853 matches
-
Orice situație problemă nu este altceva decât o “schemă anticipatoare” sau un plan de acțiune, care presupune anumite repere mai mult sau mai puțin detaliate privitoare la activitatea ce urmează a fi efectuată de către elevi. Aceste repere au un caracter euristic, orientativ, fără a fi o înlănțuire rigidă de secvențe sau „pași” care să-i conducă pe elevi în mod obligatoriu spre un rezultat final. Situația problemă se caracterizează prin aceea că oferă elevului posibilitatea și îl stimulează să caute singur
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
mai extins sau mai restrâns. În termenii lui Durkheim, raportul dintre conștiința colectivă și conștiințele individuale poate fi relativ mai constrângător sau, dimpotrivă, relativ mai puțin constrângător. Dar cu siguranță societatea nu poate fi tratată ca obiect decât din perspectivă euristică, nicidecum la nivel acțional direct. Ea reclamă cunoaștere și acțiuni care să îi sprijine propriile direcții de evoluție, nu să i le nege în numele unor finalități exterioare. În Figura 1 încercăm să surprindem dinamica raportului dintre libertate și normativitate. Putem
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dinamic, fiind deschise înnoirilor și perfecționărilor impuse de progresul științific. Au un caracter sistemic, în sensul că se îmbină, se completează și se influențează reciproc, alcătuind un ansamblu metodologic coerent. Unele metode vizează mai ales activitatea profesorului ( prelegerea, expunerea, conversația euristică, algoritmizarea), iar altele mai mult activitatea elevului(lectura, exercițiul, învățarea prin descoperire, problematizarea) Toate metodele, separat sau îmbinate, își aduc contribuția la realizarea atât a predării, cât și a învățării. În lecția de chimie profesorul folosește diverse metode de predare-învățare
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de muncă în colectiv, de a fi disciplinați, de a nu risipi reactivii, de a nu strica aparatele și instalațiile de lucru; - ajută elevii să-și însușească metodele științifice de cercetare; - dezvoltă spiritul de observație și gândirea de tip divergent (euristic). 2.3.1. Rolul experimentului de laborator în învățarea chimiei Experimentul de laborator este metoda euristică de organizare și realizare a activităților practice, pentru deducerea informațiilor teoretice, concretizarea, verificarea, aprofundarea și consolidarea cunoștințelor și deprinderilor psihomotorii în perspectiva pregătirii elevilor
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
strica aparatele și instalațiile de lucru; - ajută elevii să-și însușească metodele științifice de cercetare; - dezvoltă spiritul de observație și gândirea de tip divergent (euristic). 2.3.1. Rolul experimentului de laborator în învățarea chimiei Experimentul de laborator este metoda euristică de organizare și realizare a activităților practice, pentru deducerea informațiilor teoretice, concretizarea, verificarea, aprofundarea și consolidarea cunoștințelor și deprinderilor psihomotorii în perspectiva pregătirii elevilor pentru integrarea socio-profesională. Experimentul de laborator realizează acordul între achizițiile teoretice și realitatea obiectivă externă, prin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
înțelese fără ajutorul experimentelor.În timpul experimentelor didactice, indiferent de tipul lor, elevii participă activ, observațiile, discuțiile, concluziile lor vor fi deosebit de utile în asimilarea cunoștințelor. Principalele valențe formative ale experimententelor sunt: -dezvoltarea spiritului de observație și de cercetare; -dezvoltarea gandirii euristice; -dezvoltarea creativității; -dezvoltarea trăsăturilor de voință și caracter; -suscită imaginația și curiozitatea științifică a elevilor; -formează la elevi deprinderea de a organiza și urmări un experiment chimic; -formează deprinderea de muncă individuală sau în colectiv; -măresc interesul și seriozitatea cu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
material didactic intuitiv . Conversația are mai multe forme: a) Conversația catehetică - se folosește atunci când profesorul vrea sa constate care sunt noțiunile asimilate de elevi, pe baza cărora se pot transmite noi cunoștințe. Exemplu: - Enunțați câteva caracteristici ale metalelor b) Conversația euristică - mobilizează cunoștințele pe care le au elevii și îi conduce pe aceștia la descoperirea unor noi adevăruri, prin efort propriu de gândire. Conversația euristică este cel mai des utilizată în lecțiile de chimie. Profesorul, folosindu- se de o succesiune de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
pe baza cărora se pot transmite noi cunoștințe. Exemplu: - Enunțați câteva caracteristici ale metalelor b) Conversația euristică - mobilizează cunoștințele pe care le au elevii și îi conduce pe aceștia la descoperirea unor noi adevăruri, prin efort propriu de gândire. Conversația euristică este cel mai des utilizată în lecțiile de chimie. Profesorul, folosindu- se de o succesiune de întrebări, puse cu măiestrie și în alternanță cu răspunsurile primite de la elevi, îi îndeamnă pe aceștia să efectueze investigații, să facă asociații astfel încât
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
la achiziții cognitive și la dezvoltarea gândirii abstracte. Fără să eludăm faptul că repetiția este până la urmă “mama Învățării”, accentul pus pe acest tip de formare bazat exclusiv pe exercițiu și model, fără să-l Îmbine cu experimentul creativ, demersurile euristice, interpretările, metamorfozările, jocurile didactice, descompunerile structurale, transferurile informaționale În alte zone, este sortit eșecului. Scopul școlii este acela de a-i dezvolta abilități și de a-i furniza instrumente capabile să realizeze transferuri de achiziții, de a dezvolta gândirea proprie
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
individuale, unele valorifcă experiențe perceptive concrete, Însă toate incită structurile și procesele psihice ale subiectului implicat. Iată În continuare câteva metode pe care auxiliarul didactic le propune educatorilor de artă pentru a fi aplicate În cadrul activităților didactice: EXPERIMENTUL CREATIV - experiment euristic, având la bază conceptul Învățăii prin descoperire; *JOCUL DIDACTIC - joc dirijat cu reguli precise, având ca scop Învățarea de noțiuni, concepte, situații de viață, realizând transferul Între jocul ca mijloc de abordare a lumii și vieții specific copilului, și Învățarea
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
MIJLOACELE DE CULTIVARE A CREATIVITĂȚII Studiul aprofundat al fenomenului de creație a permis cercetătorilor din domeniul inventicii să elaboreze demersurile, procedurile, tehnicile și metodele de creație care constituie mijloacele principale de eficientizare a proceselor creative performante. Din analiza raportului dintre euristic și algoritmic, dintre intuiție și logică, dintre ponderea contribuției subconștientului și a circuitelor emoționale și cel al conștientului, demersurile, tehnicile și metodele de creație tehnică se clasifică în trei categorii: ¾ mijloace intuitive de creație; ¾ mijloace logico-intuitive de creație; ¾ mijloace logice
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
pentru stimularea creativității se pot ordona după cum urmează: 1. Tehnici intuitive de creație: asocierea consonantă, analogia, evocarea, extrapolarea, empatia, inversia, fantezia. 2. Metode de creație: brainstormingul, Sinectica, Philips 6-6, Discuția Panel, metoda Frisco, oracolul Delphi, metoda ghirlandelor de asociatii, metoda euristică generalizată. Metode logico-intuitive de creație Tehnicile și metodele psihologico-intuitive de creație de tipul: asocierii, analogiei, inversiei, empatiei, combinării, brainstormingului sau al sinecticii, reprezintă mijlocul de bază în generarea noilor idei, deosebit de eficient în special pentru eliminarea inerției și a obstacolelor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
intuitive presupun o pregătire informațională minimală și asigură utilizarea în mult mai mare măsură a cantității personale de informații stocate. Tehnicile și metodele logico-intuitive de creație cele mai folosite pentru stimularea creativității se pot ordona după cum urmează: 1. Metoda demersurilor euristice. 2. Metoda ghirlandelor de asociații. 3. Metoda euristică generalizată de căutare a noilor soluții. XIX. DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
utilizarea în mult mai mare măsură a cantității personale de informații stocate. Tehnicile și metodele logico-intuitive de creație cele mai folosite pentru stimularea creativității se pot ordona după cum urmează: 1. Metoda demersurilor euristice. 2. Metoda ghirlandelor de asociații. 3. Metoda euristică generalizată de căutare a noilor soluții. XIX. DEZVOLTAREA CREATIVITĂȚII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT Câtă vreme creația era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate, școala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect, deși s-au creat și clase
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
p. 16. footnote> În predarea gramaticii se folosesc atât metode comune și altor obiecte că: explicația, conversația, demonstrația, lucrul cu manualul, exercițiul, învățarea prin problematizare, instruirea programată, cât și o metodă specifică: analiza gramaticala. I. STRATEGII DIDACTICE DE TIP EXPOZITIV EURISTIC Ambele sensuri sunt necesare și indispensabile, deoarece nu totul poate fi asimilat prin căutări proprii și de multe ori nu este nevoie de așa ceva. după cum unele din obiectivele procesului de învățământ, îndeosebi cele de ordin formativ, nu pot fi realizate
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de pericolul transformării lor într-o <trăncăneala> vecină cu a personajelor lui I.L. Caragiale."<footnote V. Goia, Metodele predării limbii și literaturii române, E.D.P.București, 1995, p. 20. footnote> În funcție de scopul urmărit, conversația poate avea mai multe funcții: A) FUNCȚIA EURISTICA, de descoperire a noi adevăruri, fiind cea mai des întrebuințata și cea mai fertila. Pe baza unei succesiuni de intrebari puse de învățător elevilor, pe baza informațiilor deținute deja de aceștia, ei pot realiza un salt pe calea cunosterii. De
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a capacităților de inovație și invenție; existența în școală a unor laboratoare și ateliere bine dotate, a unor cercuri tehnico - științifice și literar artistice conduse de profesori creativi; asigurarea unui mediu școlar creativ, concretizat în folosirea metodelor și a procedeelor euristice de descoperire și învățare și a exercițiilor creative, bazate pe dezvoltarea gândirii divergente și combinatorii. Mulți autori consideră factorii nonintelectuali, precum motivația și atitudinile creative, ca fiind cel puțin la fel de importante ca imaginația creatoare și gândirea divergentă. S-au elaborat
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și fericit în viața viitoare.) Conversația Este metoda de învățământ prin care se valorifică dialogul dintre profesor și elev, în vederea transmiterii de cunoștințe. Conversația trebuie să aibă un caracter formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă bazată pe dialog și pe învățare conștientă, a fost utilizată frecvent în verificarea cunoștințelor, în actualizarea acestora, în comunicarea noilor cunoștințe, în apreciere și în asociere. Metoda euristică oferă posibilitatea elevului de a descoperi și a înțelege singur cunoștințele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
formativ pentru a contribui la formarea personalității religios-morale a elevilor. Conversația euristică, metodă bazată pe dialog și pe învățare conștientă, a fost utilizată frecvent în verificarea cunoștințelor, în actualizarea acestora, în comunicarea noilor cunoștințe, în apreciere și în asociere. Metoda euristică oferă posibilitatea elevului de a descoperi și a înțelege singur cunoștințele ce trebuie să le învețe și apoi de a le reproduce într-o formă liberă, personală, desigur respectând adevărul științific. Exemple: Clasa a VII-a Unitatea de învățare: „Trăirea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Luca 18, 11-12). Studiul de caz este metoda de cunoaștere a realității religioase care constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoașterii inductive și bază pentru cunoașterea deductivă. Această metodă are un pronunțat caracter activ participativ, formativ și euristic, contribuind la antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale și profesioanale, oferind elevilor soluții de rezolvare eficiente a unor probleme. În alegerea cazului se urmărește: corespondența cu viața reală, corelarea cu obiectivele propuse, raportarea la cunoștințele, ideile, normele cunoscute de elevi și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
subiectului de a căuta și produce valori noi, originale pentru sine și societate poate fi dezvoltată adecvat de cadrul didactic în procesul instructiv educativ prin: promovarea spontaneității, libertății de expresie și acțiune; folosirea de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări cognitive și creative; conștientizarea și eliminarea blocajelor creativității (culturale - conformismul, metodologice - rigiditatea algoritmilor); utilizarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
factori. Folosind trei dimensiuni clasificatorii: operații (evaluare, gândire convergentă, gândire divergentă, memorie, cogniție), conținutul activității intelectuale (figural, simbolic, semantic, comportamental), produsele activității intelectuale (unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații) - Guilford construiește un sistem tridimensional al intelectului, cu o deosebită valoare euristică. La nivelul modelului pot fi identificate următoarele caracteristici generale/indicatori: fluiditate, flexibilitate, originalitate, elaborare (J. P. Guilford, The Nature of Human Intelligence, New York, Mac Graw Hill Book Company, 1967, apud. P. Popescu Neveanu coord, 1987, p. 299-301). Teoria interpersonală sau
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ce poți face cu el, cum poate fi folosit; - argumentează pro/contra și enumeră motive în sprijinul afirmației tale. 4. Forma finală a scrierii este împărtășită întregului grup. 5. Lucrarea în forma finală poate fi desfășurată pe tablă. Problematizarea - potențial euristic și activizator prin crearea unor dificultăți practice sau teoretice, a căror rezolvare să fie rezultatul activității proprii de cercetare efectuate de subiect. Etape: 1. Definirea punctului de plecare și a scopului. 2. Punerea problemei prin cunoașterea situației de plecare și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui stil algoritmic de gândire și rezolvare a problemelor în detrimentul celor euristice și creative; - insuficienta dezvoltare și implicare a forței eului subiectului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire și acțiune ale subiecților educației; - încurajare insuficientă a atitudinilor constructive, de încredere
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
referință”, care „nu este altceva decât puterea ficțiunii de a descrie din nou realitatea.” (P. Ricoeur, 1999:207). În acest sens - va spune Ricoeur - funcționează teoria modelelor în știință, iar ceea ce au în comun modelul și ficțiunea e forța lor euristică. Ricoeur pune, astfel, în evidență faptul că cele mai multe teorii științifice sunt de fapt creații ale minții noastre, ipoteze sau posibilități, forțând nota am putea spune „ficțiuni” asupra lumii reale, care mai apoi se vor confirma prin verificare empirică. De multe
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]