8,599 matches
-
ideea ca e nevoie de înțelepți în consiliul institutului și i se dă cuvântul. De la început, maestrul îi atacă deschis, frontal pe Patapievici și pe adjunctul Mircea Mihăieș ’’o echipă catastrofică pentru cultura română’’ Drept, și a continuat ’’...noi am exportat mizerabilismul, o literatură de cur și pizde... exprimate pe înțelesul tuturor celor de la Institutul Cultural Român. Așa pare a fi, dar reacțiile anti-Breban s-au declanșat în forță, ca din puști mitraliere, după afirmația: Mircea Mihăieș, Patapievici, Liiceanu îs în
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
nu ne interesau prostiile cu pătura de ozon sau deșertizarea. Astea erau tâmpenii strict capitaliste! Ziarele anunțară cu titluri de-o șchioapă marele succes economic ce ne așeza în rândul celor mai active economii din lume, având în vedere că exportam hârtie în Finlanda, adică exact în inima celei mai mari producătoare pe plan mondial. Era desigur o victorie istorică obținută sub directa îndrumare a Marelui Tovarăș. De bucurie, acesta își dădu cea mai înaltă distincție a țării, cea de Erou
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
Maicii Domnului și Catedrala Sf. Sauveur. În secolul al XI-lea Bruges devine un important centru de afaceri al Europei de Nord-Vest, iar Flandra una dintre zonele cele mai urbanizate din Europa. Lenjerii de pat și țesături din lână erau exportate în toată Europa din Bruges, oraș care avea în secolele XIII-XV între 40.000-45.000 de locuitori. În secolul al XIV-lea Bruges putea fi numit un oraș-port bogat, dezvoltându-se în egală măsură o rețea hotelieră și una bancară
ORASUL BRUGES DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344954_a_346283]
-
Oraș Sacru din Terra Mirabilis - ATLANTISUL - ORAȘUL COROANELOR, după acest atentat financiar (ET-X-Y-Z) asupra umanității? Vă invit, așadar, la o meditație transcendentală angelică și corectă asupra celor două modele de guvernare politică și economică a viitorului Europei: monarhie sau republică. Exportăm acum “comunismul femeilor” din Republica lui Platon din Grecia antică în America? Sau scufundăm America, “terraformatăm” planeta Pământ și scoatem altă Atlantidă de sub apă? Se cuvine să medită serios la aceste două alternativă. Poate că mai există și a treia
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
254 de zile. Nu toți au rezistat acolo 254 de zile, mulți s-au prăpădit doar după câteva zile. Ce era acolo, la reactorul 4? Centrala atomoelectrica de la Cernobâl producea electricitate pe baza uraniului, electricitate care, în mare parte, era exportată în Vest, pe valută. Dar lacomii conducători sovietici au introdus niște experimente suplimentare în cadrul exploatării centralei, fapt care a dus la declanșarea dezastrului. A fost o explozie de proporții. Nu s-a ajuns chiar la o explozie de tip ciupercă
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
și nevoi Stirpea noastră românească? Eminescu moare-n noi! Și ne izgonim în lume, Umbre ce ne risipim Unde totul fum și scum e... Ne dezeminescuim... Dar mai suntem mulți, aceia Ce aducem înapoi Sângele din epopeea Eminescului din noi... Exportându-ne martirii, Limba măsluim strâmbând Amintirea amintirii Celor care nu se vând... Constelației române Stea la oiștea dinapoi, Eminescu nu apune... Eminescu-i viu în noi! Referință Bibliografică: Eminescului din noi / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 738
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348932_a_350261]
-
și nevoi Stirpea noastră românească? Eminescu moare-n noi! Și ne izgonim în lume, Umbre ce ne risipim Unde totul fum și scum e... Ne dezeminescuim... Dar mai suntem mulți, aceia Ce aducem înapoi Sângele din epopeea Eminescului din noi... Exportându-ne martirii, Limba măsluim strâmbând Amintirea amintirii Celor care nu se vând... Constelației române Stea la oiștea dinapoi, Eminescu nu apune... Eminescu-i viu în noi! Referință Bibliografică: Eminescului din noi / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 738
EMINESCULUI DIN NOI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348933_a_350262]
-
Altaras dacă nu cunosc pe cineva la Toronto, dacă nu am un prieten acolo. Eu îl aveam pe Aron, un prieten care se stabilise de mulți ani în acel oraș canadian. Aron avea legături strânse cu companii din România, care exportau mărfuri diverse în toată lumea. I-am făcut legătura și Altaras a plecat de îndată la Toronto pentru a demara o colaborare cu el”, îmi relatează nea Mitică zâmbind cu subînțeles. De-acum îl cunoșteam și îmi dădeam seama că din
DACĂ VREI SĂ REUŞEŞTI ÎN VIAŢĂ FĂ-ŢI CEL PUŢIN UN PRIETEN EVREU (CAPITOLUL XX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345099_a_346428]
-
Colective acum denumita Asociația Agricolă din Arad. De ce nu ni se spune că la Mioveni, fabrica de automobile a fost modernizată și cu aceeași muncitori recalificați realizează o producție atât de mare încât șoselele nu mai încap exemplarele care se exportă. De ce nu i se face autostrada tehnologic necesară? Probabil, repet probabil, avem ziariști buni de mare calitate. Dar după difuzarea „știrii bombă”, o inițiativa care „va aduce” în viitorul relativ enorme foloase și mari îmbunătățiri a vieții milioanelor de votanți
CINE CÂND ŞI CUM VERIFICĂ PROMISIUNILE FĂCUTE DE CONDUCĂTORII NOŞTRI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377072_a_378401]
-
strâmbă, ruginită într-un cadran de fier cu vopseau scorojită pe care scrie RUSCHITA. Etalon de nepăsare și mizerie aici, la cariera de marmură recunoscută în lume, pentru că nu s-a găsit un bloc de marmură, din miile care se exportă, să fie asezat aici si pe care să scrie RUȘCHIȚA cu ș-ul românesc, nu cu sch-ul german. Renunț la alte descrierii ce urâțesc localitatea, privesc numai coridorul verde prin care trec până ce ajung la „S.C. Marmosin S.A. Simeria” Parchez
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
plin de principiile Ligii. O afirmă și alți teoreticieni ai relațiilor internaționale, printre care Hans Morgenthau, în Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace, și Henry Kissinger în Diplomația. Din păcate, neliniștea identității fragile a SUA este exportată peste tot și creează o civilizație iritată, o combinație curioasă de rutină și rebeliune, în stilul New Age. De asemenea, e îngrijorător că o mare putere formată din elemente disparate înțelege puțin sau deloc motivele naționalismului și identității altor popoare
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
o comunitate internațională ce neagă toate particularitățile chiar în timp ce pare să le încurajeze. Singurul defect al utopiilor este însă acela că ele pot deveni programe de inginerie socială și că pot fi impuse. De-a lungul timpului, ideologia SUA a exportat direct sau subtil multe otrăvuri în care a avut grijă să picure suficientă miere astfel încât să poată fi înghițite: nonintervenționismul, pace globală, moralitate politică internațională, societate globală fără națiuni, condamnarea războiului și a spionajului ca mijloace ale relațiilor internaționale, corectitudine
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
nr. 1263 din 16 iunie 2014. Serialul turcesc „Sultan” subintitulat “Veacul magnific”, realizat de Tims Productions, face furori în 43 de țări și e urmărit de 200 de milioane de telespectatori. Dramele televizate sunt foarte populare în Turcia, țară care exportă telenovele cucerind publicul și câștigând averi de pe urma lor. Deși o oră de filmare pentru un serial de calitate costă nu mai puțin de 100 de mii de dolari, anul trecut, exportul de soap opera a adus Turciei 130 de milioane
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
valuri de proteste. Citește mai mult Serialul turcesc „Sultan” subintitulat “Veacul magnific”, realizat de Tims Productions, face furori în 43 de țări și e urmărit de 200 de milioane de telespectatori. Dramele televizate sunt foarte populare în Turcia, țară care exportă telenovele cucerind publicul și câștigând averi de pe urma lor. Deși o oră de filmare pentru un serial de calitate costă nu mai puțin de 100 de mii de dolari, anul trecut, exportul de soap opera a adus Turciei 130 de milioane
MAGDALENA BRĂTESCU [Corola-blog/BlogPost/375159_a_376488]
-
-i țara părăsită? De ce ni-i nația hulită? De ce ni-i limba încâlcită? De ce ni-s munții despuiați? De ce-s copiii exportați? De ce-s medicii alungați? De ce ni-i aurul furat? De ce-i pământul nelucrat? Unde-s vestitele sere Când exportam de toate cele? Ei le-au vândut pe trei arginți, Degeaba ne rugăm la sfinți. Poporul este disperat, Țara întreagă a eșuat. Din mândră floare ce a fost A devenit fără de rost. Ea locul încă nu-și găsește, Din ce
DE CE...?! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379672_a_381001]
-
de o firmă austriacă. In fapt, după ce și-au construit mai multe combinate imense pentru prelucrarea lemnului iar ultimul este în curs de finalizare, indiferenți la zbuciumul Țării și amenințările autorităților care își tot încordează mușchii austriecii au început ca să exporte masiv lemn de cea mai bună calitate folosind în acest scop propriile TIR-uri dotate și cu remorci de aceeași capacitate iar astfel, organizați în coloane de câte 20 sau 25 de TIR-uri cu remorci ori chiar mai multe
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
au crezare Și fiecare s-a crezut un zeu. Ne-au dărâmat și fabrici, si uzine, Ca depășite, prea muncitorești. Le-au dus, fier vechi, în cele țări străine Să nu avem produse românești. Disponibilizări și somerie, Flăcăi și fete exportam de zor, Se duc tot mai departe în robie, De casă să le fie tot mai dor. Produse-agricole, mai naturale, Nu mai sunt sere pentru a obtine, Dar noi aducem, artificiale, Realizate tot în țări străine. Credeam că au înconjurat
CE MAI IMPORTAM? de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378745_a_380074]
-
acesta pe toate terenurile, bugetul cheltuielilor statului se urcă cu peste 30 la sută. E dovedit asemenea că balanța comercială e nefavorabilă. Toată munca țării nu ajunge să acopere exigențele orașelor; se importă mai multe valori de peste graniță decum se exportă. Deși se pare că balanța comercială n-ar sta în legătură cu viața politică a unei țări, totuși s-ar înșăla acela care ar tăgădui cu totul nexul cauzal între orice fenomen economic pe deoparte și între sistemul de idei ce stăpânește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
merțe var. În anul acesta arendașul a avut cinci gropi de var, care i-au adus 2.500 de lei”. Piatra extrasă era vândută nu numai pe piața internă, ci și pe cea externă. În 1860, de pildă, s-au exportat din Moldova piatră, pietre de moară, de râșnițe, pietre pentru pisanii pe morminte, var etc. Din cele de mai sus rezultă că, exceptând sarea, petrolul și într-o oarecare măsură piatra, industria extractivă era foarte slab dezvoltată în Moldova, că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
locuitori. Producția de cherestea destinată pieții interne și externe își avea baza în puternice centre meșteșugărești, situate în regiunea de munte sau în cea de contact, adică în apropiere de locul unde se afla materia primă. Deși Moldova continua să exporte în Imperiul Otoman și în bazinul Mării Mediterane, în primul rând, lemn brut, totuși lemnul ce se fasona pentru construcții (de pildă catargele), sau lemnul ce se prelucra pentru nevoile casnice ale marii majorități a poporului (de pildă vesela) - sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
borangicului, mai ales în ținuturile Putna, Tecuci, Covurlui, Vaslui, Fălciu. La Șerbești, în ocolul Crasna, ținutul Vaslui, funcționa în 1851 un atelier de producere a mătăsii. Borangicul obținut de gospodăriile sătești era colectat de întreprinzători și apoi vândut. M. Vitlimescu exporta borangic în Austria, Prusia și Franța cu 300-400 lei oca. Puține știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea fi și într-adevăr era confecționată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelucrarea anuală a 980 merțe grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe porumb și 30 merțe hamei, produceau anual 226.550 vedre alcool. Producția de alcool era desfăcută în târguri, în orașe și se și exporta. La 23 septembrie 1850, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor ieșeni, Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rachiu, iar la 1860 G. Balș a vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de vreme ce forța motrică de zece cai putere acționa și instalația de producere a arpacașului și moara. Producția era desfăcută pe piața internă, mai ales pentru „clasele nevoieșe”, dar merită să fie semnalat faptul că în 1860 din Principatele Române se exporta și arpacaș. Aceasta înseamnă că, probabil, întreprinderea lui Niciman lucra într-o foarte mică măsură și pentru export. Între anii 1848-1864, s-au făcut și încercări de înființare a unor fabrici de ulei. Theodor Ghica ceruse în 1849 un privilegiu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vechea carantină pe toată vremea funcționării; guvernul să nu permită întemeierea unei alte fabrici în țară, la fel cu a sa; să poată importa vite, fără a plăti alte taxe decât cele ce sunt datorate pârcălăbiei; produsele ce le va exporta să fie scutite de vamă, iar vasele ce vor transporta aceste produse să fie scutite de orice taxă. În schimb, Goldner își lua obligația să plătească statului moldovenesc jumătate de galben de fiecare vită tăiată în întreprinderea sa. La 26
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]