607 matches
-
recunoscut-o ușor, deși nu o văzusem niciodată, căci felul ei excentric de a se Îmbraca o făcea inconfundabilă. Ca toți cei care o Întâlnesc pentru prima dată pe Ellen, am fost imediat captivat de originalitatea care o caracterizează, de la extravaganța pestriță a culorilor pe care le arborează până la accentul creol, umorul și inteligența ei diabolică. „Hi, Andrai! (Nici până azi nu mi-a pronunțat numele corect.) Hi, baby!“ Nu am avut timp să mă gândesc de unde a știut că sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mai chipeși printre cei mai buni școlari. Se spune chiar că ar fi plătit părinți nevoiași pentru a aduna colegi pentru cei doi fii ai lui. Deși naivele reprezentanții cu plăci fotografice ale preceptorului nostru nu prea aveau legătură cu extravaganțele rukavișnikoviene, asocierea pe care am făcut-o În mintea mea Între cele două acțiuni nu m-a ajutat să accept modul În care Lenski se făcea de râs și ne plictisea și, prin urmare, am fost fericit, când, după Încă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pardoseala pavilionului de Întoarcerea soarelui, păreau niște rubedenii sărace. O clipă mai târziu a Început prima mea poezie. Ce a declanșat-o? Cred că știu. Fără nici o adiere de vânt, simpla greutate a unui strop de ploaie, strălucind cu o extravaganță de parazit pe o frunză cordată, Îi făcea vârful să picure și ceea ce părea o globulă de mercur executa un glissando brusc În jos, pe vena centrală și apoi, după ce Își lepăda povara strălucitoare, frunza ușurată se Îndrepta. Pic, tic
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
un alt anormal cu bani) executa o rapsodie de Liszt, pălmuind cu dexteritate obrajii unui întreg șir de bieți oameni aliniați smirnă, plătiți pentru a întruchipa un instrument muzical sui-generis, cu clape de carne, și a face posibilă această cinică extravaganță. E mai suportabilă o asemenea originală experiență decât una - „banală” - de lagăr? Umilit a fost și tata, pe când era școlar. Născut în 1905, avea 13 ani în 1918 și nu știa o boabă românește, motiv suficient pentru ca profesorul de limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
masă aproape de marele rabin Morton Nerow care m-a îmbrățișat cum m-a văzut. Familia lui Hedi are 25 de persoane, ieșite din trei fii care povestesc despre mama lor, așa cum se face aici, în Suedia. Sunt necruțători povestind despre extravaganța mamei lor care, rămânând văduvă, călătorea singură, dansa, schia ca o adolescentă, fără să-i pese de băieții ei care doreau să fie cu ea. Hedi zâmbea tot timpul, fără să spună nimic. Dineul a fost superb, sfârșindu-se cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a unui schizofren paranoid: "Mare. Piatră. Amor. Frunze de ciocârlie. Vânt. Am inventat un motor Care m-a salvat de pământ. Carburant sum, esse, fuit Vorbe, adică energie. Sunt, nefiind, infinit. M-am înmulțit cu 1000". Exemplele pot continua: aceeași extravaganță, aceeași surprinzătoare disociație, caracterul criptic, nu lipsite de oarecare farmec. Proza acestor scriitori denotă, pregnant, boala mai ascunsă, aberația. Caracterul ei original este imposibil de mimat; scriitorii care se aventurează în acest domeniu de "rezervație specială" eșuează în impostură. Nebunia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o monografie în care patologia literară să se confrunte cu falsul. De altfel, pe această cale intrăm într-un domeniu fabulos care nu se poate localiza numai la patologia ca expresie literară, deoarece astfel de maniere artistice bizare, de o extravaganță nedisimulată, au stimulat manierisme, stiluri care mai de care mai ciudate, cu înțelesuri cifrate sau fără nici un înțeles. Moda curiozităților, a absurdităților, a determinat în istoria literaturii mici revoluții, salturi spre stiluri care, fie din reală atractivitate, fie din snobism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în minte, îmi apare parcă animată de o lumină nedefinită. Venea și pleca, și asta se întâmpla cam la zece zile, ca o mică furtună care împrospăta aerul. Într-o vreme, când mașinile erau încă o raritate, Tiotea Nadia avea extravaganța de a folosi automobil și șofer. Claxonul trezea toată casa; mie îmi producea o emoție secretă, o bruscă fericire. Primită de toți la scara mașinii, urma coborârea, ușoară și elegantă pentru Tiotea Nadia, dar complicată din cauza bagajelor care o însoțeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o lumină nedefinită. Venea și pleca, și asta se întâmpla cam la zece zile, ca o mică furtună care împrospăta viața zilnică. într-o vreme când mașinile erau încă o raritate, tiotia Nadia (eu îi spuneam în secret "Regina") avea extravaganța de a avea un automobil și șofer (un tânăr de la conacul ei pe care îl boscorodea tot timpul, în special pe franțuzește, încât bietul Vasea așa îl chema ajunsese să se descurce binișor în franceză). Claxonul se auzea de departe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
iese din gura aceleiași persoane care a fost totdeauna rezervată față de tânărul Calabria. Evaluarea negativă asupra studiilor a continuat, dar acum se deschidea calea convingerii spre sfințenia vieții acelui tânăr. Modul său de a face nu mai era considerat o extravaganță, ci rodul unei credințe profunde și a unei mari iubiri pentru Dumnezeu și pentru suflete. Există o știință care nu se învață din cărțile școlare, ci provine direct de la Dumnezeu. Iar umilul cleric Calabria, etichetat ca «sărac» de știința omenească
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
într-o ținută perfect sportivă. Nu se rușina să viziteze adăposturile mondene ale familiilor nobile. Foarte politicos, tovarăș plăcut de conversație, dar nimic mai mult. Nobilitatea feminină îl scruta cu curiozitate, căutând să descopere acel sens de mister și de extravaganță care îi învăluia persoana și modul său de a face. Se spunea, și era adevărat că, aproape săptămânal, se așeza în rând cu cei mai săraci, cu castronul în mână, camuflat în milog, pentru a cerși vreo farfurie de ciorbă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Zborul între zîmbetul lui Kitty, rotunjimile negate ale Rocsanei și mozaismul de alcov al lui Moran erau percepute ca o polenizare absolut necesară unui cititor de Dostoievski. Acum, cînd recitatorul de Eminescu e ieșit din formă, toate mondenitățile trec drept extravaganțe de neiertat. Englezii sînt mai conciși decît românii. The Sun survolează subiectul prin verdictul unui șut în fund, nu înainte de a da amănunte dintr-un vestiar în care coechipierii sînt ușor deranjați de atitudinea ursuză a tînărului venit din țara
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dadaiștilor ori a futuriștilor a înlocuit însă sistemul de valori al începutului de veac cu o stare de permanentă negație a oricărui sistem, a oricărei constrângeri. In anii primului război mondial, și imediat după, fenomenul a părut efemer, o simplă extravaganță printre altele ale epocii, dar astăzi, în perspectivă istorică, deși nu putem vorbi de o largă difuzare a celor două mișcări, constatăm sincronismul lor cu unele inovații din poezia și proza veacului nostru. Proust, Joyce, Woolf, au instaurat de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
în prezența unor persoane, (-) hoinărelile de duminică, (-) preferință pentru lumina lunii, (-) neglijarea sistematică a somnului amplificată chiar pînă la (-) indiferență față de somn (cea din urmă fiind cea mai gravă), (-) autoafirmare arogantă (observabilă în satirele sale), (-) mîndrie luciferică, (-) lipsa de scrupule, (-) extravaganță bombastică în practicarea laudei (în scrisorile trimise acasă mamei și sorei), (-) aer amuzant de auto-importanță (ca atunci cînd afirmă în scrisori că "dacă banii ar curge peste el la fel de iute ca onorurile, i-ar da surorii o parte de 5000
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cu un nemaiîntâlnit, nici măcar În cazul său, entuziasm, despre fabuloasa călătorie În fabuloasa țară a libertății care Îl fascinase instantaneu. Exaltat, rezuma fericita Întâlnire: dezinhibarea, lipsa de convenții și de prețiozitate, contactul imediat și direct, curiozitatea, Înțelegerea pentru diversitate, pentru extravaganță, pentru iconoclasmul oricărei opțiuni. Îl contemplam intrigat În vara Întoarcerii și Îmbolnăvirii sale surprinzătoare. Tot ce știam atunci despre America mă intriga și timora, și nu s-ar Întâmpla, probabil, altfel nici astăzi, după peste zece ani de când nu ne-
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totuși, nevoia reperului. În 1936, când a apărut Întâmplări În irealitatea imediată, murea Mateiu I. Caragiale. Capodopera acestuia, Craii de Curtea Veche, editată În 1929, carte „puțintică și excelentă”, cum spunea Camil Petrescu, părea, ca și volumul lui Blecher, o extravaganță destinată doar inițiaților. În Istoria literaturii... lui G. Călinescu, prima nu este comentată, iar cealaltă este receptată echivoc. Cele două cărți au asemănări care, mai curând, le deosebesc. Cum ar spune Noica, o apropiere care desparte... Creații de audiență restrânsă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
gene corespunzătoare receptorilor dopaminergici. În 1996, s-a stabilit legătura dintre receptorul dopaminergic D-4 și dimensiunea căutării noului. Există deci diferențe genetice în transmisia dopaminergică (Cloninger et al., 1996; Hamer și Copeland, 1998Ă. Căutarea noului presupune hiperexcitabilitate, impulsivitate, curiozitate, extravaganță, nerăbdare. Aceste atribute au nivele diferite de reprezentare la vârste diferite, corespunzător contribuției cantitative a receptorului D-4. Dar D-4 se raportează nu doar la această dimensiune, ci și la ADHD, la atacurile de panică, depresiile majore, sindromul Gilles
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Sistemul oferă o descriere amănunțită a valorilor pozitive și negative ale dimensiunilor. Pentru „căutarea noutății”, de exemplu, sunt avuți în vedere 40 de itemi, distribuiți în patru domenii: excitabilitatea exploratorie vs rigiditate stoică (11 itemiă; impulsivitate vs reflexie (10 itemiă; extravaganță vs rezervă (9 itemiă; dezordine vs înregimentare (10 itemiă. În perspectiva aplicării sistemului la tulburările de personalitate, se consideră că acestea pot fi caracterizate, în general, prin deficiențe în planul caracterului, iar distorsiunile în planul temperamentului configurează aspectul tipologic. Toate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
izolează, atunci când nu îl condamnă cu totul. Exlicația oferită de Le Goff este cât se poate de pertinentă: "După părerea mea, în "adevăratul" mirabil există ceva care nu se mulțumește să depășească natura, ci este chiar împotriva ordinii naturale. Excesul, extravaganța fac saltul de la cantitativ la calitativ. Ca urmare, una dintre caracteristicile fundamentale ale mirabilului, metamorfoza, depășește sfera noțiunilor de accentuare, de multiplicare, de asociere și de deformare, care contează în cazul ființei mirabile "simple", statice. Ceea ce face ca mirabilul să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pretutindeni în lume. În Franța, în paralel cu modelul Verne, autori precum Albert Robida, J.-H. Rosny Aîné, H. G. Wells, J. de la Hire, Paul d'Ivoi, Gustave Le Rouge sau Maurice Renard exploatează la modul personal, și uneori cu o extravaganță nebună, acest imaginar modern. Maurice Renard (1909) este chiar printre primii care meditează, pornind de la textele lui Rosny, la o definiție a "miraculosului științific", pe care îl leagă de progres și pe care-l vede drept o "ramură emergentă" a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fenomenul artistic. Cine v-a cultivat condeiul? În liceu, și mai târziu. D.H. Am urmat un liceu serios, liceul clasic, unde mi s-au dat posibilități de libertate a lecturii și a formării, profesori cărora le sunt recunoscător. Unii cu extravaganță, cum a fost un profesor de latină. La început am trecut prin mai multe licee. Liceul Internat era o creație a lui Spiru Haret, cum știți, un fel de colegiu de tip englezesc, ca un Eaton pentru copii de țărani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ce-l califică. Deoarece actul creator nu e numai limitare, renunțare, abstragere mai mult ori mai puțin artificioasă, ci și creștere, sporire a propriei sale intimități organice. Un eu pus sub clopotul unei mașini pneumatice nu e decît o sublimă extravaganță! După refluxul ,impurităților" existențial-morale, urmează ineluctabilul lor flux. , Conținutul", de care creația literară nu s-ar putea lipsi, căci altminteri s-ar reduce la acrobația lettristă sau la... ,limba spargă, devine inefabil ca și semnele scriiturii. A-l nesocoti nu
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
toate calitățile lor, acești critici radicali au devenit o piedică în calea artei, ca și guvernul. Guvernul și revoluția, țarul și radicalii ocupau în artă poziții la fel de filistine, căci îi pretindeau artistului să răspundă "comenzii sociale", nepermițînd nici un fel de extravaganță". E un punct de vedere surprinzător în comparație cu truismele ideologice ale "progresului social", văzut ca un panaceu. Lua naștere astfel un cerc vicios al interpretării lui Gogol. Piesa lui, Revizorul, a fost osîndită și elogiată din aceleași motive utilitare, atît dinspre
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
altul în agramatisme și cum continuă să învârtă în gură limba de lemn moștenită de la primii lor dascăli. Dinescu nu amintise lucrul acesta din delicatețea lui de poet. Cât privește "mitocăniile" sale, să nu ne înșelăm. Ele nu sunt decât extravaganțele unui aristocrat, prin talent, sătul de ce aude și de ce vede în jur. Să recunoaștem însă că moderatorul respectiv știe să pună întrebări directe, când trebuie. Cum și-a întrebat la urmă Subiectul dacă s-a gândit vreodată să fie președintele
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
în prima jumătate a secolului și, în plus, cochetase el însuși cu ideile socialiste în tinerețe. Face parte din generația lui Gherea, Lenin, Stalin și Trotchi. "Socialismul e mort", proclama "nerăbdătorul" Croce chiar din titlul articolului. Lucrul nu părea o extravaganța doar în 1911, dar chiar și în 1983 (mă refer la ediția franceză), cînd lumea era încă prinsă în mrejele socialismului. Interesante sînt argumentele lui Croce. Ele dovedesc fără dubiu că tot ce era de spus în legătură cu falsul caracter științific
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]