1,763 matches
-
Central and Eastern Europe: How to Break the Vicious Circle. Halle, Institute of Agriculture Development In CEE. Vuia, Romulus. 1964. Tipuri de păstorit la români în secolul XIX și începutul secolului XX. București: Editura Academiei. Vuia, Romulus. 1975. Studii de etnografie și folclor (Volumul I, II). București: Editura Minerva. Wallerstein, Immanuel. 2000. Globalization or the Age of Transition? A Long-term View of the Trajectory of the World-System, în International Sociology, vol 15(2), pp. 249-265. Wallerstein, Immanuel. 2001. Global Culture(s
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Goethe ositua printre fenomenele primordiale ale naturii, socotind că ea marchează nu numai indivizi ci și grupuri sociale sau chiar popoare întregi. Fenomenele coloristice constituie de multă vreme obiective foarte însemnate de cercetare pentru numeroase discipline științifice: fizica, chimia, fiziologia, etnografia, pedagogia, etc. Toate studiile făcute de-a lungul anilor, începând cu Newton și Goethe nu au reușit să fundamenteze un ansamblu finit care să constituie "Știința generală a culorii'. Însemnătatea culorii este dovedită și prin preponderentă și în ansamblul percepțiilor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tradițional, de o lungime considerabilă. Cât despre durata foarte mare a studiilor, trebuie menționat că nu este o caracteristică obligatorie. Aici se face confuzie Între metoda studiului de caz și unele metode specifice de colectare a datelor, cum ar fi etnografia (Fetterman, 1989) sau observația participativă (Jorgensen, 1989). Etnografiile necesită de obicei perioade lungi de timp petrecute „pe teren” și pun accentul pe dovezi observaționale detaliate. Spre deosebire de acestea, studiul de caz este o formă de investigație care nu depinde doar de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
foarte mare a studiilor, trebuie menționat că nu este o caracteristică obligatorie. Aici se face confuzie Între metoda studiului de caz și unele metode specifice de colectare a datelor, cum ar fi etnografia (Fetterman, 1989) sau observația participativă (Jorgensen, 1989). Etnografiile necesită de obicei perioade lungi de timp petrecute „pe teren” și pun accentul pe dovezi observaționale detaliate. Spre deosebire de acestea, studiul de caz este o formă de investigație care nu depinde doar de informații etnografice sau obținute prin observație participativă. S-
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
frecventă odinioară era considerarea studiului de caz doar ca o etapă explorativă a vreunui alt tip de strategie de cercetare, fiind menționat În doar câteva rânduri de text. Un alt neajuns În privința definiției a fost confundarea studiilor de caz cu etnografiile sau cu observația participativă, astfel Încât presupusa discuție despre studii a textelor respective era de fapt o descriere a metodei etnografice sau a observației participative ca tehnici de colectare a datelor. Multe lucrări metodologice standard (vezi, de exemplu, cele de Kidder
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
a evita orice angajament anterior față de vreun model teoretic (Jacob, 1987, 1989; Lincoln și Guba, 1986; Stake, 1983; Van Maanen, Dabbs și Faulkner, 1982, p. 16). Însă cercetarea etnografică nu duce Întotdeauna la studii de caz (vezi, de exemplu, scurtele etnografii din G. Jacobs, 1970), iar pe de altă parte, nici studiile nu se limitează la aceste două condiții. Dimpotrivă, ele se pot bizui pe orice combinație de dovezi cantitative și calitative. În plus, nu e obligatoriu ca ele să folosească
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
crearea designului Tratarea celor cinci componente de mai sus vă va obliga să Începeți elaborarea unei teorii preliminare legate de tema studiului. Rolul elaborării teoriei Înainte de colectarea datelor este una din deosebirile dintre studiile de caz și metode asemănătoare, precum etnografiile (Lincoln și Guba, 1985, 1986; Van Maanen, 1988; Van Maanen et al., 1982) și „grounded theory” (Strauss și Corbin, 1988). De obicei, acestea din urmă evită În mod intenționat specificarea ipotezelor teoretice la Începutul unei investigații. În consecință, studenții care
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
arhivele, interviurile, observația directă, observația participativă și artefactele fizice. Trebuie totuși să conștientizați că o listă completă a surselor poate fi extrem de lungă - incluzând filme, fotografii și casete video, tehnici de proiectare și teste psihologice, elemente de proxemică, cinetică și etnografie „de stradă”, și istorii de viață (Marshall și Rossman, 1989). O vedere de ansamblu utilă asupra acestor șase surse majore le scoate În evidență, prin comparație, punctele forte și punctele slabe (vezi tabelul 4.1). Probabil veți observa imediat că
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
trebuie să le dați o structură compozițională. Acest lucru a constituit un subiect de interes și pentru alte metodologii. De exemplu, Kidder și Judd (1986, pp. 430-431) scriu despre forma „de clepsidră” a raportului pentru studii cantitative. La fel, În etnografie, John Van Maanen (1988) a dezvoltat conceptul de „povești” pentru raportarea rezultatelor de teren. El identifică mai multe tipuri de povești: realiste, confesionale, impresioniste, critice, formale, literare și povești spuse În tandem. Aceste diferite tipuri pot fi folosite În variate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
medicină, biologie, fizică, astronomie și matematică. Fundația Carol I publica și Revue des Etudes Roumaines. Arts-Folklore-Histoire-Langues et Litterature-Philosophie-Sciences Juridiques et Sociales, sub conducerea lui Constantin Brăiloiu, Victor Buescu, Emil Turdeanu și V. Veniamin, fiind specializată pe studii de istorie, lingvistică, etnografie și filosofie. În 1953, cînd a apărut primul număr al revistei, apărea bianual, dar, după 1955, cînd Fundația a Început să se confrunte cu serioase probleme financiare, apărea doar o dată la doi ani. Pentru cercetătorul exilului românesc, Revue des Etudes
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
25. Sabin Manuilă, Istorie și demografie, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1995, pp. 144-153; Edyed Ákos, „Problema emigrarii taranimii din Transilvania la Începutul secolului XX”, Acta Musei Napocensis, VII, Cluj-Napoca, 1970, pp. 365-378; Ioan Rusu Sirianu, Românii din statul ungar (statistica, etnografie), București, 1904, p. 309. Alexandru Nemoianu, op.cit., p. 30. Aureliu Ion Popescu, art.cit., p. 625. Dezbaterile Adunării Deputaților, ședința din 23 noiembrie 1923, p. 219. Ioan Podea, op.cit., p. 4. Serban Drutzu, Andrei Popovici, Românii În America, ed.cit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cestiunea unității de limbă și de sentimente la toți românii”. Deși în alte două cărți - Răsunete din Basarabia (1935) și De la noi din Basarabia (1938) - există și pagini de proză, precum Ciuboțelele lui Ionel, nota generală o dau articolele de etnografie și în mod special cele despre satul natal: Un sat răzășesc din Basarabia. Trușenii, Trușenii pe vremea turcilor și tătarilor, Trușenii tinerețelor mele. De altfel, autorul avea să scrie o monografie despre Trușeni, rămasă în manuscris. SCRIERI: Răsunete din Basarabia
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
și în 1869 se stabilește în Oravița, ca avocat. Aici, M., om cu o întinsă cultură, are prilejul de a impulsiona viața intelectuală a românilor. A redactat un „Calendar iulian-gregorian și poporal român” (1882, 1883), a publicat numeroase lucrări de etnografie și folclor în „Albina”, „Luminătoriul” și „Familia”, precum și în „Romänische Revue”. În 1890 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Prieten cu At. M. Marienescu, M. a cules folclor literar și a elaborat studii privind folclorul românesc. Dar activitatea
MANGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287980_a_289309]
-
Facultatea de Filologie Clasică a Universității din București, luându-și doctoratul în 1972. După 1982 își continuă studiile la München și Stuttgart: cultură populară, sociologie, marketing, traduceri. Funcționează în calitate de cercetător științific la Institutul de Istoria Artei și la Institutul de Etnografie și Folclor din București, muzeograf la Muzeul de Artă Populară Greacă din Atena, colaborator științific la Institut für Deutsche und Vergleichende Volkskunde și la Museum für Völkerkunde din München. Este membră a unor societăți naționale și internaționale din domeniul culturilor
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
orientale, artei populare, antropologiei, culturii grecești moderne. M. a tradus în limba română capodopere ale literaturii grecești antice și bizantine: Heliodor, Teagene și Haricleea (1970), Ana Comnena, Alexiada (1977), Romanul grecesc (1980) însoțindu-le de un bogat aparat critic. În etnografie și artă populară, a urmărit circulația motivelor decorative prin intermediul obiectelor comercializare la mari distanțe. Un alt centru de interes al activității sale este cercetarea modelelor de comportament în emigrația grecilor din Balcani, așa cum reies din manifestările lor culturale. În literatura
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]
-
MATEI, Valeriu (31.III.1959, Cazangic, j. Lăpușna), poet. Este fiul Sevastiței și al lui Nicolae Matei. A absolvit secția de etnologie a Facultății de Istorie la Universitatea „M.V. Lomonosov” din Moscova (1983). Exmatriculat de la doctorantura în etnografie, se angajează între 1983 și 1987 cercetător științific la Muzeul Etnografic „Noul Ierusalim” din Istra, regiunea Moscova. Din 1987 până în 1990 a fost consultant pe problemele literaturii române din Republica Moldova la Uniunea Scriitorilor din URSS. Face carieră de parlamentar din partea
MATEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288065_a_289394]
-
European journal for semiotic studies”, precum și la „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Secolul 20”, „Revue roumaine de linguistique”, „Viața românească”, „România literară”, „Revista de etnografie și folclor” ș.a. Debutează în domeniul studiilor aplicate literaturii în 1965, la „Studii și cercetări lingvistice”, iar editorial, cu lucrarea Poetica matematică, apărută în 1970. A fost distins cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru Gramatici și automate finite (1963
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
1886) și Vrăji, farmece și desfaceri (1893). Tot acum folcloristul dă la iveală culegerile Satire poporane române (1893) și Poezii poporale despre Avram Iancu (1900), ilustrative pentru sfera largă a preocupărilor sale. Reușite remarcabile înregistrează M. mai ales în domeniul etnografiei. El are meritul de a fi studiat fenomenul etnografic într-o firească interdependență cu folclorul și arta populară. Scrierile consacrate sărbătorilor calendaristice (Sărbătorile la români, I-III, 1898-1901) și o monumentală trilogie asupra obiceiurilor din ciclul familial - Nunta la români
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
1991; Ilie Moise, S. Fl. Marian sau Viziunea etnologică asupra culturii tradiționale românești, REF, 1995, 275-278; Simeon Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări, îngr. Petru Froicu și Eugen Dimitriu, introd. Ion Popescu-Sireteanu, postfață Nicolae Cârlan, Suceava, 1997; Paul Leu, Ctitorul etnografiei române, I, Suceava, 1998; Datcu, Dicț. etnolog., II, 60-63; Rusu, Membrii Academiei, 321; Dicț. scriit. rom., III, 86-89. I.H.C.
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
aflau doctrinele lui Le Corbusier și felul În care au fost ele aplicate În Statele Unite și În afara lor. Ceea ce este remarcabil și grăitor la critica pe care o face Jacobs este perspectiva originală adoptată. Începe de la nivelul străzii, cu o etnografie a micro-ordinii cartierelor, trotuarelor și intersecțiilor. Spre deosebire de Le Corbusier, care Își „vedea” orașul mai Întâi de sus, Jacobs Îl privește din punctul de vedere al pietonului care Îl străbate În fiecare zi. În plus, autoarea era și un activist politic
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ar putea fi numită „filologie poporană” în filologia comparată. Folclorul (pare-se că H. este printre primii care folosesc termenul la noi) este definit ca totalitate a culturii populare, ceea ce determină și delimitarea disciplinei care îl studiază în relație cu etnografia. În felul acesta, este depășită, ca și la A.I. Odobescu, faza admirației exclamative față de creația populară. Folclorist modern, H. formează o școală de prestigiu, din care fac parte G. Dem. Teodorescu, Lazăr Șăineanu, S.Fl. Marian ș.a.; între elevi se
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
INSTITUTUL DE LITERATURĂ ȘI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A REPUBLICII MOLDOVA, instituție de cercetare care a luat ființă în Chișinău la 1 martie 1999 prin fuzionarea Institutului de Istorie și Teorie Literară cu secția Folclor Literar din cadrul Institutului de Etnografie și Folclor. Prima instituție de tip academic în domeniul cercetării literaturii și folclorului din Republica Moldova a fost Institutul de Istorie, Limbă și Literatură (1946-1958), parte componentă a Bazei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS (din 1949 - Filiala Moldovenească a
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
la București (1926- 1929). Își ia doctoratul în sociologie (1940) tot la Universitatea din București, cu teza Dealu Mohului. Profesor la Brașov, a colaborat la publicațiile „Sociologia românească”, „Rânduiala”, „Țara Bârsei” ș.a. I. aplică în cercetările sale direcția sociologică a etnografiei și folclorului, raliindu-se la opiniile emise de G. Vâlsan ș.a., iar în Germania de Julius Schwietering. În Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului (1943), pledează pentru o cuprindere coerentă, largă și unitară a civilizației rurale, respingând
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]
-
-se la opiniile emise de G. Vâlsan ș.a., iar în Germania de Julius Schwietering. În Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului (1943), pledează pentru o cuprindere coerentă, largă și unitară a civilizației rurale, respingând compartimentarea ei în etnografie și folclor și adoptând în acest sens o metodologie adecvată. Studiul se deosebește de cele ce i-au premers (cercetări circumscrise la câte un aspect), prin raza mai largă de abordare, prin îmbrățișarea unității de viață regională a mai multor
IONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287596_a_288925]