2,152 matches
-
fi explicat prin modelul de bunăstare pe care l-a promovat regimul comunist, și anume bunăstarea bazată pe muncă. Cum în comunism toată lumea avea asigurat un loc de muncă, a ieși de pe piața muncii putea fi considerat un semn de excluziune. Probabil că dorința crescută de a-i sprijini pe șomeri își are baza tocmai în necesitatea de a evita excluderea unei categorii care a devenit tot mai largă în anii tranziției. Totuși, între răspunsul la prima întrebare („Credeți că statul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o dețin într-o mai mare măsură decât ceilalți. Totuși, vârsta poate avea și un efect negativ asupra participării, deoarece implicarea solicită o anumită formă fizică, afectată negativ de îmbătrânire. Una dintre cele mai importante surse ale pasivității și ale excluziunii sociale în general este starea proastă a sănătății, mai ales în cazul celor vârstnici. Pentru a rezuma, voi descrie în tipuri ideale cele trei categorii de actori în acțiunile colective de la nivelul scării. Liderii și membrii activi se recrutează din
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în ambele componente, atât în sfera ajutorului social financiar, cât și în cea a serviciilor de asistență socială, pentru diferite grupuri aflate în dificultate. Apare, astfel, o focalizare defectuoasă pentru indivizi și grupuri aflate în situațiile cele mai dificile de excluziune și marginalizare socială, precum: sărăcie extremă, lipsa unei locuințe, traiul în condiții mizere/improprii, copii și adulți ai străzii, victime ale exploatării sexuale și ale traficului de ființe umane. Acest lucru a avut drept rezultat creșterea și consolidarea unor insule
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de prevenire a riscurilor și de recuperare socială. Neglijarea prevenirii și a întăririi capacității de integrare socială a celor în dificultate are ca rezultat creșterea și chiar consolidarea unui segment de populație care trăiește în condiții de sărăcie extremă și excluziune socială; 3. Instituționalizarea - singura formă de asistare socială a persoanelor cu situații grave a fost și încă este instituția: instituții pentru copiii abandonați, dar și pentru copiii din familii foarte sărace sau dezorganizate a căror stare de dificultate temporală se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adoptată în 2001 a inițiat crearea structurilor necesare sporirii rolului și responsabilității sistemului în furnizarea serviciilor sociale publice. S-a moștenit însă o anumită lentoare în implementarea noului program, ceea ce a dus la o resorbție greoaie a sărăciei și a excluziunii sociale. Este vital să se conștientizeze faptul că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot fi un instrument esențial al prevenirii cauzelor excluziunii sociale și al promovării unei incluziuni sociale eficiente. Aceasta este, în fapt, noua filosofie
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementarea noului program, ceea ce a dus la o resorbție greoaie a sărăciei și a excluziunii sociale. Este vital să se conștientizeze faptul că serviciile de asistență socială orientate către familie și comunitate pot fi un instrument esențial al prevenirii cauzelor excluziunii sociale și al promovării unei incluziuni sociale eficiente. Aceasta este, în fapt, noua filosofie a serviciilor specialiazate în procesul de reformă în asistența socială deschis de legea-cadru a asistenței sociale; O schimbare promițătoare în reforma asistenței sociale este legată cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Zamfir, C. (coord.), 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M. (coord.), 2000, Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz, Editura Expert, București. Zamfir, E.; Preda, M.; Dan, A., 2004, „Surse ale excluziunii sociale în România”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1993, Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C., 1995, Politici Sociale. România în context european, Editura Alternative, București. Zamfir, E.; Zamfir, C.
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se suprapune disparităților teritoriale ale acoperirii cu servicii furnizate de instituțiile publice. Este, de asemenea, de așteptat ca într-o primă fază transferul de servicii către sectorul nonguvernamental să fie însoțit de accentuarea paralelismelor și a efectelor de supraincluziune sau excluziune din cauza desprinderii unor programe de la un furnizor de mari dimensiuni - Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) - către un număr mare de ONG-uri; dependența de finanțările externe - cea mai mare parte a organizațiilor depind de finanțările
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politici sociale, Editura Expert, București. Preda, Marian, 2002, Politica socială românească între sărăcie și globalizare, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Cătălin (coord.), 1999, Politici sociale în România: 1990-1998, Editura Expert, București. Zamfir, Elena (coord.); Dan, Adrian-Nicolae; Preda, Marian, 2004, Surse ale excluziunii sociale în România, raport de cercetare. Zamfir, Elena; Zamfir, Cătălin (coord.), 1996, Politici sociale: România în context european, Editura Alternative, București. *** 2004, Program de guvernare 2005-2008, HYPERLINK "http://www.guv.ro" www.guv.ro. Implicarea serviciilor de sănătate în dezvoltarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială mai mare” (Comisia Europeană, 2001). Rolul educației în contextul mai larg definit la Lisabona este de a susține o dezvoltare durabilă prin dezvoltarea capitalului uman, iar politicile de acces la educație sunt menite, pe de o parte, să reducă excluziunea socială și sărăcia și, pe de altă parte, să conducă la dezvoltarea socială la nivelul statelor membre. Obiective și priorități privind accesul la educație în Uniunea Europeană Obiective generale În cadrul Comisiei Europene și a Directoratului General pentru Educație și Cultură sunt
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
42). Printre provocările politicilor educaționale din țările membre ale Uniunii Europene se numără așadar reducerea dezavantajelor și asigurarea accesului la educație pentru grupurile defavorizate. Unele state membre urmăresc creșterea investițiilor în educație ca o soluție-cheie pentru prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale pe termen lung. Acest lucru implică dezvoltarea unor intervenții efective încă de la o vârstă fragedă (în principal, printr-un sistem adecvat și comprehensiv de protecție a copilului), adaptarea sistemului educațional astfel încât școlile să răspundă cu succes la nevoile și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prea lent, în condițiile în care în România sistemul educațional a fost unul dintre cele mai centralizate din Europa. Obiectivele privind educația din PNAinc Planul sectorial privind educația prevăzut în PNAinc conține obiective de prevenire și absorbție a sărăciei și excluziunii sociale, specifice acestui domeniu, majoritatea fiind deja incluse, într-o formă mai mult sau mai puțin explicită, în strategiile și programele naționale aflate în curs de derulare. Astfel: referitor la problematica accesului la învățământul primar și gimnazial, strategia guvernamentală prevede
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a oportunităților și rigorilor sistemului democratic. Acest tip de măsuri răspunde nevoilor segmentului de populație săracă de 18 ani și peste, care, așa cum am specificat și în secțiunea destinată politicilor educaționale europene, constituie un grup defavorizat cu risc crescut de excluziune socială. Prin adoptarea acestui tip de măsuri, se poate reuși atât o creștere a șanselor acestui segment de populație pe piața muncii, cât și o creștere a calității vieții copiilor provenind din astfel de familii, cu efecte asupra participării lor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de învățământ, București. HYPERLINK "http://www.edu.ro" www.edu.ro. MEC; IȘE, 2002, Învățământul rural din România. Condiții, probleme și strategii de dezvoltare, ediția a II-a, Editura MarLink, București. Neagu, Gabriela; Stoica, Laura; Surdu, Laura, 2004, „Educație și excluziune socială în societatea românească”, Calitatea Vieții, nr. 3-4, OECD, 2000, Analiza politicii naționale în domeniul educației, Copyright MEC; publicat inițial cu titlul Reviews of National policies for education: Romania, Copyright OECD, 2000. PNUD, 2001, Raportul Național al Dezvoltării Umane, România
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
doar spectatorii unor împliniri economice, sociale și culturale naționale, respectiv internaționale. În timp, distanța dintre spectatorii și beneficiarii dezvoltării a crescut până la a deveni de nedepășit prin forțe proprii într-un mediu concurențial. Dacă în spațiul național se vorbește despre excluziunea unor grupuri de indivizi din diferite domenii ale vieții sociale, dar mai ales de pe piața muncii, în context internațional există clasificări care grupează țările în funcție de diferiți indicatori ai bunăstării. În prezent, distanța dintre bogații și săracii lumii este atât de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri este erodarea coeziunii sociale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri este erodarea coeziunii sociale. Interesul pentru cei cu venituri mari este de dată mult mai recentă în discursul obișnuit al guvernanților
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
primilor se regăsesc cei care văd în ea o modalitate de asigurare a unui nivel minimal acceptabil pentru „săracii ce lucrează” și menținerea forței de muncă cel mai înalt vulnerabilă pe piață în contact cu cerințele acesteia, prevenind, astfel, capcana excluziunii. Oponenții atrag atenția asupra faptului că există riscul de a reveni, astfel, la modelul de protecție socială de tip „legea săracilor” (Clark, 2000) și de a accentua caracterul stigmatizant al suportului social. Argumentul de fond al opozanților este faptul că
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mare în cazul școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul școlar, prin modalitățile de selecție a elevilor în școli sau în interiorul clasei. În măsura în care accesul la o educație de calitate este o condiție esențială a integrării sociale și o masură a includerii, segregarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școlilor I-IV în care predomină elevii romi. Concluzii Secțiunea precedentă, care argumentează calitatea inferioară a educației în școlile cu un procent ridicat de elevi romi, constituie unul dintre pilonii considerării segregării școlare ca o formă de excluziune socială. Agentul excluziunii este, în acest caz, sistemul școlar, prin modalitățile de selecție a elevilor în școli sau în interiorul clasei. În măsura în care accesul la o educație de calitate este o condiție esențială a integrării sociale și o masură a includerii, segregarea în educație, prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în școli sau în interiorul clasei. În măsura în care accesul la o educație de calitate este o condiție esențială a integrării sociale și o masură a includerii, segregarea în educație, prin calitatea inferioară a educației pe care o presupune, e o măsură a excluziunii sociale. Segregarea romilor în educație este o măsură a excluderii nu doar în relație cu circumstanțele actuale și standardele de viață ale copiilor romi, ci mai ales în legătură cu oportunitățile de a beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ales în legătură cu oportunitățile de a beneficia ulterior de o participare activă pe piața formală a muncii, precum și în diverse sectoare ale vieții social-politice sau culturale. O altă linie de argumentație a modului în care segregarea în educația romilor conduce la excluziune socială are în vedere privarea de acces a romilor la rețele sociale care își pot dovedi utilitatea în accesul la slujbe sigure și bine plătite pe piața muncii. În acest sens, este știut faptul că rețelele sociale informale (foștii colegii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să aibă o participare deplină în diverse contexte ale vieții publice (spre exemplu, o petrecere a copiilor sau participarea la activități în afara școlii, împreună cu alți copii din școli nesegregate). În 1995, Silver (apud Sen, 2000, p. 7) include în lista excluziunii „respectul, împlinirea și înțelegerea”, dimensiuni excluzionare pe care segregarea în educație le face în mod clar evidente. Chiar înainte de această precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi de prezentarea în public este o masură
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
alți copii din școli nesegregate). În 1995, Silver (apud Sen, 2000, p. 7) include în lista excluziunii „respectul, împlinirea și înțelegerea”, dimensiuni excluzionare pe care segregarea în educație le face în mod clar evidente. Chiar înainte de această precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi de prezentarea în public este o masură a incapacității de a participa deplin la contextele de viață publică. Segregarea în educație este nu doar o formă de excluziune socială (din rațiunile
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
precizare privind dimensiunile excluziunii sociale, Adam Smith arată ca sentimentul de rușine vizavi de prezentarea în public este o masură a incapacității de a participa deplin la contextele de viață publică. Segregarea în educație este nu doar o formă de excluziune socială (din rațiunile descrise mai sus), ci și o formă de reproducere intergenerațională a excluziunii sociale prin transmiterea deprivărilor multiple condiționate de educație de la o generație la alta. Este probabil ca menținerea școlilor segregate pe termen scurt și mediu, să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]