3,624 matches
-
și tehnică 76 Dualismul 77 Spiritualismul 81 Umanismul 84 Individualismul 90 Modernismul 93 Lecția a IV-a Misterul întrupării 100 Problema teoretică 100 Efectele istorice 106 Revoluție în Revelație 113 Mizele practice 122 Cristologie crucială 129 Lecția a V-a Experimentarea creștină 133 Superioritatea celui slab: o strategie mediatică 135 Mijloacele universalității 139 Sfaturi publicitare 146 A transmite, înseamnă a organiza: utilitatea interfețelor 151 O instituție exemplară 155 Biserica îl creează pe Dumnezeu 158 Lecția a VI-a Este adevărat că
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o Creștinism! Îl putem crede pe profetul "Noului Spirit", autorul Caligramelor, care a recunoscut primul geniul lui Picasso și Braque, bibliofilul care se înclina în fața pornografiei, a telefonului, a radioului și cinematografului, adică pe Guillaume Apollinaire. Lecția a V-a EXPERIMENTAREA CREȘTINĂ Superioritatea celui slab: o strategie mediatică • Instrumentele universalității • Sfaturi publicitare • A transmite înseamnă a organiza: utilitatea interfețelor • O instituție exemplară • Biserica îl creează pe Dumnezeu Să vorbim la modul practic. Filosoful întreabă: care este forța spiritului? Teologul schimbă: care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grupurile constituite, întorcînd spatele în mod radical problemelor lumești, fiindcă dumnezeul lui i se oferea într-o conspirație a inimilor "la o distanță infinită față de cea impusă de Cezar". Este dimpotrivă un fapt mai semnificativ și e vorba de valoarea experimentării creștine de a supune ipoteza condițiilor aparent contrare că cea mai subiectivă, cea mai interiorizantă dintre credințele religioase revelează o asemenea dimensiune comunitară și împărtășită. Ceea ce știm despre prima evanghelizare arată că raportul creștinului credincios cu Dumnezeu trece printr-o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și izbucnirile continentale ale gherilei boliviene din 1967 conduse de Che Guevara? Ne-ar plăcea să răspundem dintr-un laborator, să măsurăm, să numim, să producem o statistică, teste. Imposibil. Mai mult încă pentru istoria prezentului decît a trecutului. Fără experimentări și cuantificări. Observație și precizare. Înțelegeți-mă bine. Nu ridic aici problema dificilă a responsabilității morale a intelectualilor din Cetate, tema are semnale de alarmă menționate și juste asupra palinodiilor iresponsabile și a limitelor dreptului la greșeală. Nu ridic nici
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
reguli de politețe ale Rațiunii. E riscant să le ceri tuturor aplicația, la textele sacre inclusiv. Aceasta a fost îndrăzneala umaniștilor. Dinamică revoluționară în aceea că supune aceleiași legi vîrfurile și pe cei de rînd, tabuul și familiarul, revelația și experimentarea. Ecourile acestei constrîngeri critice s-au propagat de-a lungul a trei secole în care va domni "raționalismul", el însuși contestat și discutat în conformitate cu propriile sale canoane. Lucien Herr, 1888: "Insurecția, revolta, în limbaj comun, examenul și critica reprezintă o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a faptului cultural Cuvînt înainte Curs de mediologie generală Lecția I Dreptul la independență Lecția a II-a Domeniul mediologic Lecția a III-a Cinci balauri între noi și tehnică Lecția a IV-a Misterul întrupării Lecția a V-a Experimentarea creștină Lecția a VI-a Este adevărat că "ideile conduc lumea?" Lecția a VII-a Dinamica suportului Lecția a VIII-a Noțiunea de mediasferă Lecția a IX-a Viața și moartea unui ecosistem: socialismul Lecția a X-a Propuneri pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
culturale, știut fiind că alți autori plasează revigorarea comportamentelor identitare în modernitatea târzie (globalizare) și chiar în postmodernitate și nu în tradiție. Tradiționalismul mai este asociat cu ordinea socială bazată pe status dobândit, credința în autoritatea explicației religioase și respingerea experimentării modurilor noi de a face, legitimarea obișnuinței și obiceiului ca soluții la provocarea mediului exterior (Voicu B și Voicu M., 2002) Fiind un concept cu sensuri multiple, este utilizat și în contexte cu mize politice. Astfel, G. Balandier distinge între
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
consumul, identitățile, politica, simbolurile culturale, sau chiar comunitățile, de legătura lor cu spațiul. Toate acestea se pot desfășura, manifesta, exprima într-un spațiu virtual sau fără legătură cu un spațiu anume. Deteritorializarea este intim legată de compresia, schimbarea percepției și experimentarea într-un alt mod a timpului (mai multe în subcapitolul următor). Există și o deteritorializare a oamenilor, atâta timp cât mase de oameni mai mari decât oricând, sunt antrenați în fluxuri de migrație (datorată războaielor, șomajului, sărăciei), de lungă sau scurtă durată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
împiedică pătrunderea elementelor de modernitate, favorizează pierderea elementelor circumscrise tradiției. Capitolul patru, dedicat modului în care oamenii se raportează la comunitate în contextul proceselor de globalizare de astăzi, relevă și el concluzii interesante. Din nou apar diferențieri în conceptualizarea și experimentarea raporturilor comunitare în cele două sate. Diferențieri care sunt de înțeles, atâta timp cât experiența comunismului, ce subminează profund comunitatea, a afectat Ludoșul în mod mai pregnant, în timpul anilor de colectivizare. Astfel, locuitorii Tălmăcelului se raportează la comunitate invocând în mai mare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
principal monocotiledonatele. De exemplu, porumbul poate fi tratat în două faze: atunci când plantele au 2-3 cm, iar frunzele la bază sunt desfăcute și atunci când plantele au 25 cm, cu arzătoarele amplasate sub frunze la baza plantelor. Pe baza mai multor experimentări se pare că cel mai eficient tratament cu ajutorul focului este atunci când plantele au 2-3 cm, deoarece atunci competiția exercitată de buruieni este mai severă. Cerealele în primele faze de vegetație și bulbii de ceapă uscați pot fi tratate cam în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
despre fermele organice. Mult mai important este contactul cu alți producători organici în timpul vizitei la ferme de acest fel, seminarii și conferințe care permit schimbul de experiență. O parte a conversiei preliminare într-o primă etapă poate să o constituie experimentarea pe un teren din cadrul fermei a conceptului organic, în timp ce restul fermei este convențională. Acest mod are multe avantaje dar și dezavantaje. Un dezavantaj important este acela că folosirea numai a unui singur teren nu permite dezvoltarea unei rotații bune pentru
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este în totalitate convertită. Procesul de planificare nu implică numai studiul de fezabilitate, trebuie, de asemenea, stabiliți pașii care trebuie făcuți în timpul procesului de conversie și poziționarea lor în timp. Probabil, dezvoltarea procesului pentru conversie trebuie să înceapă lent, prin experimentarea unor noi culturi, noi tehnici, și noi output-uri. Ideal, conversia trebuie să înceapă cu câteva câmpuri în rotație, utilizând această posibilitate pentru a vedea ce se întâmplă pe durata unui an sau doi, odată ce s-a căpătat experiență putând
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de un al doilea rând de gâște, apoi de un al treilea ș.a.m.d. Rolul gâștei aflate în fruntea plutonului, de fapt țara cea mai dezvoltată, este acela de a experimenta diverse tehnologii și industrii. După o perioadă de experimentare și utilizare, țara din fruntea plutonului transferă aceste tehnologii către rândul al doilea de țări, mai puțin dezvoltate. Acestea implementează tehnologiile primite și le utilizează o vreme. După care le transferă următorului rând de gâște. În viziunea promovată de acest
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
și de mâine se nasc din pariul calculat și din risc sau, mai exact, din mișcare! Astăzi avem cu adevărat posibilitatea de a alege? Casa Japonia, pragmatică și conștientă de mize, de pericole și de necesități, s-a angajat În experimentarea unor principii de gestionare noi, regrupate sub eticheta de creare de cunoștințe (knowledge creation), pe care o definiție mai elaborată ar traduce-o prin comunități strategice de creare colaborativă de cunoștințe Într-o lume deschisă. Astăzi, pe Planetă, conceptele, modelele
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și a competențelor tacite ale celor mai buni, practica transferului s-a concretizat printr-o relație creativă Între trei componente, și nu doar la nivelul tandemului tutore-cursant, pentru că, la ea, au participat obiectiv și medicii. În dinamica acestei mișcări, dimensiunea experimentării În cursul vizitelor Întreprinse a fost determinantă, ca și implicarea concretă a cursanților, ce puteau să evolueze singuri și să constate rezultatele. În interiorul societății, ei au devenit cei mai buni propagandiști ai programului SST. Instaurarea unui ba, a unei comunități
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
recunoaște; apoi, În coloana obiectelor se pot enumera: fapte, informații factuale (surse, nume, date, evenimente, persoane, locuri, perioade de timp, exemple etc.), iar mai departe, următoarea coloană ar putea să vizeze metodele: lectură, observare directă a realității, audierea unei expuneri, experimentare etc. Pe scurt, ciclul: „a cunoaște terminologia” → „a asimila” → fapte, informații factuale etc., s-ar completa cu → „lectura textului din manual”, de exemplu; b) Când obiectivele vizează Învățarea unor concepte definite ori a unei reguli, a unei idei (ca legătură
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În funcție de specificul diferitelor obiecte de studiu. De exemplu, adevărurile care fac obiectul științelor naturii (fizică, chimie, biologie etc.), rezultate dintr-un proces de cercetare experimentală, de descoperire, manifestă În mod firesc o predilecție pentru metodele de Învățare prin redescoperire, prin experimentare: adevărurile matematice - printr-un demers sau construcție rațională; adevărurile istorice - prin studiul documentelor autentice, prin tehnici de informare; conținuturile literare - prin contactul nemijlocit cu textul literar; artele - prin demonstrație și exercițiu practic etc. Dar, chiar În cadrul uneia și aceleiași discipline
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-se noilor orientări ale sistemelor de instruire, nivelului de cunoștințe atins de științele explicative ale ființei umane, de progresele teoriei și practicii pedagogice. Prin caracterul ei dinamic, metodologia didactică a rămas, astfel, un domeniu de permanentă deschidere a cercetărilor și experimentării, inovației și creației slujitorilor școlii. În toate timpurile și la toate popoarele, odată cu Îmbogățirea experienței de cunoaștere și de acțiune, a existat preocuparea elaborării unor modalități mai bune de transmitere și asimilare a valorilor culturii, a experiențelor umane celor mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
urmează să devină, În același timp, tehnici de lucru În Învățământ și obiective de realizat. Acestea sunt: observarea, clasificarea, notația numerică, măsurarea, stabilirea de raporturi spațio-temporale, comunicarea, predicția, deducția, definițiile operaționale, formularea ipotezelor, interpretarea datelor, identificarea și controlul variabilelor și experimentarea. Unele dintre aceste operații prefigurează o serie de metode specifice, așa cum sunt: metoda observației, metoda experimentului de laborator și de teren, studiul documentelor istorice, metoda anchetei de teren, studiul de caz, analiza de situație ș.a. Inițierea de timpuriu În școală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
orice, școala are datoria să dea omului mijloacele progresului lui continuu, Învățându-l cum să Învețe; să dezvolte la elevi capacitatea de reflecție, de organizare a muncii; să-l obișnuiască cu studiul independent, cu dialogul, cu tehnicile de cercetare, de experimentare, de documentare, de prevedere și decizie, cu munca În echipă, În colectiv; să se afirme cu lucrări personale, de creație În diferite domenii. Desigur, la realizarea Învățării continue Își aduc contribuția forme diferite de Învățare, de la Învățarea formală la cea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
explorare directă a realității (bazate pe contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), În esență metode de Învățare prin descoperire așa cum sunt: observarea sistematică independentă (ori dirijată sau semidirijată), experimentul sau observarea În condiții de experimentare (efectuarea de experiențe și de experimente), cercetarea documentelor și relicvelor istorice, studiul de caz, efectuarea anchetei de teren, efectuarea de studii comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vieții cotidiene etc. și 2. Metode de explorare indirectă a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a realității. Prin natura ei, soluționarea problemelor este și apreciată ca una dintre activitățile cognitive care se situează la cele mai elevate niveluri. Participarea activă la soluționarea problemelor pune la Încercare gândirea elevilor, Îndeamnă la observații, la reflecții adânci, la experimentare mintală, la extindere și transfer de cunoștințe și la recreare și originalitate În găsirea răspunsurilor. Actul și bucuria descoperirii prin rezolvări de probleme creează și Întrețin o trebuință lăuntrică de cunoaștere, de autodepășire, dezvoltă capacitatea de a sesiza existența unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cea de echipă sau de grup (colectiv) În care ideile, intențiile, impresiile etc. fiecăruia duc mai departe, fecundează ori critică ideile celorlalți colaboratori. În fine, poate fi vorba despre o reflecție preponderent artistică (deductivă, analogică etc.) critică ori de genul experimentării În plan mintal a unor noi structuri cognitive (idei, imagini, modele, soluții etc.) care vin să Îmbogățească experiența logico-matematică a elevilor. În același timp, reflecția poate avea un caracter ocazional, spontan sau sistematic (de studiu metodic) sau poate lua o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
realitĂȚii (metode de ÎnvĂȚare prin cercetare)" În Învățământul actual, o importanță crescândă capătă așa-numitul model „empiriocentrist” de organizare a instruirii. În centrul său, această concepție situeazăefortul propriu, individual sau colectiv, de observare, de investigație, de formulare de ipoteze, de experimentare, de verificare, de formulare a concluziilor etc., dedescoperire personală de către elevul Însuși, a proprietăților și legilor lumii reale, aspecte asupra cărora am mai insistat În capitolele II și III. Procesualitatea și metodologia acestui tip de „Învățare prin descoperire” sunt, În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
minimum de dirijare din partea profesorului și un maximum de ocazii de explorare și de Încercare oferite elevilor. Astfel, elevii se pot consacra, individual sau În colectiv, unor cercetări care pot lua forma: observării sistematice și independente, observării În condiții de experimentare (lucrări experimentale), studiului de caz, efectuării de anchete, studiilor de istorie locală, cercetării documentelor istorice, elaborării de monografii, alcătuirii de colecții sistematice, Întocmirii de dosare (portofolii) tematice etc. Se Întâlnesc și opinii care susțin că elevii pot fi determinați să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]