2,392 matches
-
și Vladimir Streinu". Cu o percepție proaspătă, Mircea Scarlat crede și, totodată, avertizează că "înainte ca cineva să descopere un nou Creangă, asimilarea călinescianismului e o etapă absolut necesară". De aici ar putea începe, într-adevăr, o nouă etapă a exegezei privind opera unui scriitor unic. Mircea Scarlat, mort la vârsta marilor proiecte, își exprima în deceniul nouă, la finele căruia a apărut cartea sa, speranța că se va ivi acel critic care va releva, poate chiar împotriva exponențialității, tocmai unicitatea
Mircea Scarlat și posteritatea lui Creangă by Constantin Coroiu () [Corola-journal/Imaginative/10224_a_11549]
-
structural și discret este filtrat prin impresionismul lui Lovinescu și finețea analitică a lui Ibrăileanu. Nu de puține ori, textele scrise de el includ meditații despre condiția literaturii, a artei în general. Volumul Între Ulysse și Don Quijote (1978) înscrie programatic exegeza critică între, pe de o parte, contemplarea entuziastă a scrisului artistic și, de cealaltă parte, necesitatea prozaică a conceptualizării. De aici, preferința pentru cumpătarea propusă de comentariul istorico-literar. Într-o primă etapă a activității lui Constantin Ciopraga, aceea cuprinsă între
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
fac loc observații rafinate, în contrast cu rigiditatea sociologizantă și maniheistă a criticii oficioase a timpului. Critica de întâmpinare a remarcat de îndată înclinațiile de portretist, care resuscitează, din amănunte caracteristice, un destin, traseul elocvent al unei vieți și al unei opere. Exegezele lui Constantin Ciopraga din această perioadă, în special acelea despre Calistrat Hogaș, G. Topârceanu și Hortensia Papadat-Bengescu, au repus în circulație valori ale literaturii interbelice a căror specificitate era, în epocă, în bună măsură, distorsionată. Cea de-a doua etapă
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]
-
sine die; după 1989, putem spune că... niciodată nu e prea târziu. Dar să trecem... Lucrarea lui Marin Bucur este rezultatul unei pasiuni de o viață și, în același timp, al unei autentice vocații. În anul în care încheia redactarea «exegezei Caragiale», publica volumul I. L. Caragiale, Restituiri, iar, postum, (1997) aveau să apară două volume inițiate și coordonate în cadrul institutului Călinescu: I. L. Caragiale, Bibliografia. Nu exagerez deloc afirmând că I. L. Caragiale este... scriitorul vieții lui Marin Bucur. Și mai cred că
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
Ioan Bianu (1856-1935), personalitate complexă și influentă a vieții literare și culturale a României. Retrasă la Mănăstirea Văratec, după un nedorit accident, Irina Lecca citește și recitește Biblia, biografiile și operele Sfinților Părinți ai Bisericii Universale, precum și cele mai complete exegeze ale textelor sacre spre a decripta sensurile fundamentale ale existenței noastre și, mai ales, spre a redescoperi viața eternă, învățăturile, minunile și profețiile lui Dumnezeu. Epistolele de la Mănăstirea Văratec, concepute în clipe de liniște și meditație, surprind prin pragmatismul și
Noi contribuții la biografia Irinei Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2637_a_3962]
-
din rațiuni conjuncturale, a ales un titlu nepotrivit cu conținutul, lansîndu-și de la început cititorii pe o pistă falsă. Înțelegem cu adevărat sensul operei analizate doar dacă o privim sub regimul ficțiunii: avem în față mai degrabă un roman decît o exegeză istorică - și cu atît mai puțin una politică. Scrierea îi aparține în întregime prozatorului Mircea Eliade, uneori jurnalistului, în nici un caz savantului. Erudiția, informația istorică și politică servesc aici la înjghebarea unei ciudate și fastuoase ficțiuni numite ad-hoc "istoria modernă
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
nimic de remarcat, propune și susține o lectură provocatoare de autentice interpretări moderne. Apariția cărților istoricului și criticului literar Dumitru Micu (n. 1928), Modernismul românesc. Volumul I1 și Limbaje moderne în poezia românească de azi2, opere fundamentale, de relectură și exegeză a fenomenului poetic național, îi provoacă curiozitate și admirație colegială. Epistolele lui Mihai Drăgan, ce se transcriu mai jos, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și cărturarului Dumitru Micu și se constituie în veritabile mărturii ale unui intelectual, care s-
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
a urma indicarea cîtorva cauze ale „exceselor”: resentimentele față de falsurile efectuate sub comunism, zonele „încețoșate” ale conștiinței etnice, complexele de inferioritate. Așadar, criticul nu separă, ci încearcă a conjuga, a propune o salutară unificare a elementelor ce par antagonice. Înnoirile exegezei consacrate marilor autori le consemnează cu un simțămînt al firescului: „Se conturează astfel, pe ansamblu, imaginea unui Creangă nu doar «corosiv», ci și iconoclast, într-o «lume în care valorile tradiționale sînt degradate cu voioșie», unde «nimic nu mai e
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
218 000 lei); Albert Sanchez Pinol - Pielea rece (Ed. Humanitas, 240 000 lei); Federico Andahazi - Secretul culorii pure (Ed. RAO, 149 000 lei); Andre Pieyre de Mandiargues - Muzeul negru (Ed. Humanitas, 160 000 lei); Sorin Lavric - Ontologia lui Noica: o exegeză (Ed. Humanitas, 280 000 lei); George Paul Sandachi, Dan Hadîrcă - Prințul George Valentin Bibescu: biografia unui călător (Ed. Vivaldi, 218 000 lei); Nina Berberova - Cartea fericirii (Ed. Humanitas, 150 000 lei); Constantin Virgil Negoiță - Irozii (Ed. Paralela 45, 80 500
Agenda2005-20-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283702_a_285031]
-
comunicate expresis verbis și apoi așternute pe hârtie pentru cei de astăzi dar și pentru cei de mâine căutând eterna Duminică a Spiritului.” Edificatoare sunt și cuvintele lui Aurel Sasu, notate pe coperta a patra a cărții “Puterea cuv tului”: “Exegeza părintelui Matei Popovici este o vastă panoramă culturală a ideilor, construită pe câteva modele neotestamentare: fiul risipitor, semănătorul, paraliticul din Capernaum, bogatul nesăbuit și tânărul bogat. Remarcabilă este, în volum, deschiderea înspre universal a parabolei biblice, inteligența abordărilor sincretice și
„PUTEREA CUVÂNTULUI” SAU DESPRE ÎMPLINIREA PRIN LOGOS de VICTOR CONSTANTIN MĂRUŢOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383995_a_385324]
-
MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1392 din 23 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI EXEGEZĂ Recent, a văzut lumina tiparului o lucrare de valoare excepțională, consacrată vieții și operei Prof. univ. dr. Octavian Ionescu, personalitate emblematică a Științelor Juridice din România și Europa, pedagog de reputație și om de elevată cultură a comunității academice din
IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
-
a urmat studiile primare în Capitală și tot acolo a obținut licența în științe juridice. În 1979 a emigrat în Statele Unite ale Americii, stabilindu-se în orașul New York. Alexandru Buican a publicat dramele Neînțelegerea și Încercarea („Polemici”, New York, 1987), precum și exegeza Posteritatea lui Bacovia și Istoria... lui G. Călinescu (București, Editura Științifică, 1994; Cluj-Napoca, Risoprint, 2010). Este, de asemenea, autorul singurei biografii complete a lui Constantin Brâncuși (Brâncuși. O biografie, București, Editura Artemis, 2006). În 2010 i-a apărut tot la
O nouă revistă literară la Baia Mare: ”Polemici” [Corola-blog/BlogPost/92344_a_93636]
-
planificate și meritate. Ideea aceasta preconcepută, acceptată tacit, se spulberă volens-nolens încă de la prima ochire asupra cuprinsului CETĂȚII LUI BUCUR. Nu degeaba frontispiciul din internet se ramifică bogat, promițând în egală măsură proză și poezie, antologii și reportaje, biografii și exegeze. Țelul se adeverește rapid, fără urmă de „îmblânzire“ estivală, fără concesii făcute unor subiecte nespectaculoase, de vacanță. Diversitate maximă! Într-o dimineață oarecare, deschizând la repezeală calculatorul, m-am trezit citind fără oprire, cu nesaț, neobservând cum trec orele. Parafrazez
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
pe la Cristian Popescu, până la Claudiu Șimonați se întinde pe o suprafață de timp considerabilă, greu de cuprins doar într-un articol, mai degrabă poate fi expusă în Biblia înțelegerii poeziei românești din secolul nostru, de care făcea vorbire Ion Simuț. Exegeza poeziei de astăzi înregistrează o evoluție/ involuție a poeziei, prin apariția unui nou curent literar, pe care l-am denumit pro-globmodernul și despre care am scris în presa literară a anilor 2000. Este o întoarcere, pe jumătate, la clasicism, încercând
Starea poeziei româneşti la începutul secolului XXI [Corola-blog/BlogPost/93283_a_94575]
-
aproape, de învățătorul și duhovnicul meu: Arsenie Boca, adică de acela care, în urmă cu 63 de ani, mă spovedea pentru întâia oară...”. Fostul egumen al Mânăstirii Sadova (Dolj) ne-a îndrumat, din nou, către chioșcul cu cărți sfinte și exegeze teologice, îndemnându-ne să cumpărăm monumentalul volum ,,Calea Împărătească” de Arsenie Boca. Privindu-ne fix în străfundurile sufletului, cu ochii săi de un albastru fără de sfârșit, albastrul firmamentului divin, Părintele Vasile Prescure ne-a îndemnat, abia șoptit, ca pentru a
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
și mai ales Origene, Augustin, Beda Venerabilul, ori de la arabul Butrus As-Sadamati și indianul Shankara până la Flavius, Dante, Richard Simon sau până la Schopenhauer, Eminescu, Titu Maiorescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Edgar Papu, Constantin Noica -, Ovidiu Ghidirmic demonstrează, în eseurile, studiile, exegezele și tabletele din noua sa apariție editorială, care continuă spiritul celor două volume imediat anterioare: Pro domo (generic sub care, din 1990 până în 1999, a susținut cea mai percutantă rubrică din cotidianul craiovean Cuvântul Libertății), că precizia și rigoarea (deprinse
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
și finețe. Scriitoarea Anca Sîrghie, profesor la Universitatea “Alma Mater” din Sibiu, a sosit cu două apariții ale sale recente, Lucian Blaga și ultima lui muză, o contribuție la istoria literaturii române contemporane, și Radu Stanca. Profil spiritual, completare esențială a exegezei acestui genial dramaturg român, amenințat pe nedrept de umbrele uitării. În mod neobișnuit pentru cele 30 de cărți la care a lucrat până în prezent, aceste două apariții recente au fost lansate mai întâi în America, respectiv din California și Colorado
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
consacrat câte un articol datării fiecărui monument în parte. Dar „revelația” că pictura exterioară care îmbracă complet monumentele de la turlă până la soclu „ascunde” un mesaj a avut-o abia în 1959. „... a fost începutul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Unul dintre exemple e chiar prezenta carte în care un document politic de importanță crucială și unicul până acum pentru dovedirea axiomatică a continuității românești la nordul Dunării nu l-am descoperit prin documente din domeniul istoriei politice ci prin exegeze teologice și estetice.” (p.143). Din cauza cercetărilor numai în domenii izolate, fără legătură cu întregul, nu dispunem de „analize de sinteză”, idee reluată mai precizat în interviul din 2002 „Omul cu scara”, pomenit mai înainte. La întrebarea pusă de ziarista
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
fragedă pruncie pentru a cataloga poezia domnului Giordano și pe care nu le găseam... extraordinar! Vă mulțumesc, exact... o sinteză atât de clară, premergătoare catharsisului antediluvian, dacă ne gândim bine... mult prea profundă însă pentru a putea obține acum o exegeză completă a acestui prea-scurt moment artistic... - Ne putem considera norocoși, domnule Euripide, pentru că am asistat la acest moment înălțător? întrebă o doamnă urlând, căci nu putea vorbi normal. - Bineînțeles, doamnă, bineînțeles! Norocoși, ați spus? Nicidecum. Mi se pare mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
vîrsta de treisprezece ani am locuit În Ungaria, În ținutul de baștină al tatălui meu, unde ne-am refugiat În 1942, În urma pogromului de la Novi Sad. Am lucrat pe la țăranii bogați ca slugă, iar la școală Îmi Însușeam Catehismul și exegeza catolică a Sfintei Scripturi. Tăinuitele neliniști familiale sau ceea ce Freud numește Heimlichkeit vor alcătui fondul meu literar și metafizic. La nouă ani am scris poezii În limba maghiară: În una era vorba despre foame, alta era poezie de dragoste par
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
asupra căreia doamna Nina Roth-Swanson păstrează tăcerea, de parcă faptul că suferea de o boală congenitală ar fi putut arunca o umbră asupra lui Mendel Osipovici. N-am deloc intenția de a dezavua estimările arbitrare ale criticilor, cu atît mai puțin exegezele amintitei Nina Roth-Swanson - deși numai eu aș fi Îndreptățită s-o fac - dar am totuși o nedumerire: cum a fost posibil ca doamna N.R.-S., știind bine de existența acelei fetițe suferinde, În pofida instinctului său matern (care, evident, nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
felicit pentru asta întrucât, de fapt, cartea este incoloră și plicticoasă. Dl Strickland a făcut portretul unui soț și tată excelent, unui om blând, harnic cu înclinații morale. Clericul modern a deprins din studiul științei care cred că se numește exegeză o ușurință uimitoare de a explica lucrurile neplăcute scuzându-le, dar subtilitatea cu care reverendul Robert Strickland a „interpretat“ toate faptele din viața tatălui său, pe care un fiu bun poate considera convenabil să și le amintească, ar trebui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
duce la ceea ce nu purta încă numele de inconștient, dar care se ascundea în atomii psihici înainte de a-i contamina pe cei somatici. Cu șapte secole înainte de Cheia viselor a lui Artemidor din Efes, Antiphon practică o onirocritică decurgând din exegeza rațională și sprijinindu-se pe exercitarea unei simple logici a cauzalităților bine înțelese. Departe de inspirație, de transă ori de apelarea la magia irațională, metoda sofistului trimite la analiză, la conjectură, la căutarea înlănțuirilor, la raționalitatea cea mai clasică sprijinită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
apoi gravat de Diogene pe faimosul zid din Oenanda, în Asia Mică, trei sute de ani mai târziu. Cicero însuși reia în contul său formula mnemotehnică în De finibus. Cvadruplul remediu pare deci mai mult epicurian decât al lui Epicur. Chiar dacă exegeza universitară vede Scrisoarea către Meneceu ca fiind alcătuită pe scheletul celor patru elemente și reperează trucul în primele patru Maxime capitale sau chiar îl dă la iveală în cea de-a unsprezecea, ne vom feri să afirmăm că gândirea epicuriană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]