977 matches
-
direct. Poate doar mai încăpățânat decât înainte, ca și cum s-ar fi obișnuit cu toate încercările vieții ce nu l-au prea ocolit. Efectele de izotopie sunt aici esențiale, iar reperarea co(n)textului unei izotopii garantează valoarea neutralizată sau direct evaluativă (afectivă, axiologică sau nu) a proprietăților obiectului descris. 3.3. Procedura de punere în relație Este foarte interesant să constatăm că ambițiile de clasificare din istoria naturală aparținând epocii clasice, despre care vorbește M. Foucault în Les Mots et les
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
flamandă care a uitat să-și pună boneta. O primă operație de aspectualizare ne permite să observăm o parte (chipul) din întreg (F. Nourissier). Prin operația de tematizare se selectează, pe de o parte, proprietățile chipului: rozuliu, bucălat (marcat prin evaluativul: ușor) și, pe de altă parte, diferitele părți ale chipului cu proprietățile respective: nas << rotund și frunte << imensă. Realizarea portretului este încheiată printr-o punere în relație comparativă: era precum o fecioară flamandă, la care propoziția relativă adaugă o proprietate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
am putut deja observa, dar poate fi și ternară: A1 Ce citești ? B1 O carte de lingvistică textuală. A2 Lingvistică textuală!/ Ah da!/Ia te uită!/Foarte bine!/Ptiu drace! Avem astfel triada: intervenție inițiativă (A1) + intervenție reactivă (B1) + intervenție "evaluativă" (A2). Variantele celei de-a treia intervenții pleacă de la simpla reluare în ecou până la morfemele care au valori, într-o mai mare sau mai mică măsură, emotive sau apreciative. Așa cum subliniază C. Kerbart-Orecchini: "Termenul de "evaluare" nu poate fi interpretat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
frumușică. M-a supărat indiferența lui cu care îmi vorbea și n-am putut să-i dezvălui tulburarea pe care mi-o stîrnise în inimă farmecul ei. Conștient de faptul că narațiunea stăpânului său este saturată de digresiuni descriptive și evaluative, Sylvestre se hotărăște să-l întrerupă pentru a formula el însuși conținutul Situației de final-Pn5' a ceea ce nu constituie, de fapt, decât prima secvență a unei povestiri pe care, de acum înainte, o asumă pentru a conduce narațiunea către secvența
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
unei călătorii întrerupte la aventura eroului adolescent, comparat aici cu persoane ilustre. Textul 2.2.: O povestire jurnalistică: atentatul de la Brighton Acest exemplu non-literar prezintă avantajul de a cuprinde toate elementele unei secvențe narative și un nucleu (Pn3), mai mult evaluativ decât acțional, ceea ce completează descrierile precedente ale acestei unități. Primul titlu poate fi considerat ca o Pn0-Rezumat în timp ce titlul mare (scris cu majuscule) care introduce, bineînțeles, jocul intertextual cu trimitere la imnul național britanic, constituie "Morala" PnΩ. Situația inițială-Pn1 este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
altă parte, schimb care determină o reevaluare a procesului excluderii. Evident, procesul de categorizare este latent, iar efectele influențării sunt observabile în timp374. Mai mult decât atât, Serge Moscovici, Gabriel Mugny și Juan Antonio Perez consideră că nu doar conotațiile evaluative ale caracteristicilor grupului determină influența socială, ci și "conflictele sociocognitive ce pot să apară între categorizări și atribute, ca în cazul în care sursa in-group relevă conotații negative (conflictul de identificare este deosebit de puternic) ori sursa out-group, conotații pozitive. De
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
categorie"531. Cu toate acestea, Allport punctează că stereotipul nu se identifică cu categoria, ci este mai degrabă o idee fixă care o însoțește, întrucât în timp ce categoria poate avea un caracter neutru, evidențiind doar o serie de caracteristici generale, non evaluative, stereotipul conține imagini care îmbogățesc categoria cu reprezentări pozitive sau negative care apar în urma atributelor și însușirilor care definesc obiectul în diferite situații. În acest sens, stereotipul are rolul de a justifica acceptarea sau respingerea unei persoane sau unui grup
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se comportă ca un reprezentant al unei categorii stigmatizate și involuntar și inconștient se transformă în acord cu conținutul stereotipului. Pericolul stereotipizării este prin natura lui situațional, depinde de cazuri specifice și situații concrete și este direct legat de procesele evaluative realizate atât de subiectul, cât și de obiectul stereotipului. Pentru a rezolva problema propozițiilor popperiene, care deși sunt adevărate nu oferă valoare pentru cunoaștere, cum este cazul stereotipurilor, trebuie să avem în vedere nu negarea acestora, ci demonstrarea faptului că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentațional, percepția devine realitate. Prin structurile logico-epistemologice ale imaginii, individul găsește o justificare a propriului său statut, rezolvând astfel problema identității sociale și comunicaționale, dar și o justificare a atitudinilor și comportamentelor față de ceilați. Din acest punct de vedere, caracterul evaluativ cuprins în reprezentarea socială și în stereotip are importante accente justificative, prin care individul se poziționează față de alteritate. Această justificare este importantă pentru că este legată și de faptul că, în general, stereotipurile și prejudecățile sunt create în jurul minorităților și a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acelor procese ideologice care, în trecut, și-au lăsat amprenta și au îngreunat relațiile spirituale dintre grupurile sociale" (Ibidem, p. 206). 150 Ibidem, p. 209. 151 Ibidem, p. 203. 152 Opinia publică desemnează "procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate, care într-o formă sau alta (...) se exprimă deschis". (Septimiu Chelcea, Opinia publică. Gândesc masele DESPRE CE și CUM vor elitele?, București, Editura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fiind narativ(ă) ("A fost odată...", "Vă voi spune o poveste...") sau descriptivă ("Voi descrie acum...") determină o selectare specifică a informației locale: de exemplu, tratamentul începutului unei povestiri se face evident mai lent, în raport cu urmarea; sau: atenția acordată micropropozițiilor evaluative va fi utilă pentru interpretarea sau pentru construirea "moralei" explicite sau implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
implicite. O sintagmă introductivă (și/sau de închidere) a unei secvențe descriptive determină o lectură foarte diferită față de atenția liniară a unei suite cronologice de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua inferențe locale (a2) și/sau globale (b2), a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lumina acestui exemplu: micropropozițiile descriptive pot să se strecoare foarte simplu într-o serie narativă. Astfel: (14′) El se îndepărtează în noapte. Noaptea este înstelată. Se aude un foc de armă. Celebrul alpinist american Gary Hemming s-a sinucis. micropropoziții evaluative pot apărea pentru a deturna secvența narativă (cum se întîmplă adesea în codul oral). Astfel, în acest exemplu de conversație: Ce s-a întîmplat? Y /mm/ (lungit) ăăă Gary Hemming s-a sinucis. X Cum, așa pur și simplu? Replica
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în acest exemplu de conversație: Ce s-a întîmplat? Y /mm/ (lungit) ăăă Gary Hemming s-a sinucis. X Cum, așa pur și simplu? Replica lui Y conține în același timp un rezumat-raport (G. H. s-a sinucis), precum și mărci evaluative legate de interacțiune (/mm/, ezitarea-re-formulare / ăăă/), sau chiar tonul folosit. Putem să facem trecerea rapidă de la rezumatul-raport la povestirea conversațională (U. M. Quasthoff) prin adăugarea discursului direct, a formelor evaluativ-expresive, a detaliilor secundare (acțiuni sau descrieri) care vin să atomizeze suita
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
etc. Înainte de a comenta această schemă, trebuie să subliniem caracterul deschis (teoretic infinit, dar limitat pragmatic) al expansiunii sale: etc.-urile notate, în mai multe locuri, fac aici parte din structură. Adăugăm apoi că, precum într-o secvență narativă, micropropozițiile evaluative pot să apară mereu în oricare punct al secvenței (modalizări, mărci ale unei operații de asumare inerentă a funcționării propoziției, așa cum s-a văzut mai sus). În final, mai notăm că trăsăturile notate cu linie întreruptă subliniază caracterul facultativ și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tematizat, adică luat drept sub-temă pentru o expansiune predicativă de tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul mai multor exemple va ilustra toate aceste cazuri. Construcția propozițiilor descriptive (lăsînd la o parte propozițiile și mărcile evaluative de asumare) se explică perfect cu ajutorul acestei scheme generale: ancorarea dă individul-argument pentru predicatele obținute prin aspectualizare (Pd. PROPR și Pd. PART) sau prin intrarea în relație (pd. SIT și pd. ASM); tematizarea fixează individul-argument pentru un predicat obținut prin
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
caz, reformularea. De fapt, se face trecerea de la hiponimul "șepci" la hiperonimul "pălăriuță(e)" și, mai departe, la un termen supraordonat, mai vag: "lucru". Această progresie diminuează treptat specificul obiectului observat și face posibilă operația de asimilare finală. Un element evaluativ se alătură de fiecare dată termenilor supraordonați: "pălăriuță (făcută cu de toate)" și "sărmane lucruri" (schema 19). Dacă reperăm (paralelism de construcție suplimentară) expansiunile relative ce urmează imediat celor două denumiri, ajungem la o relație de coerență pe două niveluri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
decît dintr-o succesiune de PĂRȚI. Totuși nu este imposibil de făcut o DA într-un scop pragmatic, bine definit. De exemplu, dacă enumerăm diversele treburi domestice și terminăm prin "vedeți cît este de grea viața unei femei", această propoziție evaluativă conține instucțiunea de rezumare a întregii informații într-un anumit sens, dar fără ca pentru aceasta secvența să se transforme în POVESTIRE. c. De ce confuzia dintre DA și POVESTIRE? O analiză a suprastructurii POVESTIRII și cea a DA permite rezolvarea acestei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Nu este vorba de o singură descriere de ansamblu a personajului, ci de o modificare progresivă a reprezentării descriptive: mai întîi modificarea în interiorul fiecărei secvențe, apoi modificarea de la frază-secvență la frază-secvență: Nu am inclus în schemele 34 și 35 mărcile evaluative care introduc reformulări (Pd (1) ASM. Ref): ai fi spus și părea un adevărat. Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ele subliniază structura foarte clasică a portretului articulat în paralel, în acest caz, în jurul conectorului argumentativ ȘI TOTUȘI, în timp ce locul macropropozițiilor descriptive (de la sfîrșit de frază) de ASM-reformulare conduce clar la stabilirea macrostructurilor semantice succesive. Asociate conectorului de respingere, mărcile evaluative dau instrucțiunea de derivare din prima frază (schema 34), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut p și, din a doua frază (schema 35), o macrostructură semantică ce corespunde unei macropropoziții argumentative de conținut q. Dacă mai
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
exemplu: "serioasă și veselă", "realistă și visătoare" etc.) pentru a înfățișa registrul larg de calități ale femeii descrise. Ceea ce deosebește totuși cele două secvențe este faptul că la suprafața secvenței C apar expresii ca "bineînțeles", "de asemenea" și "dar" + propoziție evaluativă, mărci ale orientării argumentative care participă la organizarea secvenței. În acest caz, este introdusă o progresie și ordinea apariției anumitor PROPRIETĂȚI nu poate fi în nici un fel inversată. EXERCIȚIUL B.14. Arătați tema-titlu și organizatorii spațiali din secvența următoare. Comentați
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
permite să fie arătată partea extraordinară ("neobișnuit", "nemaipomenit") și nemăsurată a acestora din urmă ("strălucea", "imens", "înecată de", "plutind"). Textul B Aici, tema-titlu este "internii azilului". Secvența se organizează astfel: (p1): Pensionarii sînt situați în spațiu. (p2) și (p3): = propoziții evaluativă. Naratorul împărtășește impresiile sale față de aceste persoane pe care le percepe încă la nivel global (cf.: "panoplie", "evantai complet" și "lume crepusculară"). (p4) (p6): pensionarii sînt descriși pe categorii: "cîțiva tineri", "ceilalți", "minoritatea celor care se țin încă bine" și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
face excepție, e vorba de "doi sau trei privilegiați". Aici, mai mult, izotopiei referențiale a descrierii persoanelor în vîrstă, i se suprapune o izotopie argumentativă care, dezvăluind partea sordidă și șubrezită a personajelor, nuanțează impresiile date de către narator în propozițiile evaluative (p 2) și (p 3). Astfel, în p 5 și p 6, internii azilului sînt împărțiți în două categorii: "minoritatea celor care se țin bine" și "majoritatea", descrise prin cele două izotopii opuse, dar în egală măsură disforice: gras grăsime
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de la cunoașterea realităților cotidiene, în special pe cel care nu are acces la adevărata natură a cunoașterii. O altă caracteristică a codurilor colecție este aceea că predarea este invizibilă, fiecare profesor având propria lui materia și propria lui clasă. Sistemul evaluativ al unui cod de tip colecție pune accent pe stadiul atins de elev în cunoaștere, mai degrabă decât pe felul în care acesta cunoaște. Codurile de tip colecție au modalități de delimitare puternice, explicite și se bazează pe fundamente ideologice
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
scriu împreună și nu se despart la capăt de rând. Asemănător procedăm și cu grupurile de litere chi, ghe, ghi; după predarea tuturor grupurilor de litere și fixarea lor prin exerciții aplicative adecvate, verificăm însușirea acestor noțiuni ortografice prin exerciții evaluative de activitate independentă, prin dictări, autodictări. Posibile exerciții : a)Scrie de câte ori întâlnești grupul ce/ci în cuvintele : cercei, mici, Cici, Cecilia, Lucian, ceartă. b)Scrie câte două cuvinte în care grupurile ge și gi să se afle : -la începutul cuvântului
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]