1,988 matches
-
femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la persoana întâi. De fapt, omul este un monument artistic. Pe gustul meu, al tău, al oricui are măcar o fărâmă de sensibilitate și inteligență.Cine l-a văzut în unul din concertele sale din marele său turneu mondial, să zicem la Tel Aviv -Ramat Gan (pe Stadion), sau la București, ori în Spania, sau oriunde, nu uită fiorul de emoție
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
pierdută în “Miezul nopții” sub bolta înstelată ca un “Drumeț”. În volumul de poeme “Drumeț la porți de toamnă” doamna Daniela Popescu evocă drama poetului care trăiește într-o lume a tristeții, a introvertirii, dar care totuși nu-și pierde fărâma de speranță prin credința în Mântuitor că va veni o zi în care zâmbetul și bucuria va înflori și pe chipul omului. Regăsim în versurile acestei cărți pe acel poet veșnic neînțeles, cutreierător, care nu-și găsește locul potrivit într-
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
nestăpânită, presantă de a trăi”, notează Eugène Ionesco. Melancolia lui Ionesco se confundă cu nefericirea de-a se simți “pierdut în lumea asta sortită morții”. Printre altele, alcoolul este considerat un remediu împotriva melancoliei și a spaimei patologice. Iată câteva “fărâme” din jurnalul intim al dramaturgului, în care “uitarea de sine” este provocată de pierderea memoriei, provocată la rândul ei de beția alcoolică: „N-am știut să uit de mine. Ca să uit de mine, ar fi trebuit să uit nu numai
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
ale realității. În aceste condiții, este rezonabil să bănuim că lui Eugène Ionesco i-au fost într-adevăr prescrise injecții cu medicamente psihotrope, menite - cum spune chiar el - „să dea la cap spaimei”. „Nevoia de euforizante” Undeva, în „Jurnal în fărâme”, ținut până în anul 1967, Ionesco notează următoarele în privința modului cum își percepe propriul corp: „Am avut întotdeauna o proastă cenestezie: nu mi-e bine în pielea mea. De unde și nevoia de euforizante sau de băutură ... ”. Ne putem întreba din nou
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
de dragul tău azi ierburi Se unduie sub aburi grâne printre maci De-ai să asculți, e-un cor de pitpalaci Să acopere ale noastre neobosite certuri. Eu ți-am păstrat din soarele de vară În ochii mei până azi o fărâmă. O zmeură și-o mură am în mână Pe un sărut ți-aș da la ceas de seară. Mi-am pus șirag roș’ de mărgele Și multe alte trucuri femeiești - Ca să te facă iar să mă iubești -, Eu am ales
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
CENUȘĂ DE GÂNDURI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 202 din 21 iulie 2011 Toate Articolele Autorului În arșița zilei mi-e gândul uscat Secat de putere e-n mine izvorul Sub pale lumini de amurg blestemat Îmi caut fărâme de suflet...și dorul. Pe malul scăldat de albastre iluzii Nisipul arzând sub pășirea-mi aridă Clepsidrele umple cu-atâtea confuzii Iar trecerea clipei e-acum insipidă. Cioburi de vise sub lacrimi de raze Răsfrânte pe ape și-n sfere
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]
-
Maria Burcă e însemnat într-o carte cu și despre artiști?! Pentru că poartă după el o considerație aleasă față de arta muzicală și arta actoricească, în slujba cărora își oferă iubirea inimii, iar atunci când a fost vorba să contribuie cu o fărâmă la susținerea muncii de clădire a cărții aceateia din cărămizile interviurilor, reportajelor, eseurilor, a făcut-o cu îndemnul și cu darea de mână, pentru ca roatele vehicolului ce cară la deal povara lor de vreo trei ani, spre a se alcătui
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
după aceleași principii, reacție firească a stadiului în care a ajuns societatea mondială, însă fiecare are particularitatea lui, raportată la mentalul grupului conducător, grup care deseori schimbă gândirea însăși imperatorului. Așa ia naștere o mică dictatură. Acolo unde există o fărâmă de putere apare și dorința de a o folosi în interes propriu. Sau nici măcar. Este numai plăcerea de a-ți demonstra că ai putere și dispui de ea după bunul plac. Celorlalți nu prea le pasă, pentru că, deocamdată, nu a
CÂND VOM ÎNVĂŢA TĂCEREA? AUTOR VIOREL PLOEŞTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366921_a_368250]
-
cântând din valuri devine un fel de mesager al iubirii pe care o recomandă ca unică modalitate de a scăpa de amărăciunea vieții efemere: „Viața-aceasta ce din fire/să se treacă e sortită,/dacă nu e îndulcită/c-o fărâmă de iubire,/gust de fiere-ntrânsa are.” Poetul Ion Pillat asociază mitul sirenei cu cel al lui Orfeu. Placheta de versuri Ecouri marine începe cu constatarea „că nu mai sunt sirene!” În accepțiunea poetului român imaginea sirenei este sacralizată. Înzestrată cu
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
femei și de-mpliniri artistice, boem, nesupus, ambițios, trăitor după capul lui. Nu ducea paharul la gură, iar țigareta apare la persoana întâi. De fapt, omul este un monument artistic. Pe gustul meu, al tău, al oricui are măcar o fărâmă de sensibilitate și inteligență. Cine l-a văzut în unul din concertele sale din marele său turneu mondial, să zicem la Tel Aviv -Ramat Gan (pe Stadion), sau la București, ori în Spania, sau oriunde, nu uită fiorul de emoție
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
CER DOAR O CLIPĂ !, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1062 din 27 noiembrie 2013. Sub umbră pașilor greoi se nasc morminte de durere O lacrima de disperare se scurge și inundă visul În ritmul pulsului crescut cerșesc fărâma de putere, Iar testamentului de suflet îi voi dona gândul și scrisul În palma-mi plină de sudoare e-ascunsă pielea de pe trup, Pe inimă debusolata se sprijnă un rest de viață Organele de suferință se răzvrătesc strigând în grup
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
răzvrătesc strigând în grup, Ofer o eră de durere și cer o clipă, ca în piață! Citește mai mult Sub umbră pașilor greoi se nasc morminte de durereO lacrima de disperare se scurge și inundă visulîn ritmul pulsului crescut cerșesc fărâma de putere, Iar testamentului de suflet îi voi dona gândul și scrisulîn palma-mi plină de sudoare e-ascunsă pielea de pe trup,Pe inimă debusolata se sprijnă un rest de viațăOrganele de suferință se răzvrătesc strigând în grup,Ofer o
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
-ți vizitezi foștii vecini, nu mai ești acelaș om? Nu-ți e puțină rușinică? - Îmi este, mărturisește el blând. Sunt frământat, mușcat, consumat, erodat de o rușine continuă și neîntreruptă... În ciuda faptului că fraza pare cam ironică, nu simt nici o fărâmă de ironie în tonul sau privirea lui Marcel. Așa că îl privesc din față și profil trei sferturi și constat că dumnealui, de fapt, abia așteaptă să-și descarce sufletul. - Bine, spun concesiv, descarcă-l... - Ce anume? - Sufletul. Marcel Ștrudelman nu
SCHITE UMORISTICE (93) CERC VICIOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366983_a_368312]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SUFLETUL NOSTRU NU-I DE RĂSTIGNIT! Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 181 din 30 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Împovărați de griji și de nevoi Cu sufletul fărâme, trist și gol Găsim puterea de-a răzbi în noi, Nu facem parte din vreun protocol Al celor care vor să ne zdrobească Și să ucidă ce ne-a mai rămas Din moștenirea dulce strămoșească, Vor să ne-atârne sufletul
SUFLETUL NOSTRU NU-I DE RĂSTIGNIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367017_a_368346]
-
Saint Exupéry, și mi-am propus ca, odată, când voi avea posibilitatea, să refac această capodoperă ce riscă să intre, pe nedrept, în uitare. Și, dacă nu pot să reeditez această Antologie, să dau cât mai multor copii măcar o fărâmă din lumina de aur a cărții. Literatura pentru copii în România zilelor noastre a devenit aproape inexistentă. Poate pentru că, pe de o parte, noi, maturii, crizele de tot felul ne-au „acrit”, ne-am tocit spiritul ludic, am uitat să
VIAȚA CA JOC, JOCUL CA VIAȚA, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU, LA VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367025_a_368354]
-
culturală: Debut - martie 2009 pe rețeaua literară „Esențe” Redactor reviste online: Bruxelles Mission - Belgia ProLitera - Germania Sfera eonică - România BOOKLOOK - Iași, România RAPSODIA - Sibiu, România Ziarul românesc din Cipru „RO-MANIA” - redactor cultural (din martie 2013 - prezent) Volume de autor: „Descătușări - Fărâme de azimă”- poezie, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2011 „Rătăcite anotimpuri” - poezie, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012 „Poeme pentru un vis”- poezie, ed. Armonii Culturale, Adjud, 2012 „Cipru, corolă de lumină vie”- note de călatorie, ed. Anamarol, București, 2012 „Cipru, corolă
PROFIL DE AUTOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367198_a_368527]
-
primenite și spălate la lumina curată a credinței îndepărtând, măcar vremelnic, păcatul cel de toate zilele ... „Dar Domnul, Dumnezeul nostru, unde este în tot acest timp? „Stă cuibărit în inima noastră și face să domnească pacea în ea, în fiecare fărâmă a trupului și a minții și de multe ori zace acolo ostatic fără ca oamenii să-I vorbească decât la griji și strâmtoare, fără să-I maI ceară sfatul și să-L roage pentru vreun ajutor mai acătării - dar pe care
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
care te-adânciră barbarii de tirani! ........................................................ Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman! Astăzi am vărsat o lacrimă, justificat consider eu, dovadă că în mine încă mai sălășluește o fărâmă de sentiment, de pasiune și de afinitate necondiționată față de România. Naționalista din mine a fost sensibilizată pentru că am realizat că doar aici mai pot visa la povești cu prinți și castele fermecate. Doar aici, soarele strălucește românește... în fiecare zi
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
să fiu de nea zburdalnic... Din trupul meu să îmi ridic spre nori, sfințit naos,/ Acolo să mă-nchin sufletului meu, cel regăsit și darnic!” Sporadic, dar de bun augur, în volum se regăsesc și poeme optimiste în care strălucesc fărâme de speranță, raze fierbinți de doriri de bine, sunete armonice de conviețuire, picuri de apă vie. Amintesc Treptele vieții (p. 44) „Clipe doar de fericire,/ Mult, puține-așa cum sunt,/ Să n-aștept în lincezire../ Să urc treptele cântând!” pentru că
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
ferm autoarea trece prin gesturi, sentimente și idei din relativ în absolut și nu se sfiiește deloc să-și declare adevărata identitate lirică. Cartea Anei Urma este Dincolo de apusuri o Disertație după un poem. „luminând motivul dintâi al iubirii iau fărâme le sădesc în alt om și aștept și aștept până sevele frăgezesc cruste reci sau pământ înțesat cu orgolii și repet și repet până mugurii dau în iubire” --------------------------- Vasilica GRIGORAȘ 1 februarie 2016 Vaslui Referință Bibliografică: Vasilica GRIGORAȘ - CRONICĂ DE
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
chipul de pe icoana Ta Și fă să uit c-odată am fost și eu ca Tine!...” Adorație umilă a dulcelui surâs adunat cu necaz și lacrimi peste a poveștii înfrigurare, frunze căzute în pieptul alungat din a privirii însuflețire, o fărâmă de pace și vorbe slobozite din a întunericului temniță, un drum al redeveniriii - păcat peste păcat ... Cum ar fi să te regăsești în fața celui care te-a creat - tu același TU, scârbit de neputința-ți încântătoare, zăpăcit de plăcerile zahărului
DUMINICA DE IERI ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368626_a_369955]
-
fără spasm, beatitudine fără strigare." MIRCEA ELIADE Adună-mi ploile în palmă să pot întreagă ruga mea a aprinde, cosește cu bună știință iarba și fă lumină în noaptea asta neagră, aprinde făclia asta pâlpâindă și vino aici ... Adună-mi fărâmele dulcilor dureri, cu încercări pe nevăzute, cu cele repere nereperate și cu amintirea clipelor în cea mai înaltă frântură a acestui zgârienor. Mă voi arunca în golul ăsta dubios, fără lipsă și avut, prinde-mi umbra, să știu că va
AMOR PE LEPĂDATE ... de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368665_a_369994]
-
nascut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. De ce am uitat de pasul cândva Rătăcit prin livezile Paradisului? Când ne vom mai scalda trupurile În ploile verii sub flori de cireș? Și acum, când îți scriu, încă mai culeg Fărâme de regret și canturi de iertare. P.S.: Vreau să uit mirosul tău de mere... Și cum am născut culoarea păcatului Între buzele tale ce șopteau amăgirea. Nu mai sunt Adam, Ci doar o amintire Rătăcita prin livezile Paradisului. Gabriel Dragnea
NU MAI SUNT ADAM!” DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETULUI SPANIOL PERE BESSO de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363698_a_365027]
-
aibă un partener de viață..., un soț. Ele sunt lovite de soartă și condamnate la... o viață plină de greutăți în care lupta pentru existență este imensă; copilul sau copiii pe care-i crește și îngrijește singură, îi iau ultima fărâmă de putere și totuși ea, femeia, face față la această greutate imensă care apasă pe umerii ei firavi... Totodată, pe lângă grija pentru copii, pentru întreținerea lor, se adaugă și stresul avut la servici... Acel stres care îmbolnăvește încet, în liniște
CÂND STRESUL... OMOARĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363688_a_365017]
-
Să mângâiem pe cel lipsit de mângâiere! Să ajutăm pe cel lipsit de ajutor! Să fim prieten cu cel fără prieteni! Toate acestea la un loc, vor aduce bucurie într-un suflet uitat de... societate. Cu puțină atenție și o fărâmă de iubire față de aproapele nostru, vom săvârși... minuni! Eu cred în asemenea minuni! © D. Theiss Referință Bibliografică: Când stresul... omoară / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Doina
CÂND STRESUL... OMOARĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363688_a_365017]