5,886 matches
-
voie să ne dăm bătuți! Simt mâna Iozefinei, ușoară, subțire și rece, care-mi strânge degetul cel mijlociu între ale ei. Acuma să vă văd cum știți să respectați acest angajament. Să fie într-un ceas cu noroc! Să fie! - exclam. Da... Să fie! - repetă și Iozefina mai mult cu gura moartă. Capul sus, porumbițo! Doamna contesă corectez eu. A, pardon - reia bibliotecara - doamna contesă de Bethlen. Și pe dumneata cum te cheamă în scenetă? - mă întreabă pe mine. - El e
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
m pătrați în valoare de...lei; tablou acuarelă donație Tabăra de pictură, în valoare de... lei și un clește mops în valoare de...lei. Într-adevăr, Gerard crezuse că e o glumă groasă sau că se produsese o confuzie și exclamă repetat: Nu se poate! Ba da, se poate - îi răspunse funcționarul parcă îmbătrânit înainte de vreme - Actele vorbesc. Uite, dumneata ai recunoscut. E semnătura dumitale. Stupefiat, Gerard îi mărturisi că n ziua precedentă, când o semnase, foaia era goală. Recunoscu că
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
american, câțiva turiști japonezi și doi bătrânei care, Într-un colț, urmăreau mereu la televizor emisiuni de analiză fotbalistică. Nu mică mi-a fost mirarea când l-am descoperit acolo, Într-un colț, și pe Olaf. „Cum, tu aici?!“ am exclamat la vederea prietenului meu de-o viață. Abătut, mi-a povestit cum Îi spusese consoartei că iese să cumpere parizer, intrând apoi Într-un magazin de jocuri virtuale, cu gândul de-a se hârjoni zece minute cu o cameristă din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
glumă. Pe seară, China cumpără Grecia cu banii jos. În următoarea dimineață, când, după multe zile de absență de pe cer, soarele Își face loc printre nori, locuitorii Los Angelesului văd apărând Încet din zarea Înnegurată o calotă imensă. „E Tit!“ exclamă cineva și toată lumea dă buluc pe plajă să privească Întoarcerea insulei rătăcitoare. Fostul guvernator al Californiei vine de urgență pentru a se fotografia alături de masiva arătare, cu care acum seamănă bucățică ruptă. Tit nu mai păstrează nici forma blândă, nici
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
plimbat prin satele dobrogene, Carvăn Cuigiuk spre Canaraua Fetei, văzînd cum copii de 6 ani călăresc caii fără frîu și cum poți manevra Dacia să cobori o rîpă, dacă ești localnic, și cum trec gîștele voioase, sîsîind pe mijlocul uliței, exclama de fiecare dată: "Kusturica!" Primul lucru pe care l-a făcut cînd a ajuns la Lisabona a fost să-mi trimită acest film, o poveste miraculoasă despre oameni și locuri care rezonează destul de bine, se pare, cu vechea Portugalie. Mica
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
clinică relațiilor blestemate din Pământ pustiu. Viața trebuie luată așa cum este, fără întrebări inutile și fără explicații, analize și concluzii aberante. Omul este produsul imuabil al propriului destin și contemplân-du-i drama nu poți decât să ridici din umeri și să exclami împreună cu Socrate (unul dintre gânditorii favoriți ai Irinei Egli): "Știu că nu știu!".
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
se vedea pe fața lui cît era de nehotărît. — M-a Întrebat: ce naiba să facem cu el? Iar eu i-am răspuns: să-l ducem la infirmerie, Își aminti Iuffo. — La care infirmerie? Întrebă Vic. — Păi, tocmai asta era problema! exclamă Iuffo, bucuros că ofițerul Înțelegea În sfîrșit dificultățile cu care ei Înșiși se confruntaseră. N-avem infirmerie la depozit. Ar fi trebuit să mergem cu el la spital. Deocamdată se opriseră și sergentul privea tăcut În lungul țărmului, așteptînd să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Și l-ați mîncat?! — Bineînțeles. Altfel, n-am mai fi ajuns să stăm acum Împreună de vorbă. Dar Înainte de asta, ne-am cerut scuze și i-am promis că-i vom fi recunoscători toată viața. — Fair-play-ul american nu se dezminte! exclamă Christina cu admirație. — Să știi că n-a fost deloc simplu. Cineva trebuia să-și asume responsabilitatea primului gest. Înțelegi, e destul de dureros să bagi cuțitul Într-un prieten. Apar anumite mustrări de conștiință. Personal, am spus răspicat că prefer
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
zică ceva. Nu vedeți legătura? Întrebă dezamăgită. — Cred că Însuși John Godbread era extraterestru. Regula e că ăștia spun Întotdeauna despre alții că ar fi ceea ce ei Înșiși sunt. — Marychka a spus că un extraterestru a mîncat capul unui soldat! exclamă Christina. — Vrei să spui că... Thomas se opri, lăsînd-o pe ea să continue, dar Christina refuză să explice ce voise să spună. Doar ridică din umeri și-i coborî la loc. Vic și Thomas rămaseră apoi tăcuți pe gînduri, Încercînd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lui exprima un profund regret. — Vedeți, Încă nu ați Înțeles mecanismele democrației. Orice democrație se bazează pe compromis, domnule colonel. Încercăm să rezolvăm problema invaziei OZN-urilor, fără să fie nevoie să instaurăm dictatura. Lumea e sătulă de tirani. Aha! exclamă Pruritanal fără să vrea. Dar trebuie să recunoașteți măcar adevărul evident că n-am purtat nici un fel de tratative. Recunosc că s-ar putea să aveți dreptate, cu condiția ca dumneavoastră să recunoașteți că nu aveți. Într-o democrație veritabilă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să fie un pic noroasă, iar vîntul să nu bată prea tare. Smith scoase din buzunarul interior al hainei cîteva fotografii color care Înfățișau OZN-uri În diferite poziții, la țărmul oceanului, și le Înșiră pe birou. — Ești dat dracului! exclamă admirativ colonelul. Cum le-ai făcut? — Eh, o nimica toată! răspunse cu falsă modestie maiorul. M-am inspirat din cartea lui J. Allen Hynek, Fenomenul OZN. Important e să găsești unghiul potrivit. Elicopterul a zburat la o altitudine suficient de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
familiar și-i restituia Încrederea În forțele proprii. — Mă aflu pe strada Democrației și... nu știu ce stradă e asta, am impresia că n-am mai fost niciodată pe aici. Trebuie să ajung pe strada Pacific. — Ah, firește că te-ai rătăcit! exclama Vic aproape vesel. Nu-ți face probleme. Oricine, În locul tău, ar fi pățit la fel. Fiindcă tîmpiții ăștia au schimbat iar denumirile străzilor. De cîte ori se schimbă guvernul, se schimbă și denumirile străzilor mai importante, pentru a nu se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
PÎnă ajunge aici, noi vom fi de mult pe lumea cealaltă, unde polii Pămîntului nu mai au ce să ne facă. — Bine, dar gîndește-te la Kiki! Și Kiki va fi pe undeva pe acolo. — Ah, ce simplu rezolvi tu totul! exclamă Christina cu ciudă. Dar să știi lucrurile sunt foarte serioase. Va trebui să pun În discuție această problemă la Cercul Ascultătorilor Fideli... Să-mi asculți emisiunea diseară, vei afla o mulțime de lucruri Îngrozitoare! O altă convorbire telefonică, cel puțin
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și făcu cîțiva pași prin Încăpere, deoarece doctorul Îi spusese că mersul pe jos combate hemoroizii. Se opri la fereastră și, cînd privi afară, Îl văzu jos În curte pe maiorul Smith ieșind Împreună cu asistenta doctorului Thomas. Ia te uită - exclamă colonelul, fără a rosti propriu-zis vreun cuvînt - maiorul Smith a fost aici, dar n-a Îndrăznit să treacă pe la mine! E totuși un băiat cu bun-simț. Apoi formă numărul Împăratului, pe firul scurt. — Domnule colonel, am o mulțime de lucruri
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ascultătorilor - chiar În emisiunea ei! - despre niște extratereștri comestibili, devenise mult mai circumspectă. În plus, la ultima emisiune, un ascultător telefonase pentru a o Întreba dacă e adevărat că blondele sunt cam prostuțe. Domnule, vă rog, și eu sunt blondă! exclamase indignată Christina, după care Își dădu seama că ar fi fost mult mai bine dacă ar fi tăcut. Însă adevărul e că, din cînd În cînd, e obligatoriu vorbești, indiferent ce ai spune, mai ales atunci cînd realizezi emisiuni radiofonice
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi suferit groaznic dacă l ar fi Întîlnit pe Jegg Împreună cu secretara, iar aceștia s-ar fi prefăcut că nici nu o văd. Multă vreme, conversația s-a purtat În jurul denumirii oarecum neobișnuite a motelului: Calea Luminoasă. — Ce nume ciudat! exclamă din primul moment Daisy. Nu mă așteptam la așa ceva, zău! — Nu e chiar atît de ciudat pe cît pare la prima vedere, crezu Smith. Trebuie doar să observi că motelul se află pe singura șosea prevăzută cu felinare electrice care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și Îngrășase. Cum, n-ai văzut „Ultimul tango la Paris“? se miră Naggie. Am auzit vorbindu-se despre filmul acesta, dar Vic n-a fost de acord să mergem să l vedem, se scuză Christina. — Ah, acest Vic al tău! exclamă Naggie nemulțumită și porni spre ieșire, dar În ultimul moment se Întoarse la standul de cadouri pentru bărbați. CÎt pe ce să uite că pentru asta venise. Ca să nu se trădeze față de Christina, mai cumpără Încă o cravată. De acum
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
programul... Puse receptorul În furcă și trase o Înjurătură. Potrivit teoriilor lui Smith, Înjurătura era o formulă de exorcizare a demonului propriu. Păcat că nu apucase să-i vorbească asistentei despre asta. Ar fi făcut ochii mari și ar fi exclamat: vai, ce deștept ești! Restul benzii Înregistrate aproape că nu mai conta. În momentul cînd casetofonul reda zgomotele produse de Întoarcerea asistentei, Smith Îl Închise și Începu să-și frece satisfăcut palmele. Prinsese un pește mare! Acum trebuia să fie
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
organizarea Marii Spirale. Se străduia s-o convingă pe Marychka, dar, oricît Încercase să conducă discuția Într-o direcție convenabilă, nu reușea. Deci, se văzu nevoită să riște. — Marychka, ascultă, ar trebui să te măriți! Îți găsesc eu pe cineva! exclamă pe neașteptate. Și adăugă drept argument: Știi, În Zohar se spune că numai femeia și bărbatul Împreună alcătuiesc un om Întreg. Fata făcu ochii mari. — Să știți că așa e! Dar, are și ceva bani? Întrebă. — E o persoană foarte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se mișcau nefiresc, aveau un ușor tremur care-l Împiedica să rezolve corect sarcina primită, mai ales că fusta stătea, și de data asta, prea strîmt pe corp. Gesturile Îi erau precipitate și cumva temătoare. — Ah, cît ești de neîndemînatic! exclamă nemulțumită Naggie. Ar fi vrut să-l chinuie un pic. CÎnd se Întoarse, văzu că băiatul transpirase - și i se făcu milă. Ce-ai transpirat În halul ăsta? Ia ține un pic!... Spre surprinderea ei, Însă, de data asta Marlon
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
discuție și tovarășa Elena, care a precizat că, față de oamenii muncii din prezent, proprietari, producători și beneficiari ai mijloacelor de producție, cărora nu le place alimentația rațională, meta-oamenii s-ar putea hrăni numai cu salam de soia. — Fără Îndoială! a exclamat savantul. Meta-omul va fi, față de om, cam ceea ce e omul actual față de maimuță. Nu numai că va prefera salamul de soia, dar În general va socoti consumul cărnii o formă de canibalism și se va hrăni cu plante sau chiar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unul care se grăbea, sau poate dîndu-și seama că Întîrziase nepermis de mult. Ea Îi deschise destul de repede, fiindcă nu dormea - de altfel, nu dormise deloc, nici În noaptea aceea, nici În cea dinaintea ei. — De trei zile te caut! exclamă Pablo de cum intră. Trebuie să discutăm o problemă importantă! Am crezut că e Vic, spuse Christina dezamăgită. Tocmai visam că s-a Întors acasă. Dumneata cine ești? — Nu știu, și de aceea am venit. PÎnă În urmă cu cîteva zile
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dar unde nu au Statele Unite interese strategice? Problema e alta. Am impresia că Oceanul Pacific a mai fost privatizat odată, imediat după al Doilea Război Mondial. Desigur, În favoarea companiilor americane... — Am o idee și sper să fiți de acord cu ea! exclamă colonelul. Soluția cea mai simplă, și care se impune de la sine, este ca insula Roland să devină al cincizecișiunulea stat al SUA. În acest fel, răspundeți solicitării extratereștrilor și totodată evitați un conflict cu cea mai mare putere mondială. Domnule
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
rog, este Într-adevăr o veste proastă, concedă colonelul, dar trebuie să recunoști că există și vești mai proaste decît asta. Cum a murit? — A fost ucis de agenții MSAMDR. — Poftim! Tocmai mi-ai dat o veste și mai proastă! exclamă colonelul. Asta Înseamnă că va trebui să facem anchetă. — Am Însă și o veste bună, cel puțin În ceea ce mă privește. Nu voi participa la anchetarea cazului, deoarece am hotărît să-mi depun chiar astăzi demisia. — De ce? Întrebă colonelul, prefăcîndu-se
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care Îl priveau bănuitor. Nu prea avea figură de geolog. De aceea, dacă vreunul, după ce-i da binețe, se interesa ce treburi Îl mînaseră Într-acolo, ridica mai degrabă din umeri. Caut ciuperci, zicea. Aha, Înseamnă că totuși cauți ceva! exclama celălalt și pleca mai departe aproape vesel. Dar, de cele mai multe ori, nu se Întîlnea cu nimeni. CÎnd auzea voci sau pași de oameni, părăsea cărarea, făcea un ocol, sau intra Într-un desiș și aștepta. După ce omul sau grupul de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]