăneanu are un titlu sugestiv: Etica neuitării. Semnificația titlului e transparentă. E vorba de păstrarea memoriei trecutului, a acelui trecut fără de care o comunitate intră în derivă etică, pierzîndu-și reperele și plutind într-un straniu naufragiu istoric. Un naufragiu provocat de amnezie și întreținut de vidul informației verosimile, un naufragiu din cauza căruia o societate, lipsită de un teren credibil pe care să se sprijine, s-ar putea destrăma
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
românesc, ia apărarea lui Gabriel Andreescu sau Doina Cornea, Dan Hăulică sau Octavian Paler, Nicolae Manolescu sau Gabriel Liiceanu, Dan Petrescu sau Andrei Pleșu. O remarcă se cuvine în privința selecției operate de Vladimir Tismăneanu. Ea se ridică la înălțimea intransigenței etice a Monicăi Lovinescu, căci nici o urmă de subiectivitate, de preferință sau de dorință vindicativă nu se simte în maniera în care profesorul de politologie de la Maryland a ales textele din acest volum. Vladimir Tismăneanu arată o obiectivitate de dincolo de păreri
Etica intransigenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7780_a_9105]
-
unitățile sanitare trebuie să stimuleze sporirea continuă a eficienței activității personalului din acest sector, îndreptată spre ridicarea nivelului de îngrijire a sănătății populației, prin intensificarea și ridicarea nivelului calitativ al acțiunilor profilactice și curative, printr-o înaltă ținută profesională și etică, solicitudine și grijă față de om, prin continuă îmbunătățire a pregătirii de specialitate, prin perfecționarea din toate punctele de vedere a ocrotirii sănătății publice în țara noastră. Articolul 150 (1) Retribuția tarifara a personalului sanitar se stabilește pe funcții și grade
LEGE nr. 57 din 29 octombrie 1974 (*republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106403_a_107732]
-
estetică, specific național etc.) care sînt de fapt exacerbate și uneori absolutizate de "modernitate", pentru "medievalism" nu au nici o valoare. Și atunci cum să abordăm această lungă perioadă în care pe prim-plan a fost religia și, doar subordonate ei eticul, politicul etc. și undeva, în urmă, esteticul, toate acestea fără o delimitare limpede? Nu avem nevoie imperioasă de "reconstituirea lumii" de atunci? După cum explică Paul Zumthor în încercare de poetică medievală 2, "textul" face corp comun cu epoca și pentru
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
boală a omenirii. Acesta este șantaj emoțional. Dintre cele 80 de tratamente care au rezultat din celule stem, toate au provenit din celule stem adulte, nici unul din celule stem embrionare. Acest gen de cercetare nu are justificare nici pe plan etic, și, de asemenea, nici pe pan medical". Toate cele trei laboratoare au încetat deocamdată cercetările întrucât nu mai au surse de finanțare, dar oamenii de știință cred că acestea vor contiua pe viitor.
ŞOCANT: 150 de hibrizi oameni-animale, creaţi în trei laboratoare din Marea Britanie () [Corola-journal/Journalistic/69414_a_70739]
-
Dimpotrivă. Orice rău comis de cineva este, așa cum am văzut, un rău îndurat de altcineva. A face rău înseamnă a-l face pe celălalt să sufere. Violența nu încetează să refacă unitatea dintre răul moral și suferință. Drept urmare, orice acțiune, etică sau politică, care diminuează cantitatea de violență pe care oamenii o exercită diminuează și rata de suferință existentă în lume. Să eliminăm suferința provocată de oameni asupra oamenilor și vom vedea cîtă suferință mai rămîne în lume; la drept vorbind
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
atît de mult suferința este impregnată de violență. Acest răspuns practic nu este lipsit de efecte în plan speculativ: mai înainte de a-l acuza pe Dumnezeu sau de a specula cu privire la o origine demonică a răului în Dumnezeu, să acționăm etic și politic împotriva răului. Ni se va obiecta că răspunsul practic nu este suficient; în primul rînd însă, suferința provocată de oameni este, așa cum spuneam la început, repartizată în mod arbitrar și fără discriminare, astfel încît, pentru cei mulți, ea
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
a evita presiunea deformatoare a doctrinei comuniste. Autorul nu mai urmează calea subversiunii, dar caută totuși un mod alternativ de expresie care, permițându-i să se despartă de ideologic și să saboteze referențialitatea, dobândește tocmai prin acest lucru o semnificație etică. Dirijismului politic i se sustrage și Sorin Titel, mitul oferindu-i calea de a scăpa din realitatea nesatisfăcătoare și făcând posibil exilul autoimpus al prozatorului în ,, țara îndepărtată", spațiu ce rămâne, în ciuda toponimelor și a unei geografii concrete, un teritoriu
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
gen de ficționalizare constituie și o formă de revoltă, de reactivitate împotriva apăsării totalitare, o supapă de rezistență. Dacă intenția creativă este comună la acești scriitori - cu precizarea că nu toate temele de extracție mitică provin și dintr-un model etic și în orice caz nu toate narațiunile pot fi citite ca niște alegorii insinuante - poetica mitologizării funcționează diferit la fiecare în parte. Analiza romanelor nu se poate așadar face decât în funcție de orizontul politic în care au fost scrise, chiar dacă, odată cu
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]
-
și care dă naturii ce-i al naturii, - chit că elanul său viril îl face să exagereze?... (Vii aprobări în sală) Și, la urma urmelor - continuă - stimați colegi, cum am apărut noi pe lume. Prin discursuri revoluționare?... Prin exortări ascetice,... etice?... (Strigăte, aplauze)... Părerea mea, domnilor, este că libertatea, bunăstarea și toleranța sunt ale vieții, când viața-i înțeleasă, cum se cuvine ea înțeleasă, cu toate păcatele și slăbiciunile ei... Și-apoi, onorați colegi, - așa ca o paranteză, - așa am auzit
În Parlamentul dintre cele două războaie… by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7041_a_8366]
-
deja romantismul, această proză începe să exalte valori umane pînă atunci neglijate: bucuria de a trăi în acord cu principiile vieții creștine, apologia familiei și a spiritului familial, împăcarea cu existența așa cum ni se oferă ea, împlinirea datoriei ca realizare etică supremă. Acțiunea se petrece într-o lume de aparențe sociale modeste, printre oameni simpli și săraci, la țară, în mici orășele, în colectivități izolate. Intenția permanentă a autorilor pare să fie aceea de a surprinde tragismul în cele mai neașteptate
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Proza de factură specială scrisă de ei spre jumătatea secolului al XIX-lea desfășoară o narațiune extrem de simplă, apropiată de banalitate; în nuvelele lui Ferdinand von Saar (1833-1906) ori Ludwig Anzengruber (1839-1889), acțiunea merge direct la țintă, cu o finalitate etică afișată, cu personaje lipsite de pitoresc și reprezentînd mai degrabă arhetipuri (femeia pură, femeia pierdută, bătrînul înțelept, tînărul naiv, trădătorul); structura acestor proze e mai apropiată de cea a basmelor decît de nuvela romantică sau socială. Limbajul, bogat în termeni
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
și în basme, verosimilul situațiilor contează destul de puțin, căci acțiunea se îndreaptă, precis și irezistibil, spre finalul tragic ori fericit, împinsă de un destin pe care personajele nu-l controlează. Indiferent dacă finalul e luminos sau întunecat, el ilustrează opțiunea etică a autorului, opțiune ce decurge din viziunea sa tradiționalistă și conservatoare asupra lumii. Nuvelele lui Slavici au toate calitățile basmelor ilustrative. Ca și la von Saar și colegii săi, natura mereu prezentă nu ajunge niciodată spectacol în sine. Anotimpurile, muncile
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
frază, autorul ei, expresia unei devoțiuni indescrifrabile. Oricît te-ar chinui indiscreția, pe la jumătate renunți, doborît de alianțele de linii și rotunjimi, trăgînd un cuvînt către altul. Le mai dibuiesc, cu ultime curiozități, pe cele trei din urmă: "splendidă verticalitate etică." Era, în epoca dedicației ('69), treapta de sus a complimentului. Pe cît de lungă și ancorată în timpul ei e dedicația, pe atît de brusc și sunînd distinct a interbelic e începutul: "E în afară de orice îndoială că vinovatul sînt eu." Povestea
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]