767 matches
-
l-au ocolit. Mircea Cărtărescu se rezumă să-l citeze alături de Ion Iovan și Mircea Ciobanu ca autor de „scrieri bizare”. În monumentala sa Istorie critică, Nicolae Manolescu îl ignoră complet. Abia în ultimii ani se constată un oarecare interes exegetic față de prozele sale, prin abordările lui Ion Manolescu ori Andreea Grinea. Urmărit de Securitate, Monciu- Sudinski devine eroul unei operații în care demența ideologică și grotescul coexistă. Un punct dramatic în operațiunea de supraveghere a scriitorului îl constituie cel al
Despre Monciu-Sudinski by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4644_a_5969]
-
o teorie eterodoxă și destul de îndrăzneață asupra condiției feminității (văzută ca relație, nu doar ca esență), cartea Mihaelei Miroiu nu atinge cu nimic misterul sacralității Mariei și al nașterii lui Hristos. Dimpotrivă, acel fiat al Mariei este interpretat cu unelte exegetice noi, postmoderne, dar cît se poate de valide filosofic și conceptual. De altfel, acesta este marele merit al teoriilor de acest gen: aruncă o lumină nouă asupra unor lucruri deja discutate, dovedindu-le actualitatea. Mihaela Miroiu a găsit tonul ideal
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
Dumnezeu. O mare izbândă literară și o combinație foarte rară în istoria poeziei, să fii, în același timp, hermetic și sentimental, profetic și firesc autentic și ludic, profund și cu haz. Aceste jucării interpretabile, care solicită o lectură de tip exegetic, funcționează ca niște sonde către structurile de adâncime ale limbajului, receptacole ale înțelepciunii speciei, care, de când se știe, încearcă să aleagă între viață și moarte, între bine și rău. Chit că pozitivismul poeticilor moderne nu prea ne lasă loc de
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
fie însoțite de numerele de inventar și de precizarea fondului în care pot fi găsite de cei dornici să continue investigările pe documentele originale. Pot pune la dispoziția fondului documentar ploieștean și unor viitoare reeditări și investigări, trei importante încercări exegetice a creației muzicianului, începute în anul 1997{\cite 12} și continuată în 2001{\cite 13} - ce dovedesc sporirea atașamentului celui ce a dat numele filarmonicii ploieștene - la a cărei ctitorire a contribuit din plin - pentru ceea ce eminentul său dascăl, George
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
permanente ale spiritului care nu creează orbește, ci în conformitate cu imboldurile unei sensibilități aduse la conștiință, intelectualizate uneori la un mod specializat. Unii dintre criticii indigeni și-au înălțat prototipul pe piedestalul unei omnipotențe, mergînd pînă la teza cum că productele exegetice sunt mai interesante decît opera și chiar pînă la sublima utopie a unei interpretări capabile a-și "inventa" obiectul, adică a-l extrage din neant. Alții și-au tratat domeniul cu scepticism, contestînd mai cu seamă relevanța verdictelor critice stabilite
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
a scris textele, o circumstanță atenuantă i se poate găsi: e perioada în care tînărul cercetător nu intrase în posesia acelei metode de cercetare pe care mai tîrziu, în Gnozele dualiste ale Occidentului, avea s-o pună la temelia efortului exegetic. Așa se face că, în anii ‘70, înzestrarea lui Culianu nu atinsese forma coaptă a unei minți în stare a se exprima cu voce proprie. Îi lipsea orizontul de interpretare, adică fundalul menit a da coerență gîndurilor, de aici senzația
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
de mîntuire. Culianu e doctrinar în sens laic, fără predilecții profetice și fără apetit pentru gînduri inspirate. Un intelectual onest căruia îi lipsește nebunia unei ipoteze care să rupă pecețile domeniului, singularizîndu- l. Reacția cititorului la o astfel de proză exegetică e după natura intimă a fiecăruia: fără o minimă afinitate cu universul mitologiilor, cartea descurajează prin gratuitatea eterică a subiectelor atinse, de aceea unui ochi dornic de impresii concrete volumul i se va părea croit dintr-un eter descărnat, care
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
de subtilă origine celestă, volumul e un joc cu mărgelele de sticlă, o masoretică rafinată ce despică distincții fine, scoase din texte vechi. Cîți intelectuali mai simt azi imboldul de a-l urma pe Culianu în tipul acesta de efort exegetic? Probabil că niciunul, de vină nefiind lipsa de înzestrare nativă, ci atrofia unui tip de sensibilitate fără de care istoria comparată a religiilor devine o tortură. E vorba de acea sensibilitate care te face să presimți că, dincolo de erudiție și savantlîcuri
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
România, în secolul al XIX-lea. Într-un fel, s-ar putea vorbi chiar de o anumită continuitate (și nu numai din punctul de vedere al cronologiei), între cele două lucrări. Nu este vorba, așadar, doar de faptul că demersul exegetic al autoarei începe, cu oarecare aproximație, din punctul în care se oprește cercetarea lui Mircea Vasilescu, ci de un fenomen simptomatic pentru majoritatea comentatorilor mai tineri ai fenomenului literar. În ciuda diferențelor metodologice și teoretice, persistă totuși un anumit aer de
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
bună măsură, operele de ficțiune ca obiect de studiu. E bine, e rău? În fond, poate că se permeabilizează granița dintre comentariu și literatură, cel dintîi asumîndu-și degajarea speculației și a ținutei estetice, a doua asumîndu-și autoreflexivitatea, ergo propria proiecție exegetică. În consonanță cu Ihab Hassan, cercetătoarea noastră precizează consolator: "Operele literare au devenit material pentru enunțuri analitice. Ceea ce este, altminteri, o dovadă în plus a puterii lor de fascinație". În felul acesta, creația și teoria se nutresc reciproc, ajungînd a
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
Nicolae Constantin Cu o admirabilă și neistovită tenacitate, folcloristul și editorul Iordan Datcu adaugă zi de zi noi piese la un edificiu care se arată a fi, încă de acum, mai mult decât impunător. Temeliile acestei construcții exegetice de mari dimensiuni au fost așezate cu decenii în urmă când, ca redactor la fosta Editură pentru Literatură (ulterior Editura Minerva) a făcut să vadă lumina tiparului zeci de cărți de folclor, de literatură populară și de folcloristică, a îngrijit
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
atunci, la ce bun să pierd vremea cu balastul pompat isteric de editurile pentru care criza pare să nu existe? Asta nu înseamnă că m-am autoexclus definitiv din rândurile criticilor literari. Ce mă plictisește e cronica literară, nu exercițiul exegetic în sine. Marele avantaj e că de când nu mai „cronicăresc” am fost capabil să scriu mai multe cărți cu cap și cu coadă decât mi-aș fi imaginat c-aș fi în stare. Pentru că, da, cronica literară e cronofagă. Ai
Contra cronicii literare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4762_a_6087]
-
maioresciană", după clasificarea celebră a lui E. Lovinescu, o generație care "s-a născut estetică cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dînsul exegetic" (T. Maiorescu și posteritatea lui critică, 1943). Aprecierea rămîne valabilă și după mai bine de jumătate de secol. Mezinul generației fiind Ș. Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, născut doar cu un an mai devreme , moare cel dintîi, la 45 de ani. E
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
alte perspective asupra mersului lumii. Care sunt calitățile acestei monografii, în stare să-i asigure rezistența în timp în bogata bibliografie dedicată lui Ion Creangă? Le expunem, pe scurt: 1. Este primul studiu monografic despre Creangă apărut după 1945 (gol exegetic mare, de optsprezece ani, ce poate fi invocat și în cazul lui Eminescu), precedând cu un an monografia lui G. Călinescu, amplificare a celei din 19383; 2. Adâncește unele sugestii furnizate de N. Iorga și G. Ibrăileanu privitor la alăturarea
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
căreia opera lui Noica poate fi interpretată, de cărămizile de bază ale gîndirii lui. Aceste cărămizi sînt tocmai conceptele pentru a căror lămurire acest dicționar a fost gîndit. Și atunci, dicționarul este precum un instrument propedeutic făcut în vederea viitoarelor interpretări exegetice. Asta înseamnă că nu avem în față o lucrare de exegeză în paginile căreia cititorul să găsească o interpretare proprie venită din partea autorilor. Și astfel trecem la cea de-a două trăsătură a dicționarului: nefiind un dicționar clădit pe o
O lucrare de referință by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10456_a_11781]
-
care ne in-formează ochiul minții în exercițiul martiric al confesiunii lui Hristos." (p. 78) și pe aceeași pagină: "A înota în marele fluviu al tradiției Bisericii este mai important decît repetiția năucă a unor formule de credință, a unor scheme exegetice sau a unor cronologii patristice." (p. 78) Dar tocmai pentru că înoată în marele fluviu al tradiției creștine, aproape toate tendințele epocii sunt împotriva teologului. De aceea, în comparație cu alți nedreptățiți ai lumii culturale, teologul face figura unui personaj descins din acea
Demnitatea lui Mihail Neamțu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9636_a_10961]
-
m-a mai citat în articolele sale"), autoclaustrarea din anii exilului parizian. Eugen Simion,"spirit conservator în cel mai bun, mai nobil sens al cuvântului", care de mult timp nu i-a mai făcut lui Nicolae Breban „onoarea unui text exegetic", cultivă „o admirație rigidă" față de Marin Preda, neaducându-și la zi cărțile consacrate scriitorilor români de azi. Mircea Martin a părăsit de mult critica de întâmpinare, retrăgându-se în „cercetarea domeniului estetic" și în activități de editor. Eu sunt certat
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
fi limpezit cât de cât un anume cadru tipologic sub care evoluează, vrând-nevrând, toate comentariile întemeiate pe scrisul parcimonios al acestui - după inspirata formulare aparținându-i lui Ion Barbu - prim și ultim Caragiale. Fiindcă, încadrân-du-se perfect în cerințele acestor imperative exegetice, cartea lui Ion Vianu aduce, în fiecare dintre cazurile puse sub lupă, măcar câte o ipoteză convingătoare. Calculate pe degetele ambelor mâini, cele nouă subcapitole reprezintă tot atâtea deducții absolut coerente ce pornesc de la faptele "psihologic semnificative" - și, aș adăuga
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
Curatul meșteșug de tîmpenie" al vastelor lecturi indigeste se transformă astfel într-un act critic nu doar savuros prin umorul (totuși trist) de care se vădește impregnat, ci și uitil prin pedagogia care se degajă ca o morală a fabulei exegetice. Neantul se transmută în semnificație. Un set cuprinzător de asemenea texte cu funcție de salubrizare a spațiului literar, apărute în chipul sistematic al unei "campanii", în Ziarul de duminică a lui Stelian }urlea, formează obiectul unui volum de care ne ocupăm
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
îi recuperează, cu flerul arhitectului (ubi sunt...) care îmbracă un castru într-un zgîrie nori, înfăptuirea exaltată. Sigur e că almanahul nu face economie de bune naivități, genul de stiluri și subiecte la care ai reveni în vacanță, fără pretenții exegetice și gusturi simandicoase, cu nostalgia înțelegătoare cu care deschizi un dulap cu poze și scrisori. De pildă, nuveletele lui Agârbiceanu, schițele lui Bassarabescu, ale lui Beldiceanu, poeziile lui Bârsan, prefața la Întuneric și lumină, de Brătescu-Voinești, versurile lui Coșbuc. O
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
pe care intelectualul sibian le-a publicat de-a lungul timpului în presa din țară. Chiar dacă nu au o unitate tematică, textele pot fi caracterizate prin trei trăsături: 1) sunt scrise pe un ton care este acordat la diapazonul spiritului exegetic; 2) au drept reper precumpănitor perioada interbelică; 3) deși volumul e în două treimi ale sale critic, sfîrșitul e confesiv. Ion Dur e genul de exeget a cărui detașare lucidă îl scutește de riscul de a se apropia prea mult
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
publicului, la fel cum studiul introductiv și comentariile lui Alexander Baumgarten, de o amănunțime a erudiției ce înlesnește cititorului pătrunderea în climatul doctrinar al secolului al XI-lea, merită toată admirația. Un volum destinat clasiciștilor și filosofilor, al cărui aparat exegetic e riguros și clar.
Incendiul de foc, potopul de ape by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2388_a_3713]
-
Modulațiile acesteia au libertatea improvizației, ca efecte baroce în interiorul acoladei, dar și ele se întorc, pînă la urmă, în folosul suprem al economiei tematice". Rezultatul? Bineînțeles e un surplus de autentificare a expertizei în care se reunesc două instanțe, cea exegetică și cea auctorială, prima aptă a se introduce, în laboratorul creației, a se ,intimiza" cu aceasta, a doua pusă în situația de-a se obiectiva, de-a apărea într-o emergență a autocunoașterii. Interesantă e împrejurarea că, deși ,relativist", atît
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
toate lucrurile esențiale și de bun simț au fost deja spuse”, nu i-ar fi prea clară motivația ce a stat la baza eseului universitarului clujean, Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic. La ce bun încă un volum exegetic? O asemenea dilemă, măsură a prea-plinului ce survine în urma unei mode fermentate în jurul operei și personalității eliadești de după ’89, este sigur contraproductivă în spațiul literaturii. Miza eseului este, după cum mărturisește autorul, de ordin metodologic. Ștefan Borbely nu mai crede în
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
Petrescu, singurii care au stăruit asupra implicațiilor vizionarismului, nu am avea în critica noastră literară nici o cercetare deschizătoare de drum în acest domeniu - după cum subliniază cu îngrijorare tânărul exeget în introducerea amplei și documentatei sale exegeze. El construiește o ,arhitectură exegetică", sedus de sistem. Pentru noi, studiul lui Cătălin Ghiță este mai mult decât o cercetare de pionierat, oferind pentru prima dată în bibliografia critică românească o poetică generală a vizionarismului. Este o cercetare sistematică, temeinică, bine și ingenios articulată, cu
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]