924 matches
-
1996, vol. II, p. 48. 115 Spengler folosește această sintagmă pentru a caracteriza dezvoltarea și apariția conștiinței de sine. Vezi și Oswald Spengler, op. cit., vol. I, p. 120. 116 În tratatul său de economie, Acțiunea umană, arată: "Nici istoria, nici etnologia, nici o altă ramură a cunoașterii, nu pot furniza o explicație care a dus de la haitele și tavernele strămoșilor nonumani ai omenirii la grupurile sociale primitive, dar încă de pe atunci pregnant diferențiate despre care ne oferă informații excavațiile, cele mai vechi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o zi. Patru ani într-o lume surdă, aculturală, cu interese ascunse ori disimulate, o lume străină mie. Parțial pierdusem contactul cu literatura, l-am întreținut sporadic, altfel aș fi murit. Am citit însă cărți paralele cu beletristica: sociologie, antropologie, etnologie, doctrine politice, istorie. Cu asta m-am rotunjit oarecum, știu multe. De aceea refuz să mă mai angajez vreodată în politică. M-am lecuit. V.P: Vă place politica, domnule Ovidiu Genaru? Ce le reproșați actualilor politicieni? O.G.: Rămân
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
reevaluare. În Europa atâtor națiuni, așa cum este cea de astăzi și așa cum se vrea cea de mâine, se vehiculează termeni și noțiuni cu un bagaj semantic foarte puternic și în același timp flexibil, astfel încât relativismul cultural pe care-l constata etnologia decadei 1950 se păstrează împreună cu un alt element fundamental drepturile omului, el însuși un concept caracteristic al timpului Europei Unite. De altfel, creearea, începând cu 1945, la nivel european și internațional a unor organisme precum UNESCO sau Consiliul Europei, vine
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fie câștigată din primul asalt. Însă acest enunț, deși tributar unei viziuni subiective, trebuie făcut, el urmând a fi corectat în mod constant prin observații și acțiuni de teren. Baza interculturalității ca disciplină științifică este antropologia culturală, trecută prin filtrul etnologiei de nuanță europeană. Metoda fundamentală este cea a psihologiei behavioriste. Celelalte discipline conexe sunt: geopolitica, sociologia religiilor și arta. În fine, nu trebuie neglijate științele comunicării, mai ales în ceea ce privește comunicarea directă. Ținând cont de faptul că o cultură reprezintă, dincolo de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
vieții sociale. Muzicieni, poeți, filosofi, oratori, pictori și sculptori se întrec în atingerea excelenței, așa cum atleții se întrec pentru obținerea ramului de măslin. Modelele culturale reprezintă o varietate de factori ca: limba în care se comunică, cultura asociată cu istoria, etnologia, valorile estetice, ceremonii de deschidere și închidere, ștafeta torței olimpice, întreceri culturale și alte activități organizate pe perioada Jocurilor Olimpice. Îți mulțumim pentru pământul tău pe care am alergat. Mulțumim pentru aerul care ne permite să respirăm, Pentru apele care ne
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
unul mai greu sesizabil, compus din idei, atitudini, mentalități. Sînt desene complementare ce implică o dublă lectură a istoriei. Ele-mentele de compoziție provin din recuzita clasică a istoriografiei, dar și din zona artelor, din literatură mai ales, din filozofie, din etnologie, așa cum discursul istoric s-a obișnuit să procedeze în ultimele decenii. O asemenea lectură a spațiului european, cu durate și etaje multiple, necesită desigur un acut spirit critic și o notabilă forță constructivă. Orizontul, în mare, e cel definit în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
modurilor de adaptare la influențele împrejurărilor temporale și spațiale care le singularizează ca grupuri umane stabile, de o oarecare anvergură, fie că este vorba de o societate avansată, fie de o comunitate mai înapoiată. Herder depășește deja definirea fondatoare a etnologiei introduse de Tylor, pentru care cultura corespunde unui ansamblu format din "cunoștințele, credințele, arta, morala, obiceiurile și toate celelalte aptitudini pe care omul le deprinde ca membru al unei societăți".210 În ceea ce-l privește el adoptă un punct de
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
statistician. Demnitar comunist, prim-ministru al României (1974-1979). Profesor universitar la București. Academician. 30 Paul H. Stahl (1925-2008), etnolog, sociolog, cercetător la Institutul de Istoria Artei și la Institutul de Studii Sud-est Europene. Stabilit, în 1969, în Franța, a predat etnologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales și la Univ. René Descartes-Sorbonne și la Laboratoire d'Anthropologie Sociale, de la Collège de France. Din 1993 membru de onoare al Academiei Române. 31 Leonte Răutu (1910-1993), activist comunist, membru în conducerea PCR
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică a lui Charles S. Peirce. De-a lungul timpului, alături de lingvistică, logică și filosofie, o serie de discipline și-au adus contribuția la dezvoltarea semioticii ca știință și disciplină de studiu: etnologia, antropologia, psihanaliza, psihologia, filosofia culturii etc. Dar fără analiza structurală a semnului, propusă de Saussure, care exprimă relația dintre un semnificat/,,concept" și un semnificant/,,o imagine acustică"82), și analiza triadică a semnului, descrisă de Peirce (prin structura ternară
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor noi tipuri de estetici cu consecințe accentuat post-estetice. Dacă studiile vizuale reprezintă un câmp transdisciplinar și inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
27 27 30 41 51 57 57 58 64 66 70 70 75 78 81 85 87 97 97 99 106 107 111 117 117 119 123 139 În aceeași colecție au mai apărut: 1. Naționalismele europene, Paul Sabourin 2. Etnologia Europei, Jean Cuisenier 3. Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler 4. Arhitectura în Europa, Gilbert Luigi 5. Simbolistica politică, Lucien Sfez 6. Deontologia mijloacelor de comunicare, Claude-Jean Bertrand 7. Magia, Jean Servier 8. Istoria universităților, Christophe Charle, Jacques Verger
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și pin's. Forța umorului popular al istoriilor și glumelor este, adesea, un puternic vector al stereotipurilor sociale, rasiale și naționale, dar și un instrument deloc de neglijat pentru a ironiza regimurile politice. Astfel, comunicarea politică trece prin riturile cărora etnologii le-au demonstrat universalitatea 6 și manifestările tipice asemeni riturilor consensuale și riturilor de înfruntări 7. Alegerile care asigură o formă de comunicare între guvernanți și guvernați nu se prezintă ca un act ritual de participație 8? În cele din
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
multe și am să mă opresc în acest text doar la câteva dintre ele. În primul rănd, actualitatea blajinilor ar ține chiar de semnificația numelui. Fie că este vorba de rohmani (Bucovina), rogmani (Moldova), ragmani (Maramureș), rugmani (Năsăud), antropologii și etnologii l-au tradus pe blajin prin "om blând, cucernic și drept credincios". Sunt virtuți din nefericire inactuale în România contemporană. Aici contează enorm banii, afacerile, câștigul copios și urgent obținut. Prin urmare, pe scena politică și socială românească se impun
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și în afara unei viziuni democrate despre pedeapsă și dreptate, închisorile postcomuniste se caracterizează printr-un exces al disciplinei și pedepsei, excedînd cadrul juridic. Prin primitivismul și barbarismul instituit, ele "schițează sub o formă parodică, o zoologie a subspeciilor sociale, o etnologie a civilizațiilor de răufăcători, cu riturile și limba lor proprii"206. Serviciile Hrana Încă de la înființarea lor, închisorile au fost criticate pentru privațiunile alimentare la care îi supun pe cei încarcerați. Anchetele ministrului de interne francez Jean Antoine Chaptal din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
H. (1978). The Domestic Group in the Traditional Balkan Societies. Zeitschrift für Balkanologie. Berlin, vol. XIV, 184-199. Stahl, Paul H. (1989). La fonction de ’vieillard’. Quelques exemples de l’Europe orientale. Instituto Nacional de Investigaçăo Científica, Centro de Estudos de Etnologia, Lisabona, Estudos em homagem a Ernesto Veiga de Oliveira. 791-802. Stahl, Paul H. (1991). Maison et groupe domestique étendu. Exemples européens. În Aristoteleio Panepistimo Thessalonikis, Politehniki Scholi, Tmima Architektonon, Armos Timitikos Tomos (volum omagial N.K.Moutsopoulo), vol. III, Salonic, 1667-1697
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a socialului. În același timp, observă sociologul francez, referințele la sociologia urbană nord-americană (Școala de la Chicago și așa-numitele community studies) își fac simțită prezența mai mult decât pe parcursul deceniului anterior. Orientările devenite dominante sunt în mod egal favorabile dezvoltării etnologiei urbane, ale cărei tehnici sunt adoptate și de către anumiți sociologi, cel puțin în parte. Dincolo de separarea academică între cele două discipline (sociologie și etnologie), tot mai multe cercetări urbane privilegiază munca de teren, studiile de caz, observarea practicilor urbane în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prezența mai mult decât pe parcursul deceniului anterior. Orientările devenite dominante sunt în mod egal favorabile dezvoltării etnologiei urbane, ale cărei tehnici sunt adoptate și de către anumiți sociologi, cel puțin în parte. Dincolo de separarea academică între cele două discipline (sociologie și etnologie), tot mai multe cercetări urbane privilegiază munca de teren, studiile de caz, observarea practicilor urbane în propriul lor context. Cercetările franceze contemporane, conchide Grafmayer, iau în considerare cele trei axe principale care structurează câmpul sociologiei urbane: 1) distribuția și mișcarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sociologiei urbane: 1) distribuția și mișcarea populațiilor în spațiu; 2) practicile și atitudinile indivizilor din mediul urban; 3) acțiunile publice sau private care vizează organizarea orașului, funcționarea și transformarea sa. Centrată mai ales pe problematica celei de-a doua axe, etnologia urbană franceză, inspirată de Școala de la Chicago, după cum remarca și Grafmayer, pare a fi privilegiată astăzi cel puțin în ceea ce privește finanțarea unor proiecte pe teme precum cea a spațiului urban ca „spațiu de tranziție” sau ca „extensie a locuințelor”. De acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
împotriva implementării unei infrastructuri dăunătoare sau pentru a apăra școala locală de proiectele de închidere susținute din diverse motive de serviciile de educație națională. În ansamblul lor, lucrările reunite în La société des voisins reflectă o parte semnificativă a preocupărilor etnologiei și sociologiei franceze pentru modul de viață urban, într-un context cultural în care alte teme majore de viață urbană suscită periodic interesul științelor sociale, între ele cea a violenței urbane ieșind ostentativ și în spațiul public cotidian (Vezi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a acelor locuri. Surpriza sa a fost reprezentată de numeroasele analogii pe care le-a găsit între conținutul inconștientului acestor popoare și cel al europenilor moderni. Aceste constatări au constituit un punct de plecare pentru aprofundarea studiilor sale în domeniul etnologiei, în cel al psihologiei religioase a simbolurilor. Prin antiteză la teoria freudiană, Jung a denumit linia sa de gândire ca analitică. Era o psihanaliză care pleca de la fenomenele psihice normale și nu de la cele psihiatrice, de patologie. Interesul său a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
neurologia, radiologia, terapeutica, oftalmologia); știința sănătății (sănătate publică, igiena muncii și a mediului, epidemiologia); științe agricole: agricultura, silvicultura, pescuitul și alte științe conexe (agronomia, zootehnia, horticultura); medicina veterinară; științe sociale: psihologia, economia, științe ale educației; alte științe sociale (antropologia și etnologia, demografia, geografia, amenajarea teritoriului, dreptul, management, marketing, lingvistica, științele politice, sociologia, diverse științe sociale și activități științifice, metodologice interdisciplinare); științe umaniste: științele istorice (istoria, arheologia, numismatica, paleografia); limbile și literatura (limbile vechi și moderne); alte științe umaniste (filozofia, arta și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
fost pe vremuri traduse și în românește. Guizot e un raționalist fantezist, care își imagina că nu există decât o civilizație universală, ca un bun comun la care participă omenirea întreagă. Teza lui e răsturnată de rezultatele noilor științe, ca etnologia și sociologia care, studiind popoarele primitive, dau la iveală o sumă de alte civilizații, care de care mai variate, a căror existență distruge iluzia de unitate a civilizației umane. În fața acestei situații neprevăzute, termenul francez se însărcinează cu un nou
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
desfacerea conceptului de cultură din vagul universalist și așezarea lui pe temelia concretă a etnicului. Cultura ca unitate universală e o abstracțiune teoretică tot așa cum e umanitatea, în realitatea concretă există culturi felurite precum există neamuri felurite. Mai înainte ca etnologia să ne demonstreze acest adevăr, în lumina căruia se topește frumoasa iluzie a universalității culturii și civilizației, romanticii germani au operat această disociere proclamând geniul etnic ca generator de cultură și atribuind națiunii această înaltă misiune, ca justificare supremă a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
caracterul de unitate a culturii. Rolul religiei apare astfel genetic, stimulent și totdeodată ordonator ca o superioară disciplină în ansamblul variatelor manifestări ale culturii. Dar ca să precizăm o dată mai mult strânsa lor legătură originară, să amintim că ea face obiectul etnologiei, adică al acelei științe moderne care își propune să studieze amănunțit începuturile obscure, rudimentare sau primitive ale vieții omenești, pentru a descifra din ele originea ideii de Dumnezeu și formele de civilizație și de cultură în care ea s a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]