657 matches
-
a cumpăra produsele europene. Bineînțeles că aceste gânduri eretice se opun retoricii "europenizării", care a fost reprodusă atât de fidel și brodată de atât de mulți teoreticieni ai integrării europene. Se spune că România a fost expusă unui proces de "europenizare" care a implicat un trasfer gradual de valori și capacități care, în timp, îi va permite acesteia să se bucure de șansele, dar să-și asume și obligațiile, care decurg din apartenența la UE. Însă cei trei mari piloni ai
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
sub influența unui set restrâns de forțe aliate îndeaproape cu principalele partide politice ale țării. Acestea sunt hotărâte să nu facă posibil ca cele mai dragi valori ale UE să capete vreun înțeles în contextul românesc. În locul unui proces de europenizare, este mai corect să gândim în termenii unui proces de Euro-Balcanism în plină desfășurare. România a absorbit legile, valorile și procedurile decizionale ale UE doar la un nivel superficial sau declarativ. Sub această fațadă, puterea politică continuă să fie acaparată
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a Europei de Est la UE, încât aceasta din urmă să-și găsească cu adevărat dimensiunile pe care i le permit valurile succesive de state care i s-au integrat. Este necesară ieșirea din eurooboseală și construirea activă a unei europenizări comportamentale și nu doar instituționale, lăsând deoparte mimetismele și practica formelor fără fond. 8. Ce efecte a avut procesul de integrare în UE asupra României și a Europei de Est? Aș face înainte de toate o remarcă referitoare la extinderea către
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în Europa, intens promovată de politicienii români și bulgari și percepută de populație ca evidentă, într-o necunoaștere totală a implicațiilor concrete (cu excepția sprijinului financiar mult așteptat) a cristalizat și accelerat reformele instituționale într-o direcție conformă, de convergență sau "europenizare", chiar dacă ulterior aderării tendința s-a mai temperat. Nu putem să nu constatăm că dorința de integrare europeană era cu atât mai puternică cu cât țara era mai îndepărtată de Uniune, ceea ce subliniază clar dimensiunea de securitate geopolitică a procesului
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
epuizării temelor de cercetare din această regiune, ci unor motive mai generale, care țin de dificultățile instituționale cu care se confruntă în prezent cercetarea în Franța. Pe fond, vitalitatea și efervescența cercetărilor geografice asupra UE, a spațiului est-european și a europenizării descriu de fapt o adevărată construire de jos în sus a Europei de mâine. Steven Sampson Profesor de antropologie socială la Universitatea din Lund, Suedia. A predat și la Universitatea din Copenhaga, Danemarca. Doctorat obținut la University of Massachusetts, Statele Unite
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
asimetrică“. Cu alte cuvinte, țara care vrea să intre în UE își dorește mai mult acest lucru decât își dorește UE să o primească, deci Uniunea este în poziția de a pune condiții. Acesta este modelul clasic de analiză a europenizării și este o formă adaptată a teoriei jocurilor. Avem un actor rațional UE și un actor rațional țară candidată, să-i zicem X. Conform modelului, UE pune condiții și X le acceptă sau nu, în funcție de anumiți factori. Cu cât e
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
în realitate.Prin urmare, am ales ca model Italia, gândindu-mă că e țara cea mai apropiată de noi: origine comună, atitudini general umane asemănătoare, afinități cu duiumul. Din păcate, n-am reușit să găsesc prea multe lucruri utile pentru europenizarea rapidă a României. Nici spiritul de justiție al italienilor, nici serviciile publice, nici comportamentul la volan nu diferă de cel al românilor decât, eventual, pe partea negativă, ne-europeană. Și-atunci cum de Italia rămâne un reper al europenității, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
legii tăcerii, cu patroni care le cer imigranților să se culce cu prietenele și soțiile lor, cu muncitori bătuți și uciși... ce mai, ca în Europa civilizată! Ce să mai zic? Presupun că trebuie să căutăm un alt model pentru europenizarea rapidă a României. Și pe ici, pe colo, să mai oferim și noi o sugestie, două, oricât de incredibil ar părea. Căci fără dialog ajungem iar la bare de metal și copii uciși. LA LOC teleCOMANDA Odă televizorului trecut în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
trebuie să se deschidă oricărei influențe, ci numai aceleia ce corespunde programului de „purificare clasică“; astfel, euforionismul e, într-un fel, și o acțiune de recuperare și implantare în literatura română a unor constante esențiale, o acțiune de reordonare și „europenizare“ a ei. Așadar, I. Negoițescu este un lovinescian de tip special: și el propune un sincronism, dar unul cu o Europă culturală arhetipală. Euforionismul înseamnă o întoarcere la mari valori ce au primit o „clasicitate absolută“, deci la un spirit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
globalizării care, cel puțin la o primă vedere, se manifestă cu precădere la nivel economic. Fără a discuta de oportunitatea sau beneficiile sale, acest fenomen a devenit un proces inevitabil căruia indivizii trebuie să "învețe" să-i facă față. Cu toate că europenizarea și globalizarea au devenit certitudini, aceste fenomene par să nu stopeze un alt fenomen: cel migraționist, efectele acestuia fiind dintre cele mai diverse: creșterea decalajelor economice, continua creștere a populației în țările dezvoltate, depopularea zonelor rurale și urbanizarea excesivă etc.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Maiorescu în lupta acestuia cu beția de cuvinte; apărător al valorilor naționale autentice și în contra tradiționalismului găunos, este și un apărător al spiritului critic pe urmele lui G. Ibrăileanu, dar și un fervent susținător al ideilor liberale, al industrializării și europenizării României, precum E. Lovinescu; în totul un spirit modern, ironic, dar și constructiv, flexibil, însoțit de un scepticism bine temperat. Încă din Prefață ni se spune, nu fără maliție, care sînt și cînd pot fi numite gingașe ideile " Cred că
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
românească din secolul al XIX-lea până astăzi: un fundal refractar la Înnoire, În mare măsură autarhic, sceptic la orice modificare, deși nu suficient de articulat pentru a Împiedica mimetismul politic și cultural din orice perioadă, sceptic deasemeni la fiece europenizare, apărându-și mereu «nevoile și neamul»: «Cum am fost, așa rămânem».― (Alexandrescu 2008:140) Susținută intens deideologia practicată de aceste blocuri de opinie, modernizarea În România a mers foarte repede și În contradicție cu o permanentă nostalgie a trecutului. Ideologic
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
a opoziției. La 22 octombrie 2006 lua ființă Mișcarea „Acțiunea Europeană”, al cărui scop este și în prezent întreprinderea de „eforturi în opera de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și alte organisme internaționale, prin acțiuni concrete de democratizare, modernizare și europenizare a actului guvernării, a instituțiilor statului și a societății în ansamblu”. Sondajele întreprinse în rândurile cetățenilor Republicii Moldova în ceea ce privește opțiunea lor proeuropeană sunt sugestive: dacă înainte de 1997 doar o treime din locuitorii Republicii Moldova considerau benefică integrarea statului în
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
franca" a globalizării engleza este necesară pentru facilitarea contactelor umane cu oricine de oriunde (chiar dacă a fost promovată din rațiuni preponderent economice), pentru noi, românii, păstrarea limbii române are încă semnificația "vechilor cazanii". Dar este dificilă rezistența în fața presiunii americanizării, europenizării, mondializării și altor modele, mai mult sau mai puțin divergente, propuse de postmodernitate. Forme fără sau cu fond, aceste modele par a fi atins nucleul identitar al națiunilor. Contrareacțiile sunt anemice sau susceptibil naționaliste. Și uneori chiar paradoxale, de exemplu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
această orientare efectivă a românilor, la începutul secolului al XIX-lea, spre Europa propriu-zisă, dar să se observe și modul în care au realizat această orientare și la ce rezultate au ajuns. Reprezentanții Școlii ardelene și urmașii lor vedeau în europenizare un efort de emancipare a întregului neam, prin educație și știință, iar aceasta presupunea un șir de transformări, unele profunde, în primul rînd, la nivelul mentalităților, al cunoștințelor, al culturii și al limbii literare și, în același timp, o reconfortare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
viața socială și cu nivelul cultural, au fost de cele mai multe ori forme fără fond. Cei mai mulți dintre românii care au călătorit în Occident sau au stat un timp acolo nu s-au străduit, la întoarcere, să schimbe viața concetățenilor în sensul europenizării și nici măcar ei înșiși nu s-au schimbat în sensul civilizației. Unii au folosit cunoștințele acumulate pentru a realiza lucrări teoretice în unele domenii științifice, dar marea lor majoritate s-a mărginit în a oferi neamului lor jurnale, amintiri, impresii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
O serie dintre intelectualii care au cunoscut lumea occidentală au crezut că ar trebui să caute motive pentru a preamări noneuropenitatea românilor, favorizînd populismul care a fost speculat de ariviști și de demagogi. De aceea, nu s-a putut realiza europenizarea românilor sub aspectul civilizației prin efortul intelectualilor în ultimele două secole, deși se putea face, singura șansă rămînînd cunoașterea lumii occiden-tale de către clasele de jos și deprinderea lor cu alt mod de viață, oportunitate care s-a ivit abia în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se poate extrage din mărturiile rămase din cultura incașă și poate chiar preincașă. Dar chiar dacă ne-am limita numai la ultimele cinci secole, tot am avea o mulțime de informații despre colonizarea spaniolă, despre rolul religiei, al preoților în "civilizarea", europenizarea unor populații care s-ar putea să fie mai vechi și poate chiar cu mai multe și mai variate tradiții decât cele aduse, de fapt impuse cu sabia și Biblia de violenții trupeți ai lui Cristofor Columb și Amerigo Vespucci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
aparține deja Statelor Unite ale Americii și este limba standard internațională), dar vor continua să fie vorbite și limbile naționale tocmai din rațiuni culturale. Europa va fi Noul Babilon, unde amestecul limbilor va însemna și uitarea celor mai puțin performante cultural. Procesul de europenizare se aseamănă cu romanizarea. Ce a mai rămas din limba dacilor, care nu aveau o cultură scrisă, față de limba greacă, purtătoare a unei mari culturi? Dacă în această sută de ani nu se va întâmpla o renaștere culturală, care să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ești tu însuți. Care devii. Or, pentru astfel de mutații, depinde ce cărți citești... Sigur, a face critică pe aceste temeiuri nu-i chiar o formă de profesionalizare a ei. Asta e. Mai poate face literatura română istorie în contextul europenizării societății? Vezi, Doamne ferește!, vreo variantă în care literatura română ar fi înghițită de marea literatură europeană? Cum ar arăta "apocalipsa literaturii române" în viziunea lui Mircea A. Diaconu? Mai bine mă puneai să-mi imaginez cum ar arăta ultimul scriitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau plurilingve, devenite o veritabilă obsesie pentru barzii noștri obscuri. În fața viitorului globalizat, cât mai contează literaturile naționale? Cine pierde, cine câștigă prin globalizare? E literatura română capabilă să facă față acestui "șoc al viitorului" care înseamnă globalizare sau, măcar, europenizare? "Globalizare", "integrare europeană"? Să nu ne pripim utilizând asemenea termeni într-o accepție excesiv de optimistă. Rădăcinile naționalităților sunt azi, în pofida unei retorici nivelatoare, mai viguroase decât oricând. Ce s-a petrecut cu două decenii în urmă, la prăbușirea comunismului în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
iese de sub suveranitatea Moldovei iar În anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje de adâncime În platoul continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea În plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al limbii ruse, Înlăturarea cadrelor naționale din aparatul de stat, Înterzicerea mișcărilor unioniste. Deci nimic nou sub soarele Moscovei. Rusificarea și deznaționalizarea românilor din Basarabia și celelalte ținuturi ocupate continuă după
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se regăsesc pretutindeni, inclusiv în administrație, poliție, vămi, în universități și în clinici. Capitalismul (în sensul competiției oneste, a succesului și meritului, al orientării după regulile pieței), ca și statul de drept și democrația neritualică au avut o prezență insulară. Europenizarea înseamnă încetarea repartiției după nevoi, destructurarea feudelor și scăderea dramatică a proporției nevoiașilor privilegiați. Pe scurt, înseamnă lichidarea comunismului feudal. În aceste condiții, există două categorii evident suferinde: feudalii de toate tipurile și nevoiașii privilegiați învățați necompetitiv la pomana „baronilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și al lui Titu Maiorescu, abordarea extrinsecă a operei literare, fixarea unor ipoteze de lucru arbitrare. Trebuie să recunoaștem însă semnificația sociologică a acestei lucrări de pionierat. Deși pornește de la o premisă falsă, absența fondului cultural autohton, Ibrăileanu militează pentru europenizarea structurilor socio-culturale românești în cadrul specificului național, numai astfel posibil. ION DUNĂ, Opera lui Ibrăileanu, Editura Minerva, București, 1989, p. 95.
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
feminism de stat socialist, În care politicile așa-zis „echitabile” În raport cu genul nu au fost rezultatul unor mișcări feministe, ci al unor decizii centralizate ale unui stat profund patriarhal (Miroiu, 2004, p. 237). A doua are În vedere Însuși procesul europenizării, În care are loc transferul de politici de gen din statele welfare Într-un spațiu public postsocialist. Statul socialist 3 a reușit să creeze aparența de alianță Încurajatoare cu femeile, cărora nu numai că le garanta participarea la forța de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]