6,844 matches
-
trei noi litere, lit. i)-k), cu următorul cuprins: i) sumele de bani depuse, în mod voluntar, de către suspect, inculpat, parte responsabilă civilmente cu titlu de prejudiciu în condițiile art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare; ... j) cheltuielile judiciare stabilite de către instanța de judecată în procedurile judiciare penale și sumele de bani obținute din punerea în executare a dispozițiilor privind cheltuielile judiciare; ... k) compensațiile acordate victimelor conform Legii nr.
LEGE nr. 230 din 19 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257704]
-
de 7-15% la nivel național. Având în vedere impozitarea veniturilor din chirii, dar și legislația care protejează chiriașii dar și locatorii, o mare parte a chiriilor sunt informale. Astfel, o parte semnificativă a pieței de închiriere este o sursă de evaziune fiscală și speculație în detrimentul statului și al chiriașilor. Piața închirierii locuințelor a fost direct și imediat afectată de pandemia de Coronavirus, acest lucru fiind resimțit în special în marile orașe centre universitare. În același timp, având în vedere că
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
respectiv fără contract de închiriere are următoarele efecte directe: pentru locatar, acesta nu are niciun mijloc de apărare în fața posibilelor abuzuri ale proprietarului; pentru proprietar, acesta nu beneficiază de pârghiile legale în executarea contractului; pentru stat, această formă de evaziune trebuie diminuată iar statul, prin instituțiile sale trebuie să cunoască stocul de locuințe, modul în care acesta este utilizat și să adopte politici și măsuri specifice pe baza unor informații reale și exacte. Tranzacțiile imobiliare. În ceea ce privește tranzacțiile
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
25 http://anpd.gov.ro/web/conventia/ Locuințele pentru închiriat Oficial, fondul de locuințe de închiriat reprezintă 3% din totalul pieței din România, iar neoficial se estimează intervalul de 7-15% la nivel național. 26 O parte semnificativă a pieței de închiriere este o sursă de evaziune fiscală și speculație în detrimentul statului și al chiriașilor. Doi factori principali pot contribui la aceasta: regulile evacuării pro-chiriași și proprietarii care nu doresc să semneze un contract de închiriere oficial, deoarece evacuarea unui chiriaș „rău-platnic” devine atunci dificilă. Proprietarii
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, inițierea și desfășurarea de acțiuni legale în cazul neconformării contribuabililor, în îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată, luarea măsurilor privind executarea silită a datornicilor la Fondul pentru mediu, prevenirea evaziunii fiscale în ceea ce privește taxele și contribuțiile la Fondul pentru mediu, organizarea primirii cererilor de finanțare formulate de către solicitanți, potențiali beneficiari ai finanțării din Fondul pentru mediu și a proiectelor aferente propuse, organizarea selecției proiectelor depuse de către
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 125 din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259476]
-
o contravenție simplă prin intermediul unei ordonanțe de urgență este neconstituțională, neexistând o situație extraordinară care să justifice acest demers legislativ. Un alt argument al Guvernului pentru a legifera prin intermediul ordonanței de urgență a fost o presupusă existență a evaziunii fiscale în domeniul serviciilor de transport în regim de taxi sau în regim de închiriere. Or, acest argument este înlăturat de Ministerul Finanțelor Publice, care, în Punctul de vedere nr. 804.591/804.599/2019, menționat în Avizul Consiliului Legislativ cu privire la proiectul
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
ce îndeplinesc sau nu cerințele altor dispoziții legale». În acest context, Ministerul Finanțelor Publice apreciază că veniturile obținute de operatorii de transport fără licențe de traseu, în condițiile în care acestea sunt declarate, potrivit legii, nu au efect în domeniul evaziunii fiscale, astfel cum sunt reglementate faptele de evaziune fiscală, potrivit art. 9 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare“. Astfel, invocarea, în mod nereal, a existenței unor fapte de evaziune fiscală în
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
În acest context, Ministerul Finanțelor Publice apreciază că veniturile obținute de operatorii de transport fără licențe de traseu, în condițiile în care acestea sunt declarate, potrivit legii, nu au efect în domeniul evaziunii fiscale, astfel cum sunt reglementate faptele de evaziune fiscală, potrivit art. 9 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare“. Astfel, invocarea, în mod nereal, a existenței unor fapte de evaziune fiscală în nota de fundamentare conduce la emiterea ordonanței de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
transport fără licențe de traseu, în condițiile în care acestea sunt declarate, potrivit legii, nu au efect în domeniul evaziunii fiscale, astfel cum sunt reglementate faptele de evaziune fiscală, potrivit art. 9 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare“. Astfel, invocarea, în mod nereal, a existenței unor fapte de evaziune fiscală în nota de fundamentare conduce la emiterea ordonanței de urgență cu exces de putere, în sensul în care acesta este definit de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
în domeniul evaziunii fiscale, astfel cum sunt reglementate faptele de evaziune fiscală, potrivit art. 9 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare“. Astfel, invocarea, în mod nereal, a existenței unor fapte de evaziune fiscală în nota de fundamentare conduce la emiterea ordonanței de urgență cu exces de putere, în sensul în care acesta este definit de art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Prin urmare, în considerarea celor
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
situației extraordinare în privința intervențiilor legislative referitoare la Legea nr. 38/2003, inclusiv din perspectiva riscurilor, a eventualelor consecințe negative care s-ar produce în cazul neadoptării măsurilor propuse în proiect, a impactului negativ asupra bugetului de stat, ca urmare a evaziunii fiscale generate de caracterul permanent al activităților de transport de persoane în regim de taxi și în regim de închiriere, cu încălcarea prevederilor legale, precum și detalierea amplorii fenomenului constând în imposibilitatea sancționării faptelor de piraterie în transportul de persoane
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
dovedi caracterul repetitiv atribuit faptei, a determinat perpetuarea efectuării transportului public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deține autorizație taxi valabilă sau copie conformă valabilă, și, implicit, a afectat calitatea serviciului de taxi și a determinat creșterea evaziunii fiscale. Instanța apreciază că motivele expuse în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 se circumscriu noțiunii de „situație extraordinară“ în sensul art. 115 alin. (4) din Constituție. Astfel, creșterea activităților de transport de persoane în regim de taxi
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
produce creșterea activităților de transport de persoane în regim de taxi cu încălcarea prevederilor legale, respectiv distorsionarea mediului concurențial în care își desfășoară activitatea operatorii care sunt autorizați să presteze serviciul de taxi, afectarea calității serviciului de taxi, determinarea creșterii evaziunii fiscale și atingerea adusă obiectivelor din strategiile autorităților administrației publice locale în privința transportului public local, cu impact negativ inclusiv asupra mediului înconjurător. ... 19. În acest context, insuficiența cadrului normativ în forma anterioară adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
modificările și completările ulterioare“, deoarece, prin caracterul repetitiv atribuit faptei, neîndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. 7 alin. (2) și (3) din Legea nr. 38/2003 nu poate fi dovedită de agenții de poliție constatatori; afectarea calității serviciului de taxi și creșterea evaziunii fiscale; influența negativă a faptelor de piraterie prestate în transportul public în regim de taxi și în regim de închiriere asupra activității operatorilor serviciului public de taxi care îndeplinesc condițiile legale, elemente de natură să justifice imposibilitatea de a amâna
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 referitoare la interpretarea art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale EMITENT ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 87 din 28 ianuarie 2022 Dosar nr. 1.629/1/2021 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
nu reprezintă o obligație fiscală principală, ci o formă de sancțiune civilă, nefiind de natură a atrage achitarea unor obligații fiscale accesorii. De asemenea, a precizat că dispozițiile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale au natura atât a unei instituții de drept penal material, deoarece privesc înlocuirea răspunderii penale cu o formă de răspundere civilă, cât și natura unei instituții de drept procesual penal, prin instituirea unui termen în care se poate achita
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
1968 combinat cu art. 76 alin. 1 lit. c) din Codul penal de la 1968 și art. 5 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul D.R. la pedeapsa principală de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată. În baza art. 71 din Codul penal de la 1968 raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, i s-au interzis inculpatului
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
1968 combinat cu art. 76 alin. 1 lit. c) din Codul penal de la 1968 și art. 5 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul G.L. la pedeapsa principală de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în formă continuată. În baza art. 71 din Codul penal de la 1968 raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Instanța de sesizare a reținut și soluția dispusă de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 17/2015, conform căreia, în cauzele penale având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanța, soluționând acțiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârșirea acestor infracțiuni la plata sumelor reprezentând obligația fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
și Ilfov, precum și Judecătoria Roșiori de Vede. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au precizat, în esență, că pentru aplicarea cauzei de nepedepsire prevăzute de art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 55/2021, este necesară acoperirea prejudiciului produs prin comiterea faptei, precum și a unei majorări de 20% din „baza de calcul“, la care se adaugă dobânzile și penalitățile (astfel cum rezultă din
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
civile, drept condiție a incidenței cauzei speciale de nepedepsire. În Decizia nr. 17/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, inculpații vor fi obligați la suportarea prejudiciului constând în echivalentul cuantumului creanțelor fiscale principale deținute de stat, calificând astfel raportul juridic născut între plătitorul taxei și beneficiarul acesteia ca un raport juridic de drept fiscal, reglementat de prevederile Codului
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
prejudiciu (procentul de 20%) reprezintă o instituție sui-generis, ce poate fi cu dificultate încadrată în una dintre instituțiile tradiționale de acest tip. S-a mai precizat că legătura sumei reprezentate de procentul de 20% cu prejudiciul produs prin fapta de evaziune fiscală este dată exclusiv de modul de calcul al acesteia, însă acest aspect nu o poate asimila unui veritabil prejudiciu la care să se calculeze dobânzi, respectiv penalități de natură fiscală. Suma echivalentă procentului de 20% din baza de calcul
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
al inculpatului, în sensul că ea se va aplica sau nu în funcție de voința și conduita activă a inculpatului, de achitare a tuturor sumelor prevăzute în cauza de nepedepsire. Cu privire la modul de calcul al accesoriilor în materia evaziunii fiscale s-a arătat că prin Decizia nr. 17/2015, pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la natura juridică a prejudiciului cauzat printr-o faptă penală de evaziune fiscală și la
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
accesoriilor în materia evaziunii fiscale s-a arătat că prin Decizia nr. 17/2015, pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la natura juridică a prejudiciului cauzat printr-o faptă penală de evaziune fiscală și la modul de calcul al accesoriilor, în cazul unui astfel de prejudiciu, s-a stabilit că: În cazul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, contribuabilului, ca subiect pasiv al raportului juridic procedural fiscal, i se reproșează fie o acțiune
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
Casație și Justiție, cu privire la natura juridică a prejudiciului cauzat printr-o faptă penală de evaziune fiscală și la modul de calcul al accesoriilor, în cazul unui astfel de prejudiciu, s-a stabilit că: În cazul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, contribuabilului, ca subiect pasiv al raportului juridic procedural fiscal, i se reproșează fie o acțiune, fie o inacțiune în privința obligațiilor ce îi revin în legătură cu administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor sau altor sume datorate bugetului general consolidat, în
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]