782 matches
-
puteri într-un serviciu mai ușor, mai ferit de primejdii... Îmi pare bine că ți-a rămas drag frontul, dar deocamdată sunt silit, în interesul d-tale, să mă opun și să te menajez! Bunătatea generalului, inexplicabilă și neașteptată, îl exaspera pe Bologa. Vru să-i mai obiecteze că serviciul la coloana de muniții e mai obositor ca la o baterie, dar chiar atunci își aduse aminte de preotul român din coridor și îndată îi răsări în inimă dorința de a
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
vecini de bancă. Emil și Traian își vedeau liniștiți de lecții; ei se ocupau de ștințele exacte, iar eu de limbile străine și lucrurile păreau să meargă destul de bine. Dirigintele nostru era un om calm, de o calmitate care mă exaspera uneori, dar ne iubea mult, ne făcea ușoare concesii, cum ar fi o fustiță ceva mai scurtă, un ciorap mai finuț, un toculeț mai înalt, iar noi, fetele, îl apreciam foarte mult pentru asta. Baieților le plăcea să poarte plete
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
supere gazda, dar mai ales, că nu mergea nici un troleu pe care putea face blatul până la cămin. Într-o pauză, Giulia își aminti mânioasă: - Edy, de ce te miști atâta!? Și iar ajutam patul să ajungă în ritm de mambo! Edy, exasperat de atâtea îndemnuri își despleti cârlionții din tunica Ilenei, se ridică greoi, amorțit sau amețit din pat, trecu peste noi, se îmbrăcă pe bâjbâite și își luă tălpășița fără comentarii; era foarte târziu sau mai degrabă devreme. Bine că plecase
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
zvâcnet ascuțit în tot corpul. Nașul îi trăsese mâna, făcând ce trebuia pentru a-i pune oasele la loc dar, pare-se nu reușise. Cuprins de groază din cauza durerii, trupul i se chircise involuntar, țipând cât putea de tare. Nașul, exasperat de strigătile ascuțite, îl apostrofă: - Dacă-i așa, n-ai decât să rămâi cu mâna strâmbă. Prefăcându-se grozav de supărat, se-ntoarse spre mama care-și ștergea pe furiș lacrimile: - Ia-ți-l acasă Evdochio, să nu-l mai
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
a artei, când ea ține doar de o istorie a ambiției. Definiție a picturii? Nu. Strategie de carieră a unui mare pictor care s-a săturat să fie luat drept un muncitor specializat. Revendicare de onorabilitate a unui guler alb exasperat că era încă amestecat cu gulerele albastre de pe șantiere (sculptorii își murdăresc mâinile, ca amărâtul acesta de Michelangelo, dar eu, pictor, nu sunt artizanul care mă credeți, lucrez acasă, schimbați-mi așadar breasla). Ghiberti, în ale sale Comentarii scrise în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
rătăcea prin sală, neștiind pe ce anume să se așeze, îmi reapare periodic în minte. Era nedrept, era umilitor. 11 În Jurnalul de la Păltiniș am scris despre el o pagină a cărei cruzime ar putea tăia viața oricui în două. Exasperat de zecile de proiecte făcute cu Petru de-a lungul anilor, fără ca măcar unul să se fi materializat, și, pe de altă parte, confruntându-l perpetuu cu standardele de eficacitate pe care ni le impunea Noica, am avut cruzimea, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
apoi rătăcea prin sală, neștiind pe ce anume să se așeze, îmi reapare periodic în minte. Era nedrept, era umilitor. În Jurnalul de la Păltiniș am scris despre el o pagină a cărei cruzime ar putea tăia viața oricui în două. Exasperat de zecile de proiecte făcute cu Petru de-a lungul anilor, fără ca măcar unul să se fi materializat, și, pe de altă parte, confruntându-l perpetuu cu standardele de eficacitate pe care ni le impunea Noica, am avut cruzimea, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
voie și nesilit de nimeni", era un gest unic în istoria insulei și rarisim în istoria universală**. Regele Eduard VIII a avut una din cele mai scurte domnii din istoria Marii Britanii: 20 ianuarie 10 decembrie***. De altfel, regele George V, exasperat de "incartadele" prințului moștenitor, se exprimase cîndva profetic: After I am dead, the boy will ruin himself in twelve months. Fusese prea optimist. În opinia lui Baldwin, Eduard era half child, half genius. Iată principalele evenimente pe plan intern și
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
țepoase, pe care să le dea drept o atitudine. Referindu-se la poziția față de Antonescu, prostul insinuase că liderii ei capitalizează replici de salon, crezându-le memorabile și cu vremea istorice, cu care să se poată prezenta mâine înaintea electorilor exasperați de pasivitatea lor. Duplicitatea, spunea Gârloanță, a salvat întotdeauna acest popor.24 Curajul și franchețea artistului în "redingotă albă", dispus la sacrificii în numele ideii de demnitate umană, pare excepția care confirmă această conduită colectivă. În prezentarea calomnioasă pe care Jenică
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
făcură semn cu mâna. Se strâmbă la ei, apoi butonă în tastatură ca să închidă mesajul înainte de a ridica receptorul și de a forma interiorul. — Foarte potrivit, îi spuse Annei Sweeney, directorul de resurse umane. Întotdeauna e bine să începi ziua exasperându-ți colegii cu o muzică oribilă. — E vesel, protestă Anna ciripitor. Și distractiv. Da, sigur, spuse Darcey. —Și pot să fac astfel de lucruri pentru că, mulțumită funcției mele, știu zilele de naștere ale tuturor, continuă Anna. Într-adevăr, încuviință Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu avea nici o legătură cu matematica. Stătea la birou în pauza de masă, încercând se completeze un Sudoku de dificultate maximă, când Mike Pierce, care lucra în domeniul obligațiunilor corporatiste în euro și purta o conversație din ce în ce mai zgomotoasă și mai exasperată la telefon, se ridică dintr-odată și strigă: — E cineva în clădirea asta nenorocită care vorbește germana? Darcey ridică o clipă ochii. Mike își smulsese casca de la urechi și se uita în jurul lui disperat. Darcey își drese glasul. —Eu, recunoscu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
am dat o bancnotă de douăzeci. Mi-am notat apoi adresa pe care mi-a spus-o . — Ai face și un gândac să se strâmbe de scârbă. Și acum, ce știi de spărgătorul ăla? l-am Întrebat. El se Încruntă exasperat la mine: — V-am zis doar că nu știu nimic. — Ești un mincinos. Pe cuvânt, Herr Gunther, nu știu nimic. Dacă știam, vă spuneam. Doar am nevoie de bani, nu? Înghiți greu și Își șterse sudoarea de pe frunte cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ei. Ce să spună? Ultimul lucru pe care ar trebui să îl menționeze, dar chiar ultimul ar fi cariera lui de comic. Ar fi un lucru naiv și, pentru că el era atât de plin de succes, probabil era plictisit și exasperat de laude și comentarii. Deci a fost o surpriză totală când, în tăcerea incomodă, el spuse: —Și cum ți s-a părut numărul de sâmbătă? — Mi-a plăcut, spuse ea. Toată lumea a fost foarte amuzantă. Simțind că el așteaptă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
neliniștitoare ale militarilor pe Cardo. — Maștera, mama vitregă, pentru că și Augustus avea o fiică, Julia... Și, fără să-și dea seama, preciză: — ...Singura din sângele lui... Iar băiatul întrebă imediat: — Cea abandonată la Rhegium, care a murit ca o cerșetoare? Exasperat de interogatoriul acela, preceptorul cedă: — Da, ea, mama mamei tale. Și, ca să-i mai îndulcească amărăciunea, adăugă: — Dar n-a stat întotdeauna acolo. Mai întâi a locuit în Pandataria. Alarmat de menționarea acelui nume nemaiauzit, copilul întrebă ce era Pandataria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spirituală, care m-a scos din melancolie și m-a pus pe drumul voinței, așa cum trebuie să lupt mereu, fără preget, pentru victoria idealurilor mele. 30 noiembrie 1959 (luni) Toate pisălogelile lui Fredy, atât de enervante prin intensitatea lor, mă exasperează, mă deznădăjduiesc În unele momente și toate forțele mele scad ca Într-un vis. În sfârșit, voi vedea cât o să mai poată dura stăpânirea de sine. Pe Radu cred că Îl iubesc. Dacă nu, de ce nerăbdarea mare de a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
care mă vor distruge total prin monotonia lor. 6 decembrie 1959 (duminică) Mare luptă sufletească. Puternice lovituri, care erau pe punctul de a mă distruge. Pustietate sufletească, eșec. 7 decembrie 1959 (luni) Nu am fost la școală. Fredy m-a exasperat la culme, mai ales că a venit acasă să se plângă părinților. Senzația de gol sufletesc persistă. Sunt decăzută. Toți Își bat joc de mine. Toți mă storc de cea din urmă vlagă, supunându-mă la extraordinare eforturi fizice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fiecare clipă. Doream cu ardoare să mai simt măcar o dată acea strângere pasionată, acele buze dragi. Dar minutele treceau nepăsătoare, și dragostea mea trecea prin Încercări Îngrozitoare. Numai gândul că s-ar putea să nu-l mai văd astă-seară mă exaspera, mă depășea. Degeaba, Însă, Petre n-a venit. În mine s-a prăbușit speranța, am disperat. Totul mi se părea negru În jur, Petre m-a părăsit. De ce Întâi mi-a robit inima, iar apoi m-a lăsat? Oare dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
doar ca s-o țină de mână și ca s-o mângâie Într-una. E opus lui Vasile. Câteodată, mă făcea să țin la el, să-l iubesc pot spune, dar calmul lui față de mine, alături de agitația față de Edith mă exasperau. Nici nu știu ce să cred. Totuși, În mine exista credința că voi descoperi ceea ce Îi lipsește lui Eugen și, dacă merită, voi repara totul În favoarea mea. A fost o lecție de neuitat pe care mi-a dat-o o femeie deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a fost un coșmar. Luna bătea direct În peretele acela imens și Înfricoșător. Dădeam de multe ori la o parte pânza cortului și mă uitam la perete. Mi-era teamă și mă simțeam epuizată. Pulsul mi se urca și mă exaspera. Aveam un nod În gât care nu mai ceda. Zorii m-au găsit cu ochii deschiși, așa cum Îi lăsasem de cu seară, și Înfricoșați de moarte. Atunci, am avut prima dată ideea renunțării. Dar Eugen, de parcă nimic nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
faci să-ți acorde atenție? — O ce? întrebă leigh cu o expresie de nedumerire pe chip. — Ce anume vrei să zici când spui „serviciu”? întrebă Emmy la fel de derutată. — Oh, zău așa! Ce credeți că vreau să spun? Fetele astea o exasperau! E chiar așa greu de crezut că poate avea o slujbă numai pentru că n-a mai avut una până acum? Haidade! Toată lumea muncea; iar ea era sigură că și ea se poate descurca. — Bine, Adi, nu ne face să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Numărînd ochii lor galbeni, Jim Înțelese că În curînd vor fi gamele suplimentare. Cu masca de bumbac pe față, sergentul Uchida Începu să aleagă deținuții care aveau să fie transportați În lagăre. Clătină din cap spre domnul Partridge și lovi exasperat cu piciorul În valiză. Arătă spre olandeză și tatăl ei, spre Paul și David și spre două perechi mai În vîrstă de misionari. Jim Își linse degetele și Își șterse funinginea de pe obraji. Sergentul Îi făcu semn lui Basie spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
că nu ai de gând să mai pleci în weekend cu Maria, nu în starea în care ești. —Lasă-mă să văd întâi ce medicamente avem în casă. Cred că am nevoie doar de niște Coldrex pentru zi. Mark era exasperat de încăpățânarea mea, dar mă lăsă să trec. Când am intrat în baie, am văzut că reparase raftul și ștersese sângele lui Gary. Alte explicații de dat. Altădată. Am deschis dulăpiorul și am fost bucuroasă să văd că prudența mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ar fi strigat-o. V. tînăr mergînd pe stradă siderat că toate chipurile prietenilor par supuse unei îmbătrîniri galopante. Ca și cum zece, douăzeci de ani ar fi trecut într-o clipă. Cercetîndu-se în oglindă. Părîndui-se că dispare. Apelînd la memoria hîrtiei, exasperat de scurtele-i absențe în infinitul apropiat. Maturul spitalizat, îl privesc în trecut pe V. Îl privesc cu mîndrie cum descoperă că unii oameni au tot timpul conștiința finitudinii și microscopicității lor iar unii din aceștia, senini, chiar nu disperă
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
toată lumea că m-ai părăsit pe mine - și pe Kate -, dar să creadă că după asta Denise ți-a dat un șut în fund? De ce ea să fie cruțată de umilința asta? Foarte bine, Claire, a zis James oftând zgomotos, exasperat de cererile mele iraționale. Dacă te face fericită, atunci am să spun tuturor ce s-a întâmplat cu Denise. Foarte bine, am aprobat eu cu buza de jos tremurându-mi de parc-ar fi fost din gelatină. Era îngrozitor! Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
James se gândea bine și îndelung - după părerea mea, mult prea bine și mult prea îndelung - la toate. El nu făcea nimic nebunesc sau disruptiv doar așa, de amuzament. Probabil că nu avusese nici o alternativă. Probabil că ajunsese să fie exasperat. Totul avea să fie în regulă. Într-un final, totul avea să revină la normal cu James. Nu aveam nevoie decât de puțin timp. Procedam corect. În sfârșit, m-am decis să mă întorc la Londra marțea următoare. În felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]