12,343 matches
-
organizarea unor cursuri de reciclare sau reconversie profesională; reorganizarea muncii interne În Întreprinderi; creșterea investițiilor; deplasarea unor activități dintr-o zonă În alta; dezvoltarea unor noi forme de activitate; implementarea unor noi tehnologii; utilizarea oportună a factorului muncă adaptat noilor exigențe ale muncii și producției și calificat corespunzător; reconsiderarea și repunerea În drepturi a sistemelor de valori ale societății; stoparea creșterii salariilor peste limita permisă de productivitate; reducerea până la „limita normală” a șomajului; reducerea sau creșterea, după caz, a fenomenelor de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
adaptării lor la modificările majore care survin În viața socială (art. 133). Potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 102/1998, educația permanentă și promovarea socială a persoanei se realizează prin instituții educaționale, În corelare cu nevoile individuale și cu cerințele și exigențele economiei de piață și ale practicii sociale Într-o societate democratică, prin programe specifice, inițiate și organizate de instituții publice și private cu activitate În domeniu, În spiritul parteneriatului social, utilizându-se metode active cu accent pe demersurile multimedia: educație
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
unele Întrebări. Cu o săptămână Înainte de „sfânta Împărtășanie” trebuia să dăm și un examen. Părintele programa câte patru-cinci copii ( după amiază) și fiecare trebuia să răspundă la zece Întrebări, toate din rugăciunile Învățate până atunci. Poate Își imaginează cineva că exigența era lăsată deoparte. Dimpotrivă! La acest examen existau și restanțieri . Cei care nu primeau acordul părintelui ( În prima fază a ascultării) trebuiau să revină În penultima zi ( premergătoare evenimentului). Până la urmă toți copiii primeau binecuvântarea, urmând să se bucure de
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
coregraf antrenor corepetitor gimnastă. Sarcina principală revine coregrafului, acesta fiind cel care are următoarele sarcini: • stabilirea structurii și conținutului lecției de pregătire artistică pe fiecare perioadă a antrenamentului sportiv; • stabilirea elementelor și mișcărilor artistice ce urmează a fi însușite în conformitate cu exigențele compozițiilor la bârnă și sol, însușirea tehnicii de bază a acestora; • fixarea și îndeplinirea obiectivelor specifice fiecărui mijloc al pregătirii artistice; • stabilirea duratei alocate mijloacelor pregătirii artistice în cadrul lecției, și a numărului de repetări ale fiecărei acțiuni motrice; • alegerea muzicii
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
atunci vom putea eficientiza pregătirea artistică a gimnastelor. 4. Dacă rezultatele privind nivelul pregătirii artistice a gimnastelor au suferit schimbări sub influența actualului program de pregătire artistică, atunci programele tradiționale de pregătire artistică pot fi îmbunătățite și aduse la nivelul exigenței actuale. 57 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului Experimentul pedagogic s-a desfășurat pe parcursul a trei etape. 1. În prima etapă, s-a desfășurat experimentul constatativ - în perioada septembrie 2006 - mai 2007, care a vizat trei direcții: efectuarea anchetei cu
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
și dezvoltarea, la un nivel ridicat, a calităților motrice specifice gimnasticii. 108 Pregătirea artistică nu este eficientă dacă mijloacele acesteia nu se stabilesc în conformitate cu cerințele impuse de programa de clasificare FRG și cu cele ale Codului de punctaj, precum și cu exigențele de compoziție artistică la bârnă și sol, corespunzătoare categoriei de vârstă. La categoria junioare IV - nivelul 1, prin îndeplinirea cerințelor artistice de dificultate și a celor de compoziție artistică la bârnă și sol, se obține o valoare ridicată a exercițiului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Se îmbrăca simplu, dar un ochi foarte atent observa că simplitatea ei este căutată. Aide avea o natură schizoidă. Cuminte și rebelă, modestă și pasionată, autistă și frondeoră, altruistă și sălbatică. Șeful Catedrei de cereale o stabilise ca reper pentru exigențele la cursurile lui. I se adresa atunci când preda, o provoca atunci când cerea un răspuns, îi cerea referate, o cultiva cum cultivi cel mai prețios soi de cereale. Cu un fel de religiozitate. Fusese la specializare în SUA și era unul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
coregraf antrenor corepetitor gimnastă. Sarcina principală revine coregrafului, acesta fiind cel care are următoarele sarcini: • stabilirea structurii și conținutului lecției de pregătire artistică pe fiecare perioadă a antrenamentului sportiv; • stabilirea elementelor și mișcărilor artistice ce urmează a fi însușite în conformitate cu exigențele compozițiilor la bârnă și sol, însușirea tehnicii de bază a acestora; • fixarea și îndeplinirea obiectivelor specifice fiecărui mijloc al pregătirii artistice; • stabilirea duratei alocate mijloacelor pregătirii artistice în cadrul lecției, și a numărului de repetări ale fiecărei acțiuni motrice; • alegerea muzicii
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
atunci vom putea eficientiza pregătirea artistică a gimnastelor. 4. Dacă rezultatele privind nivelul pregătirii artistice a gimnastelor au suferit schimbări sub influența actualului program de pregătire artistică, atunci programele tradiționale de pregătire artistică pot fi îmbunătățite și aduse la nivelul exigenței actuale. 57 II.2 Etapele și desfășurarea experimentului Experimentul pedagogic s-a desfășurat pe parcursul a trei etape. 1. În prima etapă, s-a desfășurat experimentul constatativ - în perioada septembrie 2006 - mai 2007, care a vizat trei direcții: efectuarea anchetei cu
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
și dezvoltarea, la un nivel ridicat, a calităților motrice specifice gimnasticii. 108 Pregătirea artistică nu este eficientă dacă mijloacele acesteia nu se stabilesc în conformitate cu cerințele impuse de programa de clasificare FRG și cu cele ale Codului de punctaj, precum și cu exigențele de compoziție artistică la bârnă și sol, corespunzătoare categoriei de vârstă. La categoria junioare IV - nivelul 1, prin îndeplinirea cerințelor artistice de dificultate și a celor de compoziție artistică la bârnă și sol, se obține o valoare ridicată a exercițiului
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
nestingherite traseul. Trotuarele erau pline de fete, care de care mai apetisante. Și nu era deloc anevoios a face o alegere. * Cu fiecare zi care trecea, fetele se apropiau de finalul studiilor, urmând a susține un examen de absolvire cu exigențe care le puneau pe gânduri. De unde până acum învățau numai ziua, se ivi cerința de a se lipi și de o parte din noapte, dedicând un plus de timp pregătirii întregii materii care, deși fusese parcursă cu stăruință, părea a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
asociațiile de proprietari cu diferiți prestatori de servicii sau cu firmele furnizoare de utilități pentru proprietarii apartamentelor din blocuri, s-a constatat că administratorii din blocuri, președinții și unii membrii din cadrul birourilor executive ai asociațiilor de proprietari nu întotdeauna dovedesc exigența necesară pentru a preîntâmpina strecurarea unor clauze abuzive în contracte. Se consideră ca abuzivă clauza care nu a fost negociată direct de către asociație cu celalată parte contractantă, acceptând cu ușurință încheierea unor contracte pe formulare standard, care conțin condiții generale
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină a datoriilor, obligațiilor și virtuților) etc. (Capitolele I și II). Sub aceleași exigențe epistemologice ne sunt dezvăluite, În concept și În detaliu empiric: Conștiința juridică. Imperativele formale și Acțiunea liberă (Capitolul al-III-lea), moment explicativ din care trebuie să reținem distincțiile: „Orientarea subiectiv obiectivă a conștiinței și cunoașterii juridice”; „Dimensiunea axiologică a subiectiv-obiectivului”; „Normativitate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În megasistemul Europei. Încă Immanuel Kant pusese chestiunea dacă, În istorie, se va putea opta: pentru o „asociere de state” sau, dimpotrivă, pentru un „stat de state”?! Vanda Vlasov și-a constituit analiza și hermeneutica proprie Întemeindu-se pe două exigențe: 1. analiza fidelă a operei lui Giorgio del Vecchio; și 2. aducerea În cea mai vie contemporaneitate a valorii conceptelor instituite de Teoria universală a dreptului, ambele văzute Într-o perspectivă matură de Critică filosofică. Fundată pe o bogată bibliografie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Însăși și În raporturile sale cu ordinea universală a lucrurilor”. Relevând legătura organică dintre cele trei ordine de cercetare, Del Vecchio insista pe formația practică a filosofiei dreptului, Întrucât aceasta „Învață și pregătește recunoașterea pozitivă a idealului juridic și Îndrumează exigențele ideale spre consacrarea lor istorică. În toate timpurile - suține pe drept cuvânt filosoful italian - ea a Îndeplinit o atare funcție și operele marilor filosofi ai dreptului sunt legate de toate marile progrese politice”. Sunt citați ca exemple indubitabil, În acest
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și operele marilor filosofi ai dreptului sunt legate de toate marile progrese politice”. Sunt citați ca exemple indubitabil, În acest sens: Alberico Gentili, Hugo Grotius, Beccario etc. Filosofia dreptului nu este, deci, un exercițiu steril și arbitrar, ci răspunde unei exigențe naturale și constante a spiritului uman, unei vocații intrinseci a acestuia. Încă din antichitate gânditorii au manifestat nevoia de a cerceta: dacă formele de drept existente sunt și juste, dacă autoritatea care comandă, comandă pe drept. Filosofia dreptului Începe desigur
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dobândește caracterul unui imperativ. Imperativul exprimă o necesitate obiectivă. De aceea, această necesitate nu exclude libertatea, mai mult, o presupune ca bază a ei. Immanuel Kant distinge două tipuri de imperative: imperativul categoric și imperativul ipotetic. Cel dintâi exprimă o exigență necondiționată prin care rațiunea detemină nemijlocit voința. Acest imperativ aparține autonomiei voinței, deoarece respectarea și realizarea lui efectivă nu depinde de nici un factor exterior. În Întemeierea metafizicii moravurilor, filosoful german formulează mai multe exprimări ale imperativului categoric, ce reprezintă universalitatea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voința ta să se poată considera ca fiind ea Însăși autoarea legii morale. Autonomia voinței se opune În totalitate eteronomiei acesteia, adică determinării ei prin motive sensibile. Imperativul ipotetic nu este necesar și nici universal valabil, deoarece el exprimă o exigență condiționată de un anumit scop. Imperativele de acest tip nu sunt apte pentru a Întemeia legi morale care sunt valabile, conform universalității lor, pentru orice ființe raționale fără deosebire. Numai o ființă rațională are facultatea de a acționa conform legilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pune capăt, nu unui război, ci tuturor războaielor. Această uniune nu urmărește nici o dobândire a unei puteri a statului, ci numai menținerea și asigurarea libertății unui stat, pentru el Însuși și În același timp pentru celelalte state. 3. O altă exigență definitivă spune: „Dreptul internațional trebuie să fie limitat la condiții de ospitalitate generală”. Pe o astfel de cale este posibilă realizarea unei Constituții internaționale. Kant arată că ideea unui Drept internațional nu este o Închipuire fantastică și exaltată a dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Königsberg, apare o contradicție flagrantă, privitoare la pacea eternă, aceea dintre morală și politică. Anume, este vorba despre contradicția: dintre ceea ce e generat de natură, adică de putere, și pe de altă parte, ceea ce pretinde legea universală a datoriei, după exigența rațiunii și a dreptului, prin legile libertății! Kant acuza acea subordonare a principiilor față de scopuri, act care ar zădărnici orice intenție de a face să concorde politica și morala! Aici Kant dezvăluie dilema acțiunii: 1. Să se pornească de la principiul
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
originii lor stă tocmai demnitatea lor, pentru a ne servi ca principii practice supreme. Rigorismul lui Kant constă În acea universalitate și necesitate a principiilor morale (independente de timp și spațiu) care se exprimă În imperativul categoric, cu cele două exigențe ale sale: 1. Acționează numai conform acelei maxime prin care să poți vrea totodată ca ea să devină o lege universală. 2. Acționează astfel ca să folosești umanitatea, atât În persoana ta, cât și În persoana oricui altcuiva, În același timp
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
trebui - În viața umană a trebui apare ca un eveniment caracteristic și tulburător; deosebit de a vrea, așa cum este deosebit de a fi silit (Müssen), care se exercită din afară cu forța, are forma că omul știe că trebuie să răspundă unor exigențe și că singur și le impune: să se abțină de la acțiunea spre care Îl Îndeamnă Înclinația sa naturală, să Înfăptuiască acțiunea spre care Înclinația sa naturală nu-l Îndeamnă. Paulsen afirmă cu claritate: „Numim această obligație resimțită și recunoscută intern
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
voința umană? Spre deosebire de a vrea, a trebui apare ca un eveniment tulburător și caracteristic vieții umane. De precizat, diferența dintre Sollen („a trebui”) și Müssen („a fi obligat să” / „a fi silit”). Apoi, omul știe că trebuie să răspundă unor exigențe pe care singur și le impune. Este vorba despre ceea ce numim datorie, adică această obligație resimțită și recunoscută intern, care apare În conștiință Întotdeauna sub forma că pretinde subordonarea voinței proprii față de o normă generală, obiceiul sau legea morală. Funcția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
la om e vorba despre două voințe: una originară, dominată de instinct - sentimente, dorințe și Îndreptată spre succese individuale, o altă secundară dominată de reflecție - determinată de o serie de norme generale având un caracter logic, rațional. Se adaugă și exigențele impuse de ceilalți. Astfel se realizează un control al celei secunde și din partea celorlalți asupra voinței primare pentru ca individul uman să nu cedeze prea ușor dorinței și să intre În contradicție cu normele morale. Aceasta oferă baza, În jurul căreia se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
În cazul dreptului, și obiceiul din valorile esențiale ale vieții individuale și din cele ale vieții sociale, și le Întemeiază valabilitatea pe acestea. El trasează următoarea sarcină a filosofici moralei tocmai În a explica sau funda socialteleologic morala obiectivă. Dacă exigențele morale nu s-ar fi aflat cu viața umană reală În relația de a ficondiții ale perfecțiunii sale interne, ele ar fi rămas de fapt ceva cu totul lipsit de claritate, așa cum În filosofia morală a lui Kant ele apar
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]