561 matches
-
cu întregul popor muncitor, sau puterea burgheziei. O a treia posibilitate nu există. • Trecerea la socialism este posibilă numai dacă clasa muncitoare și aliații ei folosesc puterea politică reală, pe care au cucerit-o, în scopul lichidării dominației economico-sociale a exploatatorilor capitaliști și de altă natură. • Victoria socialismului este posibilă dacă clasa muncitoare și avangarda ei comuniștii, vor ști să însuflețească, să unească strâns masele de oameni ai muncii în lupta pentru construirea noii societăți, pentru restructurarea pe principii socialiste a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o organizare specială a forței, este organizarea violenței în vederea reprimării unei anumite clase. Dar care clasă trebuie să fie reprimată de către proletariat? De bună seamă numai clasa exploatatoare, adică burghezia. Oamenii muncii au nevoie de stat numai pentru reprimarea împotrivirii exploatatorilor, și să conducă această reprimare, s-o înfăptuiască este în stare numai proletariatul, care este singura clasă revoluționară până la capăt, singura clasă în stare să unească în lupta împotriva burgheziei, în acțiunea pentru completa ei înlăturare pe toți cei ce
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
răspuns decât răspunsurile unei instituții care să cunoască fiecare pas al complotistului și care să știe a aplica nu convingerea, ci pedeapsa imediată. Fără o astfel de instituție puterea celor ce muncesc nu poate exista, atât timp cât vor exista pe lume exploatatori”. Securitatea Statului are ca atare o importanță deosebită în statul nostru de democrație populară. De aceea, cei cărora li s-a acordat cinstea de a fi lucrători operativi trebuie să posede înalte calități moral-politice și operative, care să le permită
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sale, dragoste față de tezaurul culturii naționale. În trecut, în condițiile exploatării capitaliste, patria era pentru proletariat o adevărată mamă vitregă. Totuși, oamenii muncii își iubeau patria și luptau pentru eliberarea ei de sub dublul jug - al imperialismului de peste hotare și al exploatatorilor băștinași. Numai regimul democrat-popular a creat o adevărată patrie pentru poporul nostru muncitor. Pentru prima dată muncitorii au devenit adevărați stăpâni ai țării, creatori ai vieții noi. Țărănimea muncitoare și-a înfăptuit visul, obținând pământ și a pornit la construirea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
informativă sunt introduse sau menținute unele elemente necorespunzătoare, o bună parte din agenți nu sunt folosiți pe măsura posibilităților lor, se acordă insuficientă atenție educării și verificării lor. De exemplu: agentul „Davidescu” al Direcției a II-a, fiu de fost exploatator, cu rude condamnate pentru activitate contrarevoluționară, nu a fost temeinic verificat și cu multă ușurință i s-a aprobat plecarea cu familia în R.S.F. Jugoslavia, de unde a trecut într-o țară capitalistă; agentei „Mirela” a Direcției a II-a, folosită
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
constitui, consider, pentru noi un mare ajutor, ne vor mobiliza să lucrăm mai bine pe această linie și să avem lipsuri cât mai puține. În atenția M.A.I.-ului a stat și urmărirea foștilor condamnați pentru activitate subversivă, a foștilor exploatatori, a membrilor partidelor istorice. Constatăm în ultima vreme că din această categorie de elemente unele încearcă să reia activitatea, să întreprindă acțiuni împotriva regimului nostru. Parte din ei, mai ales elementele mai tinere din fostul partid național-țărănesc, caută să polarizeze
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
populare, lovind cu brutalitate în integritatea corporală, onoarea și demnitatea celor mulți, prin încălcarea celor mai elementare cerințe ale echității și justiției sociale, scopul scuzând mijloacele, Securitatea statului a fost concepută în scopul ocrotirii celor mulți, împotriva unui mănunchi de exploatatori răsturnați de la putere, care și-au fixat drept țel principal să lovească în cuceririle noastre. Forme și metode inumane - caracteristice vechilor organe represive burghezo-moșierești: Siguranța, Jandarmeria, Poliția - au fost treptat înlocuite prin forme și metode noi, menite să ocrotească omul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-se mână liberă organelor represive ca, la ordinul guvernului, să arunce în temnițe pentru zeci de ani pe cei mai curajoși și devotați fii ai poporului. Activitatea represivă a Securității statului - exercitându-se în numele poporului - împotriva acțiunilor dușmănoase ale foștilor exploatatori și celorlalte elemente dușmănoase, se întemeiază pe lege, care este - așa cum sublinia V. I. Lenin - „o măsură politică”, este „politică”. Iar aparatul de securitate, fiind un instrument politic cu îndatoriri speciale, trebuire să traducă în viață această măsură politică, să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
când vom fi luați din toate părțile, și până vor veni chinezii și alții în ajutor vom fi măcelăriți. Rușilor nu le este frică de nimeni și ai noștri ar trebui să lase treburile mai moale”. IATAN FLOREA a fost exploatator și membru P.N.Ț., este salariat la T.R.C.L.B., domiciliat în orașul Alexandria. FRĂSINEANU FLOREA a arătat: „oricare ar fi situația, tot ar fi mai bine ca azi, dacă ar veni un război. Mi-a spus cineva că sunt pe drum
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tor, o na? iune are suflet; pe c�nd o gloat? internă? ional? ? i vulgar? , �poporul�, care nu face dec�ț s? trudeasc? ? i s? sufere, nu are nimic de acest fel�62. Pentru poporani? ți, faptul c? mo? ierul sau exploatatorul erau rom�ni sau apar? ineau altor grupuri etnice era irelevant. Unicul lor interes era ajutorarea ?? rănilor ? i a muncitorilor. Pentru ei, numai ?? rănii ? i muncitorii alc? tuiau na? iunea. Cu toate c? , pentru Iorga, ?? r? nimea constituia reazemul na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
4 Aversiunea fă?? de grecii din Oltenia era la fel de profund? că ? i cea fă?? de evreii din Moldova, din acela? i motiv: ace? tia formau o burghezie str? în?. Vampirul satului a lui Vasile Alecsandri are ca personaje principale doi exploatatori: un grec ? i un evreu. Ură lui Eminescu fă?? de greci era, dup? propriile sale cuvinte, �de dou? zeci de ori mai puternic? dec�ț cea fă?? de evrei� 5 Theodorescu, Contribu? iuni... , p.�66-70. Unul dintre ei a venit la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de cel slab pentru a-l exploata. Poate fi identificat aici și un minuscul respect pentru viat], dar pare mai mult o recunoaștere crud] și cinic] a faptului c] o viat] care nu este eliminat] i-ar putea aduce beneficii exploatatorului. Iat] o situatie rar], poate singular], care valideaz] teoria hobbesian]: viața lor este, într-adev]r, „meschin], primitiv] și scurt]”, dar numai pentru c] Turnbull descrie etapă dec]derii unei societ]ți. Printre caracteristicile asociate în mod obișnuit moralei, cu posibile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta sunt bine ascunse; și sistemul ar putea fi amenințat chiar dac] exploatatorii au idei extrem de corecte despre relațiile de care ei profit] pe seama altora. Clasele revoluționare pot obține mai usor sprijinul altor clase, si chiar și acela al propriilor lor membri, dac] prezin] interesele clasei lor într-o form] glorificat]. Ideologia nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
str]dui s] înl]tur]m exploatarea capitalist] său s] evit]m coșmarul totalitarismului dac], la o analiz] mai atent], descoperim c] nici nu vrem acest lucru? Ce se întâmpl] dac] descoperim c] interesul nostru se identific] cu cel al exploatatorilor? Ce anume, cu excepția moralei, ar putea contrabalansa acest argument? Un principiu fundamental al materialismului istoric susține ins] c] cea mai puternic] motivație uman], care explic] dinamică schimb]rii sociale, nu într] nici în categoria interesului propriu nici în cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dominator sau acela dintre exploatat și exploatator. Pentru Chávez, clasele de mijloc se aflau în categoria claselor populare, exploatate. Așa cum spunea el, "Clasa de mijloc de azi devine tot mai mult o clasă exploatată. Aici sunt polii: o minoritate a exploatatorilor și o largă majoritate a exploataților. Dacă aceasta e lupta de clasă, atunci în Venezuela avem astăzi un element cu potențial exploziv" (Blanco Muñoz, 1998: 397). Deși Chávez nu a aruncat de-a valma în categoria exploatatorilor toate sectoarele capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o minoritate a exploatatorilor și o largă majoritate a exploataților. Dacă aceasta e lupta de clasă, atunci în Venezuela avem astăzi un element cu potențial exploziv" (Blanco Muñoz, 1998: 397). Deși Chávez nu a aruncat de-a valma în categoria exploatatorilor toate sectoarele capitalului, el nu a avut nicio îndoială că sectoarele monopoliste legate de interesele capitalismului global făceau parte din elita puternică și rapace care se hrănea din exploatarea oamenilor de rând. Această concepție dualistă a luptei politice nu a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
comerciale cu exteriorul; drept de preempțiune împotriva vânzărilor funciare; îndatoriri și drepturi în privința relațiilor cu statul; dreptul de a reprezenta comunitatea; comunitățile țărănești sunt supuse unei exploatări de tip tributal (confiscarea de plusvaloare rezultată din procesele de producție în care exploatatorii nu au amestec); importanța mare a legăturilor de rudenie; diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
referindu-se la frumusețea vieții lor: „...(viața) va fi și mai frumoasă în comunism. Să luptăm deci fără întrerupere și să nu ne lăsăm abătuți din calea noastră de sentimentalismul mic-burghez sau seduși de frumusețea locurilor de pierzanie create de exploatatori pentru a-i ameți pe cei exploatați!”. Epoca Ceaușescu a produs o specie proprie de propagandă prin artă, îndeosebi prin film, mai relaxată, alternativă la propaganda directă, explicită, pe care unul dintre autorii acestei cărți, Ion Manolescu, o numește „comunism
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lor era puternic contestată de către guediști, care erau socialiștii marxiști ai epocii. Tactica Partidului Muncitoresc Francez era să nu se mai facă distincție între problema locuinței și problemele sociale. Dacă proprietarii și patronii erau identificați ca aparținând aceleiași clase de exploatatori, soluția problemei locuinței nu era alta decât victoria revoluției împotriva lor, adică exproprierea individuală și proprietatea colectivă. Contrar "proudhonismulu" "posibiliștilor", doctrina guedistă nu tolera soluțiile parțiale. Revendicarea unor locuințe mai curate era suspectă în ochii lor. Oare nu spusese Friedrich
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cărțile după format și nu după conținut, voind să demonstreze că în felul acesta n-ar viola, chipurile - deplina libertate a cititorului în alegerea cărților. În fond, sub această ipocrită dezinteresare, sub acest obiectivism, se ascundea dorința meschină a slugilor exploatatorilor de a ascunde cărțile cu conținut științifico-materialist și de a manipula în primul rând excrescențele culturii burgheze(...). Călăuza bibliotecarului a demonstrat concret neeficiența acestei metode formaliste, publicând un vast material sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o nebănuită bogăție de nuanțe (...). În scena aceasta scurtă sunt creionate, prin numai câteva amănunte semnificative, două portrete viguroase. Pescarul obidit e nevoit să se umilească («jupâne, ostenește-te, spune el cu șapca în mână» (...). Tot atât de precis este redat și exploatatorul. Prăpastia ce-l desparte de muncitor, trândăvia lui îmbuibată, sunt sugerate, dincolo de împrejurările concrete ale locului și momentului respectiv, prin insistența cu care autorul vorbește despre acea lume a lui. De asemenea, apare clară în această scenă cruzimea, lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-l desparte de muncitor, trândăvia lui îmbuibată, sunt sugerate, dincolo de împrejurările concrete ale locului și momentului respectiv, prin insistența cu care autorul vorbește despre acea lume a lui. De asemenea, apare clară în această scenă cruzimea, lipsa de omenie a exploatatorului care rostește brutal condamnarea la moarte a muncitorului: «Nu-mi mai trebuie. Svârle-l înapoi în baltă» (...). Pescarii sunt jecmăniți nu numai de negustori, de cherhanagii ci și de chiaburi ca Grozuță și fiul său Macarie. Chiaburii închiriază oamenilor scule de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rândurile de mai jos vor încerca să arate (...). Peste satul pescăresc Alba, au trecut necazuri și nevoi cu duiumul, acestea au fost aduse de oameni d'alde Kerciulescu, Grozuță și Macarie, bogătași învățați să trăiască din sudoarea pescarilor (...). Și tâlhăriile exploatatorilor se adună, lanț cu lanț. Vremurile se înnoiesc însă. Din mijlocul pescarilor obidiți se ridică oameni care știu de unde vine binele, de unde vine răul. Așa e de pildă Artimon, secretarul organizației de partid din Alba. Dintr-o familie de pescari
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a României burghezo-moșierești, că ei ar putea să atace teme de demascare a putreziciunii vechii societăți, că ei ar putea de pildă să scrie valoroase comedii satirice în care să biciuiască societatea burgheză, făcând să crească în spectatori ura împotriva exploatatorilor. O altă deficiență serioasă în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din absența criticii dramatice. Presa nu-i ajută suficient pe dramaturgi și nu ajută nici teatrele în promovarea repertoriului original. Dacă în presă s-ar fi găsit două rânduri clare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Niculae - nu are un contur atât de precis ca acela, bunăoară, a lui Anghel (...). Prunoiu este una dintre cele mai bine individualizate figuri ale nuvelei. Menținându-l necontenit în câmpul atenției cititorului, ca pe acela care e principalul susținător al exploatatorilor din sat, autorul i-a făcut un portret fizic și moral minuțios. Sub o înfățișare greoaie și brutală se ascunde o fire despotică și de o ambiție fără margini. Prunoiu este în stare de orice pentru a rămâne «cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]