123,612 matches
-
Christ Superstar: "Mi-a părut rău să văd că nu împărtășești simpatia mea pentru opera pop J. C. Superstar. ș�ț Ideea este că fiecare face ce poate, iar Dumnezeu primește orice ofrandă care-I sinceră. Pre limba lui se exprimă fiecare, și numai pe ea se și poate exprima. ș�ț Avem, desigur, dreptul, fiecare dintre noi, la preferințe; nu împotriva faptului că îți place sau nu opera mă opresc: gustul e suveran, dar socotesc că nu avem dreptul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
nu împărtășești simpatia mea pentru opera pop J. C. Superstar. ș�ț Ideea este că fiecare face ce poate, iar Dumnezeu primește orice ofrandă care-I sinceră. Pre limba lui se exprimă fiecare, și numai pe ea se și poate exprima. ș�ț Avem, desigur, dreptul, fiecare dintre noi, la preferințe; nu împotriva faptului că îți place sau nu opera mă opresc: gustul e suveran, dar socotesc că nu avem dreptul de a ne pronunța din principiu asupra unui gen. Drumurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
cum și-a făcut partidul - pe banii și pe imaginea lui. În definitiv, Gigi, cum îi spun afectuos colaboratorii lui politici mai apropiați, chiar așa a procedat. Fostul senator UFD, Paul Ghițiu, căruia Becali îi mai rezolvă unele cheltuieli, a exprimat într-un interviu că principele partidului nu va mai repeta declarația cu banii și imaginea, pentru că îi dăunează la imagine și îi indispune pe fruntașii Noii Generații. Dă Gigi Becali un interviu așezat, la un post de televiziune. La întrebarea
Cine ocoleste pe cine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12652_a_13977]
-
la TASS (Agenția Telegrafică a Uniunii Sovietice), mama venea mereu cu tolba plină. Era membră de partid, un "tovarăș de nădejde", ceea ce nu o împiedica să facă frondă. Despre împotrivire nici nu putea fi vorba. Toți cunoscuții noștri adulți își exprimau devotamentul față de puterea sovietică și, totuși, o persiflau. În consecință, duplicitatea de gândire s-a dezvoltat în mintea mea foarte devreme. C.B.: Părinții erau din Moscova? A.S.: Da, părinții erau amândoi din Moscova. S-au cunoscut în anul întâi la
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
episod din serialul " Cum să-i disprețuim pe români", admirabil interpretat de acest politician și partidul său. Din acest punct de vedere, văd în precizarea redacției României literare o subliniere a datoriei administratorilor țării față de cultură și față de cei care exprimă identitatea românească. Și chiar dacă opiniile mele nu-i "angajează", opinia lor mă angajază și pe mine! (În paranteză fie zis: pretenția personajului despre care vorbim de a i se menționa numele pe cărțile sponsorizate n-o fi cumva "o compensație
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
Gheorghe Grigurcu Barbu Cioculescu a avut parte de o, ca să zicem așa, falsă ursitoare în persoana criticului Vladimir Streinu: "împlineam patru ani cînd primeam primul mesaj scris în viață: o carte de vizită de la Vladimir Streinu în care acesta-și exprima dorința glumeață (oare?) ca nimeni să nu mă încline Ťcătre meseriile literareť". îmi menea modul cel mai complet de exprimare, tăcerea, al cărei cod îl cunoștea, acest om trăitor între oameni și, totuși, atît de secret". Urare ce consună cu
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
din fidelitate față de valorile existenței", ci și harul "unei firi generînd umor și, la nevoie, chiar ironie veselă în plinul ei, liberă și devotată rațiunii". "Cruzimea" criticului nu e, prin urmare, decît ironia, adică "felul cel mai rafinat de-a exprima defectele altora", cum spunea John Locke. Un cocteil de luciditate și voie bună, de fină disociere și de culoare umorală, factori filtrați prin decizia formei de-a evita încrîncenarea, invectivele, trivialitatea. Ironia e o caligrafie a rezervei, un dans aerian
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
culminează arta cuvîntului românesc în general (Blaga îmi spunea că Arghezi e cel mai însemnat geniu al celui din urmă). în calitate de comentator al cărților (una din fațetele multiplelor d-sale interese, care nu-i disipează personalitatea, ci, dimpotrivă, i-o exprimă centripet), Barbu Cioculescu e, astfel cum se cuvine, și un soi de memorialist. Om-punte între generații și epoci, scrie despre cei pe care i-a cunoscut, admirat și (presupunem că măcar uneori) iubit, ca și despre unii afini din prezent
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
și ale creatorilor ca el să rămînă viu, neliniștit. Aici se pot capta mesaje teatrale pe care, decodîndu-le, afli mai mult despre lumea din jur, despre generații, despre identitatea lor. Este spațiul care provoacă libertatea interioară să existe, să se exprime artistic, nu numai teatral. De pildă, Stop the tempo, un mesaj teatral de cincizeci de minute, spectacol scris și regizat de Gianina Cărbunariu. Probabil profilul cel mai interesant, din perspectiva mea, al unei foarte tinere generații de regizori. Am scris
Schiță de portret by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12683_a_14008]
-
schițate. În schimb, stăruie pe un subiect la modă, scepticismul lui Caragiale, supralicitat după modelul sociologic-gherist al decepționismului lui Eminescu. E interesant că în concluzii, Horia Petra-Petrescu, ca și E. Lovinescu ceva mai târziu (fapt remarcat de Ioan Derșidan), își exprimă convingerea că opera lui Caragiale se va perima curând. Mai explicit: "Comediile vor păli cu timpul. Aluziile nu mai sunt înțelese corect, pentru că situația se schimbă. Dacă ar vorbi Conu Leonida despre Revoluție după 50 sau 60 de ani, în
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
la felul cum își prezintă produsele alți confrați, umflându-se în pene pentru orice scot la iveală, numai scrieri fundamentale, opere de referință. Sigur că nu sunt doar exerciții articolele de acum ale lui C. Stănescu, ci texte care-l exprimă deplin pe experimentatul critic, urmăritor de aproape, de peste patru decenii, al evoluțiilor (și seismelor) din spațiul nostru literar, cititor împătimit și extrem de atent al tuturor revistelor, ținute și azi sub observație în rubrica din pagina a doua a "Adevărului literar
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
reprezintă exclusiv interesele cetățeanului. Chiar dacă, în linii mari, presa se află în slujba adevărului. Dar numai și numai în linii mari. Problemele încep să apară atunci când o majoritate a publicațiilor sau a canalelor de televiziune fac jocuri ciudate " ca să mă exprim elegant. Recenta campanie electorală a lăsat să mai cadă câteva voaluri de pe chipul presupus strălucitor al frumoasei noastre de toate diminețile sau serile. S-a văzut cu ochiul liber cum locul demnității e luat de slugărnicie și al iubirii dezinteresate
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
tine (nici/ n-a mai fost cazul, timpul s-a schimbat..." 2 Ianuarie) și de aceea intertextualitatea (care avea o pondere semnificativă în primele volume) tinde la zero în aceste poeme, căci poezia și-a pierdut definitiv menirea de a exprima "trăiri universal valabile". Nici omul nu mai ocupă vârful piramidei creației ("pâș pâș pe fundul oceanului/ două languste, eu și tu/ ne ducem, a venit clipa/ nu știm unde dar știm că trebuie/ să fim în mișcare" " Eu și tu
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
cîteva rînduri distanță, străinilor și ardelenilor li se adaugă alte categorii umane: formele menționate caracterizează "vorbirea oamenilor semiculți" (...), "în special pe a femeilor, aproape indiferent de cultură". În fine, Mioara Avram, în Gramatică pentru toți (ed. a II-a, 1997) exprimă sentimentul lingvistic actual, afirmînd că "variantele cu articol enclitic par nefirești: Zizi-ei". Cele citate sînt numai cîteva dintre modificările descrierilor și normelor din gramatici; la acestea merită însă adăugate și preferințele scriitorilor. Cu siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
under-ground, că acolo vor coborî artiști importanți, din toate generațiile, ca să-și împrospăteze instrumentele, ca să testeze altfel de contact cu spațiul, cu spectatorii, ca să caute în ei înșiși, cu un soi de dezinhibiție, forme și fonduri în care să-și exprime momentul, revolta, binele, sinele. Începutul a însemnat un one-whomen-show cu Maia Morgenstern, acompaniată de Dorina Crișan Rusu și altul, cu Coca Bloos. Am fost, atunci, aproape de frămîntarea tuturor, de repetiții, de zbucium, de îndoieli. Nu m-am gîndit că drumul
Morfologia crizelor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12705_a_14030]
-
realitate asemenea transferuri sînt mult mai complicate. Pentru scriitor limba nu este, lucru prea bine știut, un simplu instrument pe care-l poți înlocui fără probleme. Ea e coloana vertebrală a ființei sale spirituale; schimbarea limbii în care scriitorul se exprimă conduce la modificări esențiale, inclusiv la remodelări ale personalității creatoare. Povestitorul de limbă franceză Panait Istrati e "altcineva" decît gazetarul socialist de limbă română cu același nume; dramaturgul Eugčne Ionesco nu este versiunea în limba franceză a criticului și pamfletarului
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Marina Constantinescu Zile în șir n-am avut chef să-mi iau mașinuța. M-am săturat de agresivitatea conducătorilor auto. Aroganța se exprimă plenar în stilul șoferilor. Cei mai mulți posesori de mașini ultimul răcnet, aiuritoare, cumpărate, desigur, din muncă cinstită " nu ca mine, din banii casei de la Severin, vîndută de mama - nu au nici-o limită. În tupeu, ca și în trafic. Și ce dacă
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
pentru studiul relațiilor internaționale moderne și importanța teoriei și practicii internaționale moderne pentru studierea lui Tucidide�. O trecere în revistă a tuturor ideilor și analizelor dezvoltate în paginile volumului ar ocupa mult prea mult spațiu, astfel încât mă voi rezuma să exprim câteva gânduri în legătură cu această inițiativă incitantă. Mai întâi: este legitimă o asemenea comparație? în ce măsură sunt comparabile conflictele din Grecia secolului al V-lea î.d.Cr. și cele din a doua jumătate a secolului XX d.Cr.? Apoi, oare mai avem noi
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
studieze monografia istoricului francez Vandal, Napoleon et Alexandre, deoarece vedea cum se va reedita între Hitler și Stalin conflictul care l-a opus pe Napoleon țarului Alexandru. Generalul Marshall într-o cuvântare rostită în 1947 la Universitatea din Princeton își exprima convingerea că nimeni nu poate înțelege esența relațiilor internaționale contemporane, dacă nu a revăzut în mintea sa cel puțin perioada războiului peloponeziac și prăbușirea Atenei (�who has not at least reviewed in his mind the period of the Peloponnesian War
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
se clarifică în sensul angajării revoluționare, ce comportă contacte conspirative în nocturnă, difuzări de manifeste clandestine, interogatorii la comisariatul de poliție, în speranța că lumea compusă din "directori și ocnași" va fi spulberată. Atitudinea insurgentă a lui Gherasim Luca se exprimă și în planul publicisticii, în vecinătatea poziției adoptate de revista unu, alături de un Gheorghe Dinu, poet avangardist și el, sub pseudonimul Stephan Roll, care denunța cu furoare "burghezismul artistic". Are loc, desigur, separarea de "poezia pură", ca și cum înverșunata negație avangardistă
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
sport din curtea liceului. Aș întrerupe aici acest text despre balconul botanic, lăsând pentru o altă dată reluarea lui, cu mai mult curaj, cu altă dispoziție poate, cu alte amănunte și alte relatări din suma niciodată fixată definitiv și nici exprimată pe măsură, a cazului fericit care sunt.
Însemnări din balconul botanic by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12761_a_14086]
-
pe adevăratul Lovinescu, așa cum l-am cunoscut și studiat, și căruia îi port o recunoștință ce nu a încetat niciodată să-și afirme prezența în sufletul și cugetul meu. Desigur, a spune "adevăratul" Lovinescu e un fel de a te exprima. Nimeni nu are căderea de a deține acest adevăr, altcum decât ca o afișare simbolică a propriei subiectivități, încărcate de iubire. îmi îngădui să subliniez că nu îl idealizez câtuși de puțin pe eroul aprecierilor mele. îl consider însă prin
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
nu e legată de bila neagră cronică a dlui Dan Petrescu și de calomniile d-sale, ci de felul în care OBSERVATORUL CULTURAL găzduiește solemn și fără umor orice inepție care privește revista noastră ori pe redactorii ei. în loc să-și exprime bărbătește eventualele dezacorduri, Observatorul se folosește de interpuși sau de terți. De ce dl. Petrescu nu i-a adresat Scrisoarea deschisă dlui Nicolae Manolescu, din numărul 224 al Observatorului la România literară ori în Timpul ieșean unde d-sa publicase textul la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12768_a_14093]
-
cineastul senin, "nu-mi place cuvîntul cineast, și nici cuvîntul cinema! Detest cuvîntul Ťrealizatorť; la limită, accept metteur en scčne, dar asta se potrivește mai bine teatrului. Ziceți c-aș fi poet? N-aș spune; nu există cuvînt care să exprime ce sînt. Asta e. în adîncul meu, sînt un palestinian, sau un evreu, cineva care caută altceva". Ce caută la Cannes? Iubește Cannes-ul? "Sper doar că prezența mea aici o să-i facă un pic mai multă publicitate filmului meu
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
veșnicia și pentru justificarea rasei. Cultura fiind opera talentului lor, ei reprezintă cu mai multă îndreptățire decît avocații din provincie, floarea intelectualității române". în perioada interbelică, cea în care se înstrăinează de poezie, condeiul lui Goga continuă, totuși, a se exprima, suficient de susținut, în publicistică. într-o publicistică ce, dacă-i adăugăm și magistralele pagini de jurnal (bunăoară cele atît de savuros incisive referitoare la patriarhul Miron Cristea, într-un registru contrastant celui din panegiricele cuprinse sub titlul Precursori), ar
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]