926 matches
-
multe și am să mă opresc în acest text doar la câteva dintre ele. În primul rănd, actualitatea blajinilor ar ține chiar de semnificația numelui. Fie că este vorba de rohmani (Bucovina), rogmani (Moldova), ragmani (Maramureș), rugmani (Năsăud), antropologii și etnologii l-au tradus pe blajin prin "om blând, cucernic și drept credincios". Sunt virtuți din nefericire inactuale în România contemporană. Aici contează enorm banii, afacerile, câștigul copios și urgent obținut. Prin urmare, pe scena politică și socială românească se impun
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
diferite de cele folositoare pentru cunoașterea universului fizic și diferite de cele proprii teologiei. Știința despre societate trebuie să fie laică. Opera sa l-a propulsat în conștiința urmașilor ca primul istoric modern, ca întemeietor al filosofiei istoriei, antropologiei și etnologiei, ca primul care a formulat o metodă sistematică de cercetare istorică și a dezvoltat o teorie a istoriei care a devansat mult ceea ce au realizat contemporanii săi. În studiul introductiv la cartea Vico, Știința nouă, Nona Facon scrie: "Italia are
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
I-II, îngr. și introd. Grigore Botezatu și Andrei Hâncu, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Șt. Ciobanu, Petre Ștefănucă, „Sociologie românească”, 1942, 7-12; Iordan Datcu, Un etnograf martir, JL, 1990, 43; Iordan Datcu, Un etnograf clasic: Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Ion Sofronie, Victimă a genocidului stalinist, „Luceafărul” (Chișinău), 1996, 36; Grigore Botezatu, Din corespondența inedită a profesorului Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1997, 2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 291; Datcu, Dicț. etnolog., III, 242-244; Ștefan Costea, Sociologi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
etnograf martir, JL, 1990, 43; Iordan Datcu, Un etnograf clasic: Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1995, 1; Ion Sofronie, Victimă a genocidului stalinist, „Luceafărul” (Chișinău), 1996, 36; Grigore Botezatu, Din corespondența inedită a profesorului Petre V. Ștefănucă, „Revista de etnologie”, 1997, 2; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 291; Datcu, Dicț. etnolog., III, 242-244; Ștefan Costea, Sociologi români. Mică enciclopedie, București, 2001, 447. Gr. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289912_a_291241]
-
VARO - LINARES 2004. IO TEREN. Întrebuințat în mai multe discipline umaniste, cuvîntul teren desemnează situații sau spații empirice în care sînt adunate datele care constituie corpusul cercetărilor. Există, de aceea, discipline de teren, care se deosebesc de disciplinele speculative. Astfel, etnologia nu se poate concepe fără muncă de teren și această disciplină s-a constituit pe această bază, dezvoltînd metode de observare prin care cercetătorii ajung la cunoașterea comunităților studiate. De asemenea, sociolingvistica nu poate fi în principiu decît o lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
-l interesează complexele festive, ci „semnificația unui principiu contagios”. Din perspectiva sa, sărbătorescul este „o stare care se transformă în calitate”, „un mod de a fi valoare”, un principiu cultural iradiant. De aceea este preocupat mai ales de conturarea unei etnologii a fericirii, subscriind opiniei lui Karl Kerényi, care spusese, încă din 1938, că sărbătorescul a „ scăpat cu totul etnologului”. Autorul investighează așadar comportamentul festiv, pentru că esența sărbătorii este „sărbătorescul de dincolo de o anume sărbătorire”. Contează, în viziunea sa, „modul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
Petrescu), ilustrând frumoasele posibilități teoretice ale autorului. SCRIERI: Practica fericirii. Fragmente despre sărbătoresc, București, 1985. Repere bibliografice: Marian Papahagi, O istorie a sărbătorii, TR, 1986, 22; Radu G. Țeposu, Vitrina cărților, FLC, 1986, 25; Mihai Coman, Un nou val în etnologia românească, SLAST, 1986, 30; Paul Petrescu, Despre practica fericirii, „Arta”, 1986, 10; Dinu Flămând, O pledoarie pentru fericire, AFT, 1986, 7; Alexandru Popescu, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, CREL, 1986, 7; Silviu Angelescu, Etnologia sărbătorii, TBR, 1986, 323; Paul H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
Mihai Coman, Un nou val în etnologia românească, SLAST, 1986, 30; Paul Petrescu, Despre practica fericirii, „Arta”, 1986, 10; Dinu Flămând, O pledoarie pentru fericire, AFT, 1986, 7; Alexandru Popescu, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, CREL, 1986, 7; Silviu Angelescu, Etnologia sărbătorii, TBR, 1986, 323; Paul H. Stahl, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, „Études et documents balkaniques et mediteranéens” (Paris), 1987, 13; Marin Marian, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, REF, 1989, 3; N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ion Pintea, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
folclor a Universității din Timișoara, a îndrumat ansamblurile folclorice „Timișul”, „Doina Timișului”, „Datina” și a realizat numeroase filme etnologice. Debutează cu volumul Ethosul folcloric, sistem deschis (1980; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor). Ca și în cursul universitar Folclor și etnologie. Conexiuni (1987) sau în volumul Existența ca întemeiere (1989), autorul dovedește interes pentru modalitățile noi de abordare a folclorului (structuralism etnologic, semiotica folclorului, hermeneutica simbolului etc.), precum și deschidere spre interdisciplinaritate, el propunând un demers antropofilosofic. C. pornește de la ideea că
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
comunitar. În tentativa de a defini principiile fundamentale pe care se sprijină concepția populară asupra lumii, autorul se oprește îndeosebi asupra termenilor cu valoare metalingvistică: sămânță, țarină, vatră, nuntire, țesătură, rost. SCRIERI: Ethosul folcloric, sistem deschis, Timișoara, 1980; Folclor și etnologie. Conexiuni, Timișoara, 1987; Existența ca întemeiere, Timișoara, 1989. Repere bibliografice: Mihai Coman, Vasile Tudor Crețu, „Existența ca întemeiere”, REF, 1989, 4; Ivan Evseev, Vasile Tudor Crețu, REF, 1989, 6. A.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286489_a_287818]
-
leucemice. Descrie (în calitate de coautor) semnul Troisier, care constă în mărirea ganglionului supraclavicular, în cazurile de cancer gastrointestinal. El prezintă în detaliu mecanismul tromboembolismului în patologia umană. Se declară contra teoriilor rasiste ale craniometriei, dovedindu-le eronate. Contribuie la dezvoltarea arheologiei, etnologiei și a medicinei sociale. Îl înfruntă în Bundestag pe Otto Eduard Leopold, Prinț de Bismarck 67, criticând alocarea unui prea mare buget ministerului de război și prea mic ministerului sănătății. Bismarck îl provoacă la un duel care nu a are
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
bază pentru exegeza asupra ideii de destin În folclorul românesc, a existat În ultimele decenii ale secolului al XIXlea și primele decenii ale secolului al XX-lea o Întreagă suită de monografii, extrem de bine documentate, care atacă zone specializate ale etnologiei, dar unde ideea de destin doar se insinuează, În mai mare ori mai mică măsură. Textul lui Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, este o ilustrare a felului În care românii configurează și interpretează spațiul celest. Sub
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unele popoare, ea se petrece Într-o zi de luni sau când e lună plină, dar În nici un caz când e lună nouă sau vinerea, căci atunci casa ar fi mereu goală și fără noroc.. Lucrarea Fețele destinului. Incursiuni În etnologia românească a riturilor de trecere, a Luciei Berdan, propune o perspectivă asupra destinului prin investigarea prioritară a obiceiurilor la naștere, În relație cu celelalte două momente fundamentale: nunta și moartea. Ea Întreprinde o analiză structurală a acestor obiceiuri, decupând astfel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, În Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, Între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul implicând numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum im europäischen Kontext, tr. Albrecht Zweier, București, 1989; Din estetica poeziei populare române. Analize stilistice și literare, București, 1990; De civitate rustica. Studii și cercetări de etnologie și literatură populară, București, 1999; Introducere în etnografie. Obiect, principii, metode, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2001; Ritualurile agrare la români, București, 2002. Culegeri: Basmul cu Soarele și fata de împărat. Povești, snoave și legende argeșene, București, 1974; Folklor românesc. Studii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
socială. Trasarea liniei de demarcație dintre cele două a reprezentat motivul principal al disputei între reprezentanții științelor sociale în general, și între antropologii divizați de tradiția socială sau culturală, în special 48. Cercetătorii consacrați în tradiția antropologiei culturală sau a etnologiei, Franz Boas, Bronislaw Malinowski, Margaret Mead, Alfred Kroeber și Ruth Benedict, considerau conceptul de cultură ca unul central pentru științele sociale. Culturaliștii susțineau cultura drept cauza principală a modelelor de comportament, inclusiv a interacțiunilor sociale (cine interacționează cu cine), iar
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
universitare de filosofie (1926-1929) și de literatură (secția română-franceză) la Facultatea de Litere din București, unde îi are profesori pe D. Gusti, C. Rădulescu-Motru, P. P. Negulescu, Ov. Densusianu, Ch. Drouhet și Nae Ionescu, iar apoi studii de specializare în etnologie și sociologie comparată cu Marcel Mauss la Paris (1930-1932) și în filosofie cu Martin Heidegger la Freiburg (1932-1933). Lucrează ca bibliotecar la Facultatea de Litere din București (1927-1930), secretar al secției de monografii sociologice a Institutului Social Român (1933-1935), asistent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
Freiburg (1932-1933). Lucrează ca bibliotecar la Facultatea de Litere din București (1927-1930), secretar al secției de monografii sociologice a Institutului Social Român (1933-1935), asistent (1935-1940) la Catedra de geografie și etnografie condusă de S. Mehedinți, ținându-și primul curs de etnologie la Universitatea din București. Între 1940 și 1944, este director-adjunct la Direcția Presei, apoi director în Ministerul de Externe (1944-1947). Între anii 1949 și 1954, cu unele intervale de libertate, trece prin lagărele și închisorile comuniste din Târgu Jiu, Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
și literatură străină (engleză, spaniolă) 4 Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării Jurnalism 4 5 Comunicare socială și relații publice 4 5 Facultatea de Litere Limba și literatura română O limbă și literatură străină 4 5 Limba și literatura română Etnologie 4 Bibliologie și Biblioteconomie 4 Comunicare socială și relații publice 4 5 Relații internaționale și studii europene 4 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine O limbă și literatură străină A O limbă și literatură străină B, inclusiv Limba rromani 4
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Facultatea de Resurse Minerale și Mediu Inginerie minieră 5 Prepararea substanțelor minerale utile 5 Ingineria procesării materialelor 5 Ingineria și protecția mediului în industrie 5 Facultatea de Litere Limba și literatura română O limbă și literatură străină (engleză, franceză) sau Etnologie 4 Limbi moderne aplicate (cîte două limbi străine dintre: engleză, franceză, germană) 4 Teologie ortodoxă didactică Limba și literatura română 4 Teologie greco-catolică didactică Limba și liteatura română 4 Teologie ortodoxă didactică Asistență socială 4 Teologie ortodoxă pastorală 4 Teologie
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
4 Geografie O limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă, italiană) 4 Planificare teritorială 4 Geografia mediului 4 Facultatea de Drept Drept 4 Drept comunitar 4 Facultatea de Litere Limba și literatura română O limbă și literatură străină sau Etnologie 4 O limbă și literatură străină A O limbă și literatură străină B 4 Limba și literatura maghiară Limba și literatura română sau O limbă și literatură străină sau Etnologie 4 Limba și literatura spaniolă Limba și literatura română sau
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Limba și literatura română O limbă și literatură străină sau Etnologie 4 O limbă și literatură străină A O limbă și literatură străină B 4 Limba și literatura maghiară Limba și literatura română sau O limbă și literatură străină sau Etnologie 4 Limba și literatura spaniolă Limba și literatura română sau Limba și literatura maghiară sau O limbă și literatură străină 4 O limbă și literatură străină A O limbă și literatură străină B (ebraică, norvegiană, finlandeză, japoneză) 4 Filologie clasică
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Blaj) 4 Teologie greco-catolică didactică Istorie (la Oradea) 4 Teologie greco-catolică didactică Filosofie (la Oradea) 4 Teologie greco-catolică pastorală (la Oradea) 4 Facultatea de Teologie Reformată Teologie reformată didactică O limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă, maghiară) sau Etnologie 4 Teologie reformată didactică Istorie 4 Teologie reformată didactică Asistență socială 4 Facultatea de Teologie Romano-Catolică Teologie romano-catolică didactică O limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă, maghiară) sau Etnologie 4 Teologie romano-catolică didactică Istorie 4 * Durata studiilor, în
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă, maghiară) sau Etnologie 4 Teologie reformată didactică Istorie 4 Teologie reformată didactică Asistență socială 4 Facultatea de Teologie Romano-Catolică Teologie romano-catolică didactică O limbă și literatură străină (engleză, franceză, germană, rusă, maghiară) sau Etnologie 4 Teologie romano-catolică didactică Istorie 4 * Durata studiilor, în ani B) Învățămînt universitar de scurtă durată la zi Colegiul Specializarea * Colegiul Universitar Informatică 3 Măiestrie sportivă și acrobatică (la Bistrița) 3 Fizica mediului (la Dej) 3 Tehnică medicală și exploatarea
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
tricotajelor și confecțiilor 5 Tehnologia confecțiilor din piele și înlocuitori 5 Facultatea de Științe Matematică Informatică 4 5 Matematică Fizică 4 Informatică economică 4 Fizică Chimie 4 Biologie 4 Ecologie și protecția mediului 4 Psihologie 4 Psihopedagogie specială 4 Sociologie Etnologie 4 Educație fizică și sport 4 Facultatea de Medicină Medicină generală 6 Stomatologie 6 Facultatea de Științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului Montanologie 5 6 Horticultură 5 Ingineria produselor alimentare 5 Facultatea de Științe Economice Economia comerțului, turismului și
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]