881 matches
-
remarcabil care preia idei centrale de la Aristotel, Hume și Kant (Darwin, 1859, vol. I, partea I, Capitolul 3; aceast] discuție a fost puțin abordat] pan] acum, deoarece versiuni ale zgomotosului mit pseudodarwinist au fost acceptate pe larg că singura abordare evoluționist] a eticii). Acestea fiind spuse, relația dintre motivele sociale firești și moral] ar fi cam aceeași cu cea dintre curiozitatea fireasc] și științ] sau admirația fireasc] și art]. Atașamentele naturale nu creeaz] prin ele însele reguli - de fapt, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feminist philosophy', Radical Philosophy, 52 (1989). Mahowald, M.: Philosophy of Woman: Classical to Current Concepts (Indianapolis: Hackett, 1978). Segal, L.: Is the Future Female: Troubled Thoughts on Contemporary Feminism (London: Virago, 1987). 44 Semnificația evoluției MICHAEL RUSE i. Introducere Etică evoluționist] reprezint] un subiect care nu se bucur] de o bun] reputație, lucru meritat într-o anumit] m]sur]. Este asociat] cu unele dintre cele mai grotești exager]ri morale și politice ale secolului trecut, cât și cu aberații filosofice uluitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei bio-evoluționiste - în special, cele legate de comportamentul social (așa-numita sociobiologie) - exist] o senzație din ce in ce mai accentuat] potrivit c]reia inc] nu s-a spus ultimul cuvânt în acest domeniu. Voi începe cu o scurt] trecere în revist] a eticii evoluționiste tradiționale, „darwinismul social”, dup] care m] voi opri asupra tendințelor actuale. Se va vedea c] multe dintre temerile obișnuite nu mai sunt întemeiate și, de asemenea, c] o abordare evoluționist] nu are consecințe serioase asupra modului de percepere a moralei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Voi începe cu o scurt] trecere în revist] a eticii evoluționiste tradiționale, „darwinismul social”, dup] care m] voi opri asupra tendințelor actuale. Se va vedea c] multe dintre temerile obișnuite nu mai sunt întemeiate și, de asemenea, c] o abordare evoluționist] nu are consecințe serioase asupra modului de percepere a moralei. i. Darwinismul social Charles Darwin, p]rintele teoriei evoluționiste moderne, și-a publicat lucrarea Originea speciilor în 1859. El susținea c] orice organism reprezint] produsul final al unui lung și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra tendințelor actuale. Se va vedea c] multe dintre temerile obișnuite nu mai sunt întemeiate și, de asemenea, c] o abordare evoluționist] nu are consecințe serioase asupra modului de percepere a moralei. i. Darwinismul social Charles Darwin, p]rintele teoriei evoluționiste moderne, și-a publicat lucrarea Originea speciilor în 1859. El susținea c] orice organism reprezint] produsul final al unui lung și lent proces de dezvoltare sau evoluție și propunea drept mecanism fenomenul de selecție natural]. Se nasc multe organisme pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
șoar] doar între specii. În cadrul unui grup, precum specia uman], biologia promoveaz] armonia și prietenia („ajutorul reciproc”), datoria moral] fiind aceea de a acționa în acest sens. La acest nivel, apar obiecții și întreb]ri. De ce s] urm]m linia evoluționist] și ce justific]ri metaetice are această? Această reprezint] o problem] atât pentru biologi, cât și pentru filosofi. Preocuparea celor dintâi const] în faptul c] la temelia darwinismului social st], în mod invariabil, la un anumit nivel al progresului biologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zi. Din fericire, progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul științei biologice ne permit s] d]m un contur intuițiilor noastre. S] pornim deci din acest punct. Noile revendic]ri științifice sunt simple. Știm, în prezent, c] în ciuda unui proces evoluționist centrat pe lupta pentru existent], organismele nu se g]sesc într-o stare conținu] de conflict, pe poziție de atac sau de ap]rare. Cooperarea poate constitui o bun] strategie biologic]. Știm, de asemenea, c] organismul uman urmeaz] cu preponderent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau despre altruismul de tip Maica Tereza, ci mai degrab] despre cooperare în scopuri biologice, care se traduce ast]zi prin cooperare în scopul maximaliz]rii procesului de trasmitere a elementelor ereditare (genele) generațiilor viitoare (Maynard Smith, 1978). Astfel, altruismul evoluționist trebuie înțeles în sensul metaforic al termenului, fiind de preferat scrierea între ghilimele: „altruism”. Atât teoria, cât și dovezile empirice în sprijinul amplorii „altruismului” biologic și al promov]rii acestuia de c]tre selecția natural] sunt sigure și bine documentate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] o modalitate de adaptare, întocmai ca aceea a membrelor, a ochilor, a danturii și a brațelor noastre. Suntem ființe morale deoarece genele noastre, sub influența selecției naturale, genereaz] aceste gânduri cu privire la moral]. Acesta este fundalul empiric al noii etici evoluționiste. Deși multe dintre aspectele prezentate sunt speculative, ele sunt realizabile din punct de vedere empiric. Într-adev]r, în prezent, apar din ce in ce mai multe dovezi în acest sens. De pild], s-au f]cut și se fac studii detaliate asupra rudelor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care animalele au încheiat un fel de contract social (vezi capitolul 15, „Tradiția contractului social”). Într-adev]r, dac] ne gândim la unele versiuni ale teoriei contractului social, în special la versiuni moderne precum cea a lui John Rawls, scenariul evoluționist menționat anterior se potrivește foarte bine. Cu alte cuvinte, avem un contract social, ins] nu unul care a implicat o decizie în sens literal a str]moșilor noștri de a coopera, ci mai degrab] unul stabilit de biologia evoluționist]. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scenariul evoluționist menționat anterior se potrivește foarte bine. Cu alte cuvinte, avem un contract social, ins] nu unul care a implicat o decizie în sens literal a str]moșilor noștri de a coopera, ci mai degrab] unul stabilit de biologia evoluționist]. Este interesant de remarcat faptul c] Rawls însuși agreeaz] aceast] idee (vezi Rawls, 1971, pp. 502-503). Această înseamn] c] o abordare biologic] se potrivește cu ceea ce aproape oricare filosof moral modern ar afirmă despre obligații? Aproape în mod sigur c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au în leg]tur] cu teoriile despre contractul social. Din punctul de vedere al evoluționistului, sentimentele trebuie s] implice consecințe biologice, lucru valabil în egal] m]sur] pentru tr]irile morale, deși acestea pot fi diferite. Din punct de vedere evoluționist, un lucru este foarte sigur: nu toate interacțiunile sociale au parte de aceeasi plat]. Toate celelalte fiind egale, investițiile cele mai profitabile vor fi acelea care vizeaz] ajutorul dat rudelor celor mai apropiate. Apoi urmeaz] rudele mai îndep]rtate și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea par a ar]ta c] nu se diminueaz] doar sentimentele de afecțiune atunci când este vorba despre necunoscuți, ci și simțul obligațiilor morale. Virtual, faptul c] ne iubim copiii mai mult decât pe un necunoscut reprezint] un truism; ins] perspectiva evoluționist] sugereaz], de asemenea, c] dovedim un simț mai mare al obligației morale fâț] de propriii copii decât fâț] de un copil oarecare. Chiar și în ceea ce privește cunoștințele exist] o diferenț] de ordin moral, existând un simț al obligației mai puternic în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] primele ei obligații trebuie s] se manifeste fâț] de propria familie pe care o neglijeaz], apoi fâț] de nefericiții din cadrul societ]ții sale, precum Joe, și de-abia apoi fâț] de cei care aparțin altor societ]ți. Adeptul eticii evoluționiste nu susține c] nu avem nici un fel de obligații fâț] de cei care tr]iesc în alte zone ale lumii. Datorit] tehnologiei moderne, suntem aduși mult mai aproape unii fâț] de alții. Ins] el sau ea susține c] este o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de afecțiune. (Cum se întâmpl] adesea, națiunile - care trebuie s] ia relațiile internaționale în serios - sunt mult mai puțin înclinate s] pretind] c] relațiile dintre ele sunt guvernate de alte interese decât cele proprii fiec]reia, ceea ce pentru adeptul eticii evoluționiste reprezint] o confirmare a poziției sale; vezi, de asemenea, capitolul 34, „R]zboi și pace”.) Cum r]mane cu aspectul argumentativ? Ce comentarii se pot face? Care sunt bazele metaetice? La acest nivel, multi filosofi tradiționali ar da înapoi. Oricât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1986). Nu se întâmpl] adesea că, ulterior g]sirii unei explicații cauzale pentru anumite credințe, s] ne d]m seama c] credințele însele nu au și nu ar putea vreodat] s] aib] o temelie? Cel putin, așa susține adeptul eticiii evoluționiste moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care ne este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S] nu lovești femeile în vârst]” și credințe etice nebunești precum: „Fii bun cu indolenții vinerea”. Ideea în leg]tur] cu etică este c] toți avem de-a face cu ea. În caz contrar, unii trișeaz], iar restul pierd meciul evoluționist. Etică are propriile standarde și reguli, întocmai ca baseball-ul sau crichetul. Totuși, contrar opiniei unor pasionați, la fel cum baseball-ul și crichetul nu ne spun nimic despre lumea real], în sensul de „lume exterioar] jocului”, etică se înscrie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
legate. Ideea exprimat] aici indic] o form] de „scepticism etic” (vezi capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). Este important s] subliniem faptul c] scepticismul nu se refer] la afirmațiile substantive ale eticii. Nimeni, cu atat mai puțin adepții eticii evoluționiste, nu neag] existența acestora. Scepticismul se refer] la argumentele considerate a fi temelia eticii substantive. Se susține c] adesea, odat] ce ai realizat o analiz] cauzal] pentru credințele oamenilor, îți dai seama c] îndemnul la g]sirea unor argumente logice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o analogie la îndemân], este puțin probabil că organele noastre de simt evoluate s] ne fac] s] conștientiz]m apropierea unui tren, dac] trenul nu se apropie cu adev]rât de noi (Nozick, 1981, face aceast] obiecție). Replică adeptului eticii evoluționiste este c] morală nu se aseam]n] cu trenurile. Dac] vrem s] cooper]m mai bine prin adoptarea unei poziții opuse a ceea ce se înțelege prin moral], atunci s] fie așa. S] facem un exercițiu de gandire. S] presupunem c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ne este impus] de c]tre predecesori și poate fi, în principiu, modificat]. Dovadă o reprezint] marile schimb]ri petrecute în jocul de crichet în ultimii treizeci de ani.) R]spunsul este simplu și vine în sprijinul punctului de vedere evoluționist. Dac] am recunoaște c] morală nu este decât un epifenomen al laturii noastre biologice, am înceta s] mai credem în ea și nu ne-am mai ghida dup] regulile ei. De aceea, chiar forțele puternice care ne fac s] cooper
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obligatorie. O abordare științific] mai prozaic] se reg]sește în lucrarea mea, Sociobiology: Sense or Nonsense? (ediția a II-a; Dordrecht: Reidel, 1985). Dup] cum se va vedea, mi-am schimbat radical p]rerea în leg]tur] cu importanță aspectului evoluționist pentru etic]. Extrem de potrivite pentru susținerea laturii empirice a caracterului biologic pe care îl are morală noastr] sunt dou] c]rți recente despre cimpanzei: Franz de Waal, Chimpanzee Politics, si Jane Goodall, The Chimpanzees of Gombe. Printre cei care consider
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susținerea laturii empirice a caracterului biologic pe care îl are morală noastr] sunt dou] c]rți recente despre cimpanzei: Franz de Waal, Chimpanzee Politics, si Jane Goodall, The Chimpanzees of Gombe. Printre cei care consider] c] nouă biologie revitalizeaz] etică evoluționist] se num]r] John Mackie, „The law of the jungle” (Philosophy, 52 1978, pp. 455-464); Jeffrey Murphy, Evolution, Morality and the Meaning of Life, si Michael Ruse, Taking Darwin Seriuously. Solidari cu aceștia, dar totuși critici, sunt Peter Singer, The
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
că au rămas multe întrebări fără răspuns legate de sistemele biologice, dintre care amintim: a) existența unei singure mărimi fizice care să caracterizeze structurile disipative b) selectarea celui mai ordonat sistem dintr-o multitudine de sisteme cu autoorganizare c) principiul evoluționist care determină comportarea sistemelor Dar cele mai importante dintre întrebări, rămân următoarele: Este Pământul cel mai ordonat sistem din Univers, și dacă da, cum s-a ajuns la această ordine? Este moartea unei viețuitoare o stare de echilibru termodinamic? Cum
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
o constituie faptul că, pentru a putea înțelege chestiunile controversate, fie ele simple sau complexe, trebuie să ne eliberăm mintea de dogme și să-i garantăm libertatea de exprimare, de contradicție și de experimentare. Argumentele autoritare sunt de neacceptat.” * * * Teoria evoluționistă a lui Charles Darwin (1809- 1882Ă, expusă în cartea sa „Originea speciilor” care a fost publicată în anul 1859, încerca să explice evoluția speciilor prin selecție naturală și sexuală. Viața însăși era considerată ca un rezultat al transformărilor produse în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a lungul timpului și în anumite condiții. Încă de la început teoria sa a venit în contradicție cu viziunea indusă de religie asupra omului, care devenea, dintr-un produs divin, cel mai evoluat animal de pe planetă. Deși acceptată de știință, teoria evoluționistă prezintă prea multe neconcordanțe, precum lipsa verigilor intermediare ale evoluției sau numărul enorm de mare al a mutațiilor posibil de realizat în codul genetic, ceea ce ar duce la un timp infinit de evoluție. După cum vom vedea ulterior, descoperiri genetice de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]