5,084 matches
-
mă gândesc - conform logicii absurde ce operează în mine - că în modul acesta aș putea să mă conving dacă, din întâmplare, nu mă cheamă pe mine... Fără a mă opri din alergat împing portița, intru în grădină, dau ocol casei, explorez terenul din spate, mă învârt în jurul garajului, al cămăruței cu unelte, pe lângă cușca câinelui. Totul pare pustiu, gol. Printr-o fereastră deschisă din spatele casei se vede o cameră în dezordine; telefonul, pe masă, continuă să sune. Oblonul se trântește; perdelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
orice carte particulară trebuie să se transforme, să intre într-o relație cu cărțile pe care le-am citit înainte, să devină corolarul, evoluția, respingerea, glosa sau textul lor de referință. De ani de zile frecventez biblioteca asta și o explorez volum cu volum, dulap cu dulap, dar aș putea să vă demonstrez că n-am făcut altceva decât să duc mai departe lectura unei singure cărți. — Și pentru mine toate cărțile pe care le citesc duc la o carte unică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și nici o femeie, chiar mai tâmpiței, mai schematici. Poartă organe de colo-colo prin pagini, ca avortonii cu două capete și coadă, conservați în formol, expuși la Maternitate. - Întotdeauna am căutat să găsesc feminitatea profundă, partea întunecată, și am vrut să explorez sexualitatea, în toate formele ei... le explică unor admiratoare. - Lasă, c-ai găsit-o! Cum să n-o găsești? Eu era cât pe ce să citesc numai c-o mână... râde criticul, lăsând-o pe cea de-a doua pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
hârâit de ceilați, facem un cuplu bun, asortat, ca tusea și junghiul. Nu ți-o fi și foame? Nu sunt erou de film sau de roman, nu încerc să-i smulg hainele de pe ea, rămâne în treningul ei bleu, nu explorez cu mâinile, febril, nu bag degete nicăieri, ca instalatorul care verifică dacă nu picură apa pe la îmbinări și coturi și nu-i roasă garnitura, n-am stofă de Ultimul Tango la Paris. Iar faza cu mânjitul pe piept și prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
distracție. Să aștepți să i se dezvolte sânii. Să-i vezi fudulia de macho magnet de femeiuști îngălându-se și pe el moțăind după-amiaza. Toate astea-s minunate, dar moartea lui m-ar face să merg mai departe și să explorez alte curiozități. Conducând, conducând, Seth zice: — Nu crezi că, în cine știe ce fel, televizorul ne face Dumnezei? Introspecția asta-i ceva nou. Creșterea bărbii și-a încetinit ritmul. Trebuie să fie de la antiandrogenii care-i sufocă testosteronul. Reținerea de apă poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
trebui ca iscoadele să ajungă înot, după ce vor traversa reciful. Se întoarse către Roonuí-Roonuí. Ți-ai ales oamenii? îl întreba. Vom merge trei, răspunse RoonuíRoonuí. Insula e mare și o să avem nevoie de cel puțin două zile ca s-o explorăm, așa că vă întoarceți să ne luați poimâine, pe timp de noapte. Tapú Tetuanúi ar fi dat ani din viață ca să fie ales pentru această misiune, dar știa foarte bine că era rezervată celor mai destoinici războinici, unor oameni antrenați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
guvernul. — Poate că ai dreptate, și-a urmat el vorba dând din umeri. Parcă voia să se convingă pe el Însuși. Ideea mea e că-i nevoie de o istorie a țării noastre scrisă de un indonezian, ceva care să exploreze surse neconvenționale, mai greu de obținut de un occidental. Cum ar fi folclorul, mitologia locală, manuscrisele vechi scrise pe foi de palmier... — Vrei să zici de lontar. Chiar așa, de lontar! De obicei abordarea istoriei, scrierile istorice, presupune surse occidentale
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se metamorfozează alături, pe jumătatea ei de pat, își scoate masca, o lasă să cadă jos, pe covorul grena, ca să rămînă lîngă el goală, indecent de goală, acoperită numai cu un strat subțire, transparent de celule primordiale...". Proza Doinei Popa explorează ceea ce e dincolo de "circumferințele creierelor", pulverizează amănuntele, cu voluptate, aproape, pentru a le (re)organiza apoi, în tot felul de variante ale cuplului soții Nik și Nina Alexe, Trofin, Carmina și Ovidiu, Fana și Dimitrie -, totdeauna în perspectiva feminității care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
probleme de istorie literară, de estetică, de sociologie și orice chestiuni de ordin cultural. Precizăm că, deoarece noțiunea de eseu nu definește în cazul nostru tratatul filozofic sistematic, studiul critic-literar, studiul istoric, ea exclude, prin urmare, orice restricție. Eseul literar explorează o gamă vastă de subiecte. Punctul de plecare al unui eseu se dovedește a fi capital, evaluarea acestuia urmărind actul de cunoaștere abordat prin metode individuale. Obiectivele generale ale unui eseu converg în unanimitate spre același scop: o aspirație spre
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ușa din dos, ca o pantomimă a lui Dracula. Nu știam cine sunt. Nu știam unde mă aflu. Simplu. Înfricoșător. Am strâns din dinți și m-am răsucit pe călcâie. Am măturat de trei ori cu privirea dormitorul, atingând și explorând cu ochii fiecare lucru comun și neînsemnat și nerecunoscând absolut nici unul. Am încercat aceeași manevră în gând. Am închis ochii, mi-am scormonit mintea, am orbecăit prin întuneric după conturul vreunui lucru familiar. Dar peste tot nu erau decât pânze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
e o hartă în plic - nu e foarte departe și nu e greu de găsit. Doctorița Randle îți va putea răspunde la toate întrebările. E foarte important să te duci fără întârziere. Nu trece pe lângă ea. Nu te apuca de explorat. Nu ridica cele două sute de lire sterline. Cheile de la casă sunt agățate într-un cui, pe balustradă, la baza scărilor. Să nu le uiți. Cu regret, dar și cu speranță, Primul Eric Sanderson Am mai citit scrisoarea de câteva ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
-mi petreceam următorii o sută de ani întins pe canapea, așteptând încordat să aud sunetul unei chei răsucite în broască, nu avea să vină absolut nimeni. M-am convins că singurul mod de-a scăpa de senzația asta era să explorez casa, să mă familiarizez cu toate camerele, spațiile și lucrurile. Trebuia să sparg gheața. Micul dejun ar fi un bun început. În ciuda tuturor celor întâmplate, eram lihnit de foame. Frigiderul era bine aprovizionat cu toate cele necesare unui englez sadea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
După aproape două ore de explorări, încă nu găsisem nici unul din obiectele de pe lista mea. Nici o agendă cu adrese, nici o cheie, nici măcar o fotografie sau un album foto. Cu cât trecea mai mult timp și cu cât mai multe încăperi exploram - camera din față, dormitorul -, cu atât îmi dădeam bine mult seama că lipseau și alte lucruri: nu dădeam peste nici un fel de scrisori, extrase de cont sau facturi, nici măcar peste plicuri de corespondență nesolicitată. Nici un singur lucru care să poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de ventilație, scări, lifturi, coridoarele mizere și întortocheate din spatele cabinelor de probă ale magazinelor, ascunzișurile de sub capacele canalelor și din spatele tufișurilor de lângă macazurile de cale ferată. Î: Ce este Comitetul de Explorare a Ne-spațiului? R: Membrii acestui comitet cartografiază, explorează și cercetează ne-spațiul. Îmi pare rău pentru felul expunerii. Astăzi e o zi proastă. Mi-a dispărut orice formă de organizare. Regret și speranță, Eric (Primită pe 22 mai) Scrisoarea nr. 214 Dragă Eric, Sper că ai reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Bun. Erau primele ore ale serii și noi făceam o pauză, așezați pe rucsacuri și trecând de la unul la celălalt o sticlă de apă. Ian lovea în ușa cuștii sale. Ajunsese la concluzia că îi plăcea să iasă și să exploreze ori de câte ori ne opream. Singura problemă era că lui Ian nu-i păsa deloc de noi sau de orarul nostru și se plimba voios câte o oră sau chiar mai mult de fiecare dată. — Nu, i-am spus, luăm doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ce mă depășea și baleia într-o parte și alta în fața mea și ascultam atent la schiurile lui cum sfârtecau zăpada sau torceau lin în urma mea. Apoi ajungeam la un fel de trecătoare, unde adesea ne abăteam de la pârtie și exploram niște pereți uriași, verticali, unde zăpada stătea prinsă de stâncă ca un văl de lumină. Exista o porțiune pe care aveai senzația de coborâre în abis, pârtia nu se mai vedea, era ascunsă de un perete uriaș și gheboșat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Ilarie Voronca și Panait Istrati, care aveau să bântuie în viitor prin orașul-lumină, evaluând în operele lor omul ca posesor al măreței sale nimicnicii, exprimată prin fapte înălțătoare care conferă aure de Zei unor destine lăsate la voia întâmplării, vor explora umil viața, mulțumiți că există, fără a-și aroga vreun merit decât acela de mesageri. Din rutină m-au întrebat de bagaje. Le-am oferit cutia de chibrituri. După ce au deschis-o, au exclamat: Bine, dar aici este un greiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
buzunar, cheile îmi provocau mâna. Nemaiputând să rezist, împinsei bariera, mersei până la peron, încercai mai multe chei, o găsii pe cea potrivită. Ușa se deschise. Intrai ținându-mi respirația și ajunsei într-un vestibul de marmură albă. În vârful picioarelor, explorai câteva încăperi și reperai baia. Zgomotul apei scurse fu mai puțin discret decât prevăzusem: acum erau cu siguranță la curent cu prezența mea. Și cu toate acestea nu-mi veni nimeni în întâmpinare. Se părea că eram singur. Vila corespundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
grădina Ochenoaiei, dar ceea ce nu putea crede cu adevărat era absența Doriței, Zâniței, Didiței, a Mamaiei și mai ales cea a lui Victor Olaru! Privea cu intensitate către un salcâm Înalt, frumos și verde dar nu-l vedea, ochii săi explorau dincolo de salcâm și de sat iar gândurile sale alergau redescoperind amintiri recente și nu putea cunoaște și dimensiona pe cele viitoare. Se Îndrepta mereu către tulpina unui gutui, acolo unde mirosea niște frunze miraculoase, toți le ziceau ... „lămâi”, aveau un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe care Îi ascundea de privirile copilului, Ochenoaia rostea cu un glas plin de jale și iubire, cu un ton inimitabil, sugrumat și plin de durere: -’Muța mamii, ’muța-mamii! Unde-i Viorița să vadă ce trandafir frumos are?! Va mângâia explorând fiecare picior al motanului, coada și mustățile, iar când atingea boticul fremătând și umed, se Înfiora de parcă un curent electric euforizant Îi străbătea tot corpul, corp care pentru câteva secunde era cuprins de un tremur pe care Sinan Pașa Îl
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
știi nimica? Vină peste mine și fă prostii! Va chiar nu știa nimic În acest sens și se simțea inferior la acest capitol, fapt care-i producea ciudă și acceptă provocarea pentru a Învăța și acest lucru. În timp ce mâinile lor explorau locuri nepermise, așa fără nici o noimă, Rozalița Îl săruta copilărește, dar cu foc, Va era Îndemnat să răspundă și Încerca să răspundă, se așeză așa cum poruncea fata, schimbau rolurile, se mimau momente focoase ... Val executa fără nici o tragere de inimă
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În doar o singură viață, iar În urechi Îi răsunau cele mai frumoase vorbe de dragoste pe care le auzise vreodată, ajuns Într-un punct din care subconștientul prelua conducerea comportamentului său, ridică privirea de la ochii copilului, o trimise să exploreze cu durere și Înfiorare „casa dragostei lor” și din ochii săi albaștri, calzi și frumoși curgeau lacrimi fierbinți umezind părul moale și proaspăt lăut al lui Va, corpul lui Victor se cutremura și nu și-a putut reține cele câteva
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un „gan” cum ar fi spus Va, și În timp ce acesta o teroriza cu privirile pe Ochenoaia ( la anii ei, Îmbrăcată orășenește și cu fața curată, Încă mai era tentantă!), băiatul a scos capul pe fereastră și ținut de Mamaia a explorat de la un capăt la celălalt și cu mult interes șarpele acela de fier, foarte lung, foarte mare și se Întreba: Cine-l trage pe șarpele ăsta mare cât drumu’ de la Fântâna moșneagului?! N-am văzut nici cai nici boi! Apoi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mică și plăcută, făcându-l să-și dezlipească pleoapele, să le depărteze puțin și să vadă razele, să le zâmbească și să-și manifeste fără grai frustrarea că nu are la Îndemână oglinda de la lampă pentru a trimite razele să exploreze Întregul bordei. Numai mama Maria Îi făcea hatârul acesta, pe Victor, atunci când făcea oale, nu-l putea deranja cu nicio Întrebare, oricât de mică. S-a foit În pat, iubirea părintească a sesizat acest lucru și În același timp privirea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
să nu!, răspunse Va care nu mai știa pe ce lume se găsește. Apoi cele patru mâni, mai Întâi ale fetei urmate la mică distanță, cu o nesiguranță evidentă și cu un interes crescând de cele ale lui Va, au explorat, coborând de la gât către mijloc, mirifica zonă a sânilor, acolo unde băiatul a fost mult mai norocos, ba chiar a stăruit mai mult timp și cu folos pentru amândoi, coastele, tăliuța delicată a fetei, apoi rotunjimile greu de descris În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]