947 matches
-
alții de etnie română 10. Procesul de restructurare etnică s-a derulat Însă cu greu, din cauza insuficienței personalului calificat și specializat. În opinia adepților eugeniei, ritmul În care statul gestiona acest proces era chiar Îngrijorător de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
restructurare etnică s-a derulat Însă cu greu, din cauza insuficienței personalului calificat și specializat. În opinia adepților eugeniei, ritmul În care statul gestiona acest proces era chiar Îngrijorător de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai departe, argumentând că birocrații care nu erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
etnie română reprezentau o amenințare disgenică directă, pentru că obișnuiau să ia În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror copii erau asimilați etniilor maghiară sau germană și Încetau să mai fie români. Astfel, argumentele eugeniste concluzionau că straturile sociale care ideal ar fi conținut potențialul eugenic cel mai Înalt se dovedeau a fi În cea mai mare parte disgenice. Ca o soluție la această situație, eugeniștii sugerau intensificarea controlului asupra alegerilor conjugale ale angajaților din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
germană și Încetau să mai fie români. Astfel, argumentele eugeniste concluzionau că straturile sociale care ideal ar fi conținut potențialul eugenic cel mai Înalt se dovedeau a fi În cea mai mare parte disgenice. Ca o soluție la această situație, eugeniștii sugerau intensificarea controlului asupra alegerilor conjugale ale angajaților din aparatul de stat și aplicarea câtorva măsuri, atât pozitive, cât și negative, de influențare a deciziilor reproductive 11. Astfel de argumente aveau rezonanță mai ales printre intelectualii români din Transilvania, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai multă siguranță, chiar dacă acestea veneau cu prețul limitării libertății individuale. Cerându-le membrilor intelighenției să renunțe la libertatea de a alege o soție de altă etnie, În schimbul unor poziții cu mai mare responsabilitate publică și cu mai multă putere, eugeniștii nu apelau, de fapt, la un sacrificiu semnificativ, pentru că nu exista o tradiție a căsătoriilor interetnice Între bărbați români și femei maghiare. Mai mult, eugeniștii puneau la dipoziția ocupanților tuturor profesiilor instrumente științifice și obiective, cu care aceștia puteau să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
altă etnie, În schimbul unor poziții cu mai mare responsabilitate publică și cu mai multă putere, eugeniștii nu apelau, de fapt, la un sacrificiu semnificativ, pentru că nu exista o tradiție a căsătoriilor interetnice Între bărbați români și femei maghiare. Mai mult, eugeniștii puneau la dipoziția ocupanților tuturor profesiilor instrumente științifice și obiective, cu care aceștia puteau să Își reevalueze propria identitate și să demonstreze că nu erau cetățeni de rangul doi, În comparație cu conaționalii lor maghiari. Dimpotrivă, eugeniștii promiteau să valideze calitățile clasei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și femei maghiare. Mai mult, eugeniștii puneau la dipoziția ocupanților tuturor profesiilor instrumente științifice și obiective, cu care aceștia puteau să Își reevalueze propria identitate și să demonstreze că nu erau cetățeni de rangul doi, În comparație cu conaționalii lor maghiari. Dimpotrivă, eugeniștii promiteau să valideze calitățile clasei de mijloc românești, prin segregare etnică. Întreprinzătorii și liber-profesioniștii care aparțineau clasei de mijloc din Transilvania nu erau nici aceștia, În marea lor majoritate, români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cetățeni de rangul doi, În comparație cu conaționalii lor maghiari. Dimpotrivă, eugeniștii promiteau să valideze calitățile clasei de mijloc românești, prin segregare etnică. Întreprinzătorii și liber-profesioniștii care aparțineau clasei de mijloc din Transilvania nu erau nici aceștia, În marea lor majoritate, români. Eugeniștii nu puteau controla direct comportamentul unor astfel de indivizi care, spre deosebire de angajații statului, aveau propriile lor surse de venit. În consecință, adepții eugeniei Își exprimau scepticismul față de clasele de mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de venit. În consecință, adepții eugeniei Își exprimau scepticismul față de clasele de mijloc și, cel mai adesea, subliniau aspectele disgenice, potențial amenințătoare ale comportamentului reprezentanților acestor clase, mai degrabă decât să Încerce să Îi atragă ca aliați În susținerea ideilor eugeniste. Atunci când discipolii lui Moldovan au Încercat totuși să mobilizeze antreprenori și liber-profesioniști români, atenția lor s-a Îndreptat către conaționalii lor, și nu către oamenii de afaceri sau către membrii unui anumit grup profesional. Procedând astfel, ei evitau confruntarea cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
confruntarea cu una dintre sursele importante de anxietate din societatea românească, dar și șansa de a rezolva unele dintre conflictele care apăruseră, În perioada interbelică, Între intelectuali și clasa de mijloc. Aceasta a fost, de fapt, una dintre slăbiciunile mișcării eugeniste din România, pentru că a redus, În principal, capacitatea sa de a obține fonduri. Un contraexemplu În acest sens este cel al mișcării din Statele Unite, care a obținut sprijinul multor oameni de afaceri, deveniți aliați convinși ai mișcării. Este și cazul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În acest sens este cel al mișcării din Statele Unite, care a obținut sprijinul multor oameni de afaceri, deveniți aliați convinși ai mișcării. Este și cazul familiei Rockefeller, care a acordat eugeniei un sprijin important În secolul XX. Oricât au Încercat, eugeniștii români nu au reușit să atragă În proiectele lor și să cointereseze oameni de afaceri de succes și, drept rezultat, activitatea lor a fost finanțată mai ales cu fonduri de stat și de la Fundația Rockefeller 12. Mișcarea eugenistă din București
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au Încercat, eugeniștii români nu au reușit să atragă În proiectele lor și să cointereseze oameni de afaceri de succes și, drept rezultat, activitatea lor a fost finanțată mai ales cu fonduri de stat și de la Fundația Rockefeller 12. Mișcarea eugenistă din București nu Împărtășea aceleași temeri față de lipsa de autenticitate etnică a clasei de mijloc, care conferea acesteia o identitate disgenică. Numeroși birocrați, Întreprinzători și liber-profesioniști din București erau români. Cei mai mulți membri de altă etnie ai clasei de mijloc erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Împărtășea aceleași temeri față de lipsa de autenticitate etnică a clasei de mijloc, care conferea acesteia o identitate disgenică. Numeroși birocrați, Întreprinzători și liber-profesioniști din București erau români. Cei mai mulți membri de altă etnie ai clasei de mijloc erau evrei, pe care eugeniștii nu i-au considerat Însă o amenințare până În a doua jumătate a anilor ’30. Analizele eugeniste despre clasa de mijloc erau dominate de o cu totul altă problemă, cea a atitudinii iresponsabile a familiilor burgheze În deciziile legate de numărul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
identitate disgenică. Numeroși birocrați, Întreprinzători și liber-profesioniști din București erau români. Cei mai mulți membri de altă etnie ai clasei de mijloc erau evrei, pe care eugeniștii nu i-au considerat Însă o amenințare până În a doua jumătate a anilor ’30. Analizele eugeniste despre clasa de mijloc erau dominate de o cu totul altă problemă, cea a atitudinii iresponsabile a familiilor burgheze În deciziile legate de numărul de copii. În această problemă, femeile erau considerate agenți disgenici. Eugeniștii descriau cu minuțiozitate stilul de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
jumătate a anilor ’30. Analizele eugeniste despre clasa de mijloc erau dominate de o cu totul altă problemă, cea a atitudinii iresponsabile a familiilor burgheze În deciziile legate de numărul de copii. În această problemă, femeile erau considerate agenți disgenici. Eugeniștii descriau cu minuțiozitate stilul de viață imoral, corupt al femeilor Înstărite, a căror existență era guvernată de principii estetice - grija pentru păstrarea formei și prospețimii corpului, preocuparea pentru evenimentele mondene -, care le Îndepărtaseră de prioritățile eugenice 13. Eugeniștii păreau să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
agenți disgenici. Eugeniștii descriau cu minuțiozitate stilul de viață imoral, corupt al femeilor Înstărite, a căror existență era guvernată de principii estetice - grija pentru păstrarea formei și prospețimii corpului, preocuparea pentru evenimentele mondene -, care le Îndepărtaseră de prioritățile eugenice 13. Eugeniștii păreau să nu acorde nici o importanță faptului că femeile din clasele superioare aveau foarte puțin control juridic asupra proprietății familiei, ceea ce determina probabilitatea ca bărbații lor să fi fost, de fapt, cei care le Încurajau sau chiar le cereau să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ceea ce determina probabilitatea ca bărbații lor să fi fost, de fapt, cei care le Încurajau sau chiar le cereau să rămână „obiecte de decor”, cu care se puteau afișa, la braț. Scăderea natalității printre clasele de mijloc era, În opinia eugeniștilor, consecința creșterii nivelului de educație a acestor femei, care facilita decizia conștientă de a avea mai puțini copii 14. În realitate, această decizie era la fel de mult influențată de dorința bărbaților de a păstra proprietatea familiei intactă. După ce soțiile lor nășteau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
puțini copii 14. În realitate, această decizie era la fel de mult influențată de dorința bărbaților de a păstra proprietatea familiei intactă. După ce soțiile lor nășteau un moștenitor (băiat) sănătos, bărbații burghezi deveneau reticenți față de sporirea numărului de copii. Cu toate acestea, eugeniștii Își Îndreptau Întreaga nemulțumire către femeile burgheze, pe care le numeau disgenice, iresponsabile sau chiar infractoare. Cele mai multe dintre aceste acuzații indicau, de fapt, dorința eugeniștilor de a controla deciziile reproductive ale femeilor din clasele de mijloc, În Încercarea de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
moștenitor (băiat) sănătos, bărbații burghezi deveneau reticenți față de sporirea numărului de copii. Cu toate acestea, eugeniștii Își Îndreptau Întreaga nemulțumire către femeile burgheze, pe care le numeau disgenice, iresponsabile sau chiar infractoare. Cele mai multe dintre aceste acuzații indicau, de fapt, dorința eugeniștilor de a controla deciziile reproductive ale femeilor din clasele de mijloc, În Încercarea de a recupera potențialul eugenic al claselor de mijloc, care părea că se irosește, În dauna sănătății națiunii viitoare. Argumentul era familiar nu doar În cadrul mișcării eugeniste
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniștilor de a controla deciziile reproductive ale femeilor din clasele de mijloc, În Încercarea de a recupera potențialul eugenic al claselor de mijloc, care părea că se irosește, În dauna sănătății națiunii viitoare. Argumentul era familiar nu doar În cadrul mișcării eugeniste, ci și al altor grupuri reformiste din Europa Occidentală și Statele Unite, Începând cu a doua jumătate a secolului alXIX-lea, când rata natalității claselor de mijloc Începuse să descrească În mod constant, În timp ce natalitatea claselor proletare rămânea relativ ridicată. Una
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rezultatul observării ambelor tendințe și propunea o abordare a controlului nașterilor În funcție de definirea pe baza apartenenței de clasă a valorii biologice a femeilor 15. În România, astfel de argumente au apărut În discursul public abia după primul război mondial și eugeniștii au jucat un rol important În construirea semnificației rolurilor de gen, pe baza atât a criteriilor de clasă, cât și a diferențelor biologice. Noua elită eugenicătc "Noua elită eugenică" După ce au atribuit intelighenției rolul de armată de „misionari”, eugeniștii au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și eugeniștii au jucat un rol important În construirea semnificației rolurilor de gen, pe baza atât a criteriilor de clasă, cât și a diferențelor biologice. Noua elită eugenicătc "Noua elită eugenică" După ce au atribuit intelighenției rolul de armată de „misionari”, eugeniștii au Încercat să definească atributele pe care acest grup trebuia să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca elită naturală a României. Eugeniștii români lucrau cu o noțiune de elită bazată pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
După ce au atribuit intelighenției rolul de armată de „misionari”, eugeniștii au Încercat să definească atributele pe care acest grup trebuia să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca elită naturală a României. Eugeniștii români lucrau cu o noțiune de elită bazată pe analiza geniului, elaborată de Galton la sfârșitul secolului al XIX-lea16. Eugeniștii considerau că selecția indivizilor cu calități superioare Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice. O astfel de selecție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să le dezvolte astfel Încât să reușească să cucerească poziția de vârf pe care o merita, ca elită naturală a României. Eugeniștii români lucrau cu o noțiune de elită bazată pe analiza geniului, elaborată de Galton la sfârșitul secolului al XIX-lea16. Eugeniștii considerau că selecția indivizilor cu calități superioare Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice. O astfel de selecție urma să aibă În vedere atât sănătatea generală (lipsa patologiilor ereditare), cât și calitățile morale și intelectuale. La fel ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice. O astfel de selecție urma să aibă În vedere atât sănătatea generală (lipsa patologiilor ereditare), cât și calitățile morale și intelectuale. La fel ca și Galton, În urmă cu câteva generații, eugeniștii din România considerau că vocațiile erau, În general, transmise ereditar, la fel ca și talentele speciale. Noua elită urma să fie selectată din rândurile unei mase de indivizi cu talente ereditare superioare și pe baza calităților lor speciale Înnăscute. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]