3,289 matches
-
bine pe ulițe, în lung și-n lat... Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie ori chiar dormeau în șură... Ei, cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
lor o fac și-o apără cu vehemență, că-n lumea lor, câinoasă, nici nu primesc clemență... Ei lesă n-au, nici zgardă, nu recunosc pe cei ce-s slugă la stăpân și stau ca prințișorii pe perne, nu pe fân... Ei sunt blamații zilei, sunt neam de boschetari și n-au statut ori lege, nu-s câini comunitari... Dar vor o viață blândă și lume liniștită, căci nu sunt ei doar haita ce trebuie hulită... Și vor ca, pentru dânșii
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
aceea se însoțește cu nostalgia idilicului, cu pastelul: Te caut în căldura poveștilor de iarnă (p.51); Am colindat apoi înverșunată/ Meleaguri de povești cu prinți și zmei (p.87); Pe poteca îngustă dintre dealuri: / Miroseai a coasă,/ Miroseam a fân...(p.70); În vatră, cărbunii de mult s-au răcit,/ Mai stăruie-n aer scântei colorate,/ Din margini de lume, un aspru vânt bate...(p.81); Ninge peste oraș,/ Ninge antarctic,/ Iar în suflet se face frig...(p.115). Un
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
copt, gata de secerat. Avea ochii albaștri, genele lungi, un mers felină și niște sâni micuți ca două mingi de tenis. Folosea cele mai fine parfumuri, iar atunci când mergea pe stradă lăsa în urma sa o adiere suavă de miros de fân proaspăt cosit, făcând nu numai pe bărbați, ci și pe femei să întoarcă privirile, să-i urmărească mersul ca o alunecare printre trecătorii întâlniți. Brigitté era nu numai inteligentă, ci și elegantă, contribuind astfel să-și mențină cota printre elevele
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat, s-a cam tocit și se hotărăște să meargă devale, în spatele grădinii noastre, la căpița de fân, să ia un braț zdravăn, să-i schimbe culcușul. Pe-acolo curge Glavaciocul făcând un cot mare, ce cuprinde o zonă mai joasă, inundabilă, plină de sălcii și zarzări crescuți în voia lor. Negrici îl însoțește vesel, parcă ar pleca
NIX de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368501_a_369830]
-
fete de la Găina, pentru Cuza, Kogălniceanu, Lascăr Catargi, Petre Carp, Maniu și Mihalache, pentru educatoarele, învățătorii și profesorii mei de la Sebiș și de la București, pentru Petru Maior, Samuil Micu și Gheorghe Șincai, pentru coasă, furca de lemn și căpița de fân, pentru Dimitrie Bolintineanu, Dimitrie Paciurea, Dimitrie Gusti și Sfântul Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucureștilor și pentru Bucureștiul interbelic și dintotdeauna, Pentru toaca schiturilor și clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele și Turnul Chindiei, pentru meliță și fuior, pentru Foaia de
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
-s plini! Zis, făcut apoi și iată... E măgarul senator, Cu emfază reprezintă, Tagma cotcodacelor! Nu mai vrea să doarmă-n iesle, A cerut s-aibă divan, Și cazare de cinci stele... În cel mai de soi saivan! Și nici fânul nu-i mai place, Vrea doar muguri de trifoi, Lapte de la dobitoace... Vaci sau capre, chiar și oi! Legi nu face, că nu știe, Însă s-a-ntovărășit, Cu o vulpe făr’ de glie... Bună la găinărit! Sub a lui obăduire, Dispar
MĂGARUL SENATOR de NELU PREDA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368041_a_369370]
-
n-ai simțit mirosul frunzei jeluite-n bătătură și nici de n-ai adulmecat mireasma primăverii-n arătură! Nu ai trăit de n-ai simțit, aroma sfintelor gutui îmbălsămând în iarnă, casa și nici de nu te-ai odihnit în fân, la coasă! Poetului la moartea sa Lui Adrian Păunescu ''Zăpezile postume'' au început să cadă Și lumea, adevărul a început să-l vadă. Cum la nevreme, iarna în vară, azi începe La fel plecarea ta, eu nu o pot pricepe
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367358_a_368687]
-
colo. Jumătate era cu șindrilă, restul acoperit cu paie și stuf. Numai bună de muzeu! Directorul școlii era profesor de muzică. Îi plăcea să cânte la vioară, deci era un om sensibil și cu urechea dezvoltată, adică avea timpanul subțire, fîn. A auzit discuțiile profesorilor și a decis să se implice. A vorbit cu cine trebuia, adicătelea cu... popa. Era cel mai înstărit din sat. Nevastă-să, coana preuteasă, era și ea cadru didactic, învățătoare. Nu aveau copii. Multă lume venea la
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
poetei Marinela Preoteasa este estompată de idee, de cuvântul dat la întors, răspuns la a doua chemare, la a treia, când totul se irizează calm printr-o metamorfoză a lucidului: „m-aș arunca în nemărginirea parfumului de tei / și de fân proaspăt cosit / și te-aș privi / de acolo / de unde începe nemărginirea” („Dincolo de dincoace”); ...”în nordul meu e liniște: / cuvintele tac dar se sărută /.../ zilele n-au nopți / și nopțile n-au zile” („Ei și ispita”). O mică bijuterie, în șase
CRONICĂ DE ION ANDREIȚĂ, LA VOLUMUL DE POEZIE „ULTIMUL ZBOR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367427_a_368756]
-
și la întoarcere, de la prundul unde se forma ciurda, să aducă o găleată cu apă de la fântâna vecinilor, pentru a umple teicile păsărilor cu apă proaspătă și ulucul măgărușului. Le arunca păsărilor câte un pumn de grăunțe un braț de fân lui Ghiță măgărușul, apoi se grăbea să prindă autobuzul spre Oltenița. Ajungea uneori înaintea îngrijitorilor. Făcea cam zece minute - un sfert de oră până la Dorobanțu. Prima dată inspecta întreaga fermă, observa dacă sunt probleme ce trebuiesc corectate imediat și dacă
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
tot mereu, iar în grădină mai este câte o floare, fac un buchet, pornesc spre cimitir, să îți aprind, cu lacrimi, lumânare.. Rugăciune Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi să merg pe deal cu mama și cu tata să simt parfumul fânului cosit și să duc apă rece cu găleata. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi, să merg la școală, iarna, în opinci, iar pe măsuța scundă din odaie să n-ai nimic să pui ca să mănânci. Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi ca să
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > MÂNZUL Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul. Un nechezat ușor mă trezește în zori și am simțământul ciudat că se întâmplă ceva. Propagată în tonuri calde, ca o mângîere, vocea bunicului îmi încântă auzul și curiozitatea mă împinge în tindă. Un
MÂNZUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366946_a_368275]
-
și dacă-n noapte mișună zorii, de-un timp îmi pare că e firesc. Nu mă mai miră că sunt un altul care se simte-n mine stăpân, în zbor frenetic schimbându-mi saltul și-n flori superbe stogul de fân. Stinsele mucuri sunt mândre ruguri care-și înalță arderea-n cer, ca niciodată de-acum în cruguri să nu mai fie umbre și ger. Codrii-s un foșnet de bucurie apele cântă, aeru-i plin de tari miresme și armonie când
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]
-
Acasa > Versuri > Farmec > BĂTRÂNUL COPIL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 174 din 23 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Duminică, 9 Ian. 2011, în zori... Eram copil, pe Dealul greu de fân Mi-aduc aminte vorbele sărate- Abia apuc să fiu și eu bătrân Și să mă odihnesc pe săturate... Ca lacrima pe-o muchie de cuțit Așa mi-a fost copilăria toată, Din zori de zi și până-n asfințit La țară
BĂTRÂNUL COPIL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367023_a_368352]
-
furtună , Iubito, astăzi dăruie-mi obrajii! Dă-mi gâtul tău subțire și umerii cei albi Dă-mi pântecul ce-ascunde o comoară Dă-mi sânii calzi și-a inimii vioară În marea-mi de iubire primește să te scalzi. În fânul moale ți-oi face azi o vraja Descântec vechi al veșnicei iubiri Te-oi îmbracă într-a iubirii coaja Să-mi fii tu veșnic miez în veșnicii. Primește-mă la sânul tău cel cald În foșnetul de spice și-al
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
pe cele de treizeci de ani. Așa era și Josephina lui Napoleon. După ce a divorțat de ea, a pălit steaua împăratului. Mă strânge ceva în spate... Are ceva deosebit, te simți bărbat în apropierea ei, emană o mireasmă aparte, de fân proaspăt cosit, de prospețime; buzele freamată, când vorbește parcă recită o poezie, te emoționează pur și simplu! Ei, merită să fie amanta președintelui! Dacă m-ar auzi... știu că știe ce gândesc, știe că este prezentă în gândurile mele în
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
și sintactice (unde, de asemenea, frapează exprimarea economică, cea mai spectaculoasă fiind elipsa: „Lenuța li Sandoru Timucului, cu Ionul li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TRECE TIMPUL Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului TRECE TIMPUL Alaltăieri, eram ieduță... săream să rup câte-o crenguță cu flori albe de salcâm, apoi m-ascundeam în fân. Ieri, am fost o veveriță mândra de a mea codiță, ronțăiam alune verzi și alergam prin livezi. Astăzi sânt o pisicuță grațioasă și drăguță; languroasă mă dezmierd, între perne, acum, mă pierd. Mâine - o vulpe șireată, voi da iama în
TRECE TIMPUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367086_a_368415]
-
mirarea unui grup de pitici ... Din cumpăt și dărnicie avea o vorbă a ei : “Să dai și celui de-a avut”. Nu-i prea plăcea pologul dar se îndemna pe sine și pe alții. “Siliți că ine ploaia ca să usuce fânul”. Când se întorcea din câmp avea o altă vorbă “De ce nu mor vara și să-nviez iarna?”. Iar după-atâta povestire cu luare-n pleaznă, sosi clipa despărțirii și Mariara noastră și-a dat în chin suflarea ei de pe urmă
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
a trimis, iubitul meu drag din vis? Gărgărita zboară iară, am în suflet primavară. ZI DE VARĂ M-a trezit sărutul tău dis-de-dimineață, hai, grăbește-te iubito, Soarele se-nalță! A plouat aseară, ceru-i mai senin, plecăm pe răcoare fânul să-l cosim. Coasele le-am ascuțit de lucesc în soare, apă-n fedeleș am pus și-n paner mâncare. Înjugat-am la car boii totu-i pregatit, vom munci din zori până-n asfințit. Vântul face valuri, valuri, în otava
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
divin înalță o boare de vânt. La amiază Soarele este-n bolta cerului și trimite fierbinți raze pe întinsul câmpului. Noi prânzim, ne odihnim, cu apă ne răcorim și mai facem câte-o glumă să ne veselim. Către seară strângem fânul și încărcăm carul, boii trag în jug alene, praful urcă-n valuri. Facem un popas și boii-i adăpăm la cișmea, ne spalăm și noi cosașii, în uluc, alăturea. Ne așteaptă-n prag bunica cu plăcinte și cu vin, ne
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
cu autoironie și efort asumat. Îmi întorc privirile spre un grup de tablori de o eleganță coloristică deosebită, un transfer de suflet spre „acasă”, un dor așezat printre dealurile ce au căpătat gust de pamânt reavăn, de grâu copt și fân cosit, de case părintești în care copilăria se ascunde pe după colțuri încercând să păcălească timpul. Totul pare gata pregătit pentru ca viața să înceapă din acest moment unic, conștient că relația noastră cu natura, este darul vieții venit din Ceruri. Dacă
CALATORIA DE LA SACRIFICIU SPRE BLASFEMIE SI RETUR, CU FLORINEL-CONSTANTIN ANDRISAN de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367169_a_368498]
-
iunie 2011 Toate Articolele Autorului Zămislită la poalele Carpaților de-Apus, într-un sătuc plin de lumină situat la 10 kilometri de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă. M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu prinosul mâinilor și-al minții deopotrivă dar și pentru a-mi curăți sufletul, în
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
2011 Toate Articolele Autorului Zămislită la poalele Carpaților de-Apus, într-un sătuc plin de lumină situat la 10 km de piscurile Vlădesei, m-am ivit printre sătenii mei în amurgul zilei de 24 august 1960, în sublime miresme de fân cosit și-n murmur de codrii plini de legendă.M-am născut pentru a-mi iubi obârșia și neamul și a-mi cinsti locurile natale cu prinosul mâinilor și-al minții deopotrivă dar și pentru a-mi curăți sufletul, în
GEORGETA RESTEMAN) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367213_a_368542]