586 matches
-
Fața (chip, lat. "Facies") este partea anterioară a capului omului (și al unor animale) care se extinde de la frunte până la bărbie și lateral, dar fără a include urechile. Este delimitată în sus de marginea superioară a frunții. Fața cuprinde ochii, nasul, gura, fruntea, obrajii
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
importanță. Fața reprezintă așadar ansamblul structural constituțional cu diferitele lui părți constitutive, trăsături, forme și raporturi între ele. Ea poate fi rotundă, ovală, pătrată etc. sau palidă, roșie, galbenă etc., regulată sau neregulată, simetrică sau asimetrică, urâtă sau frumoasă etc. Faciesul (fizionomia) etichetează expresia sau aparența feței; în medicină, termenul se utilizează cu referire la un aspect caracteristic al feței, care prezintă modificări mai mult sau mai puțin specifice pentru unele boli. De exemplu, facies adenoidian (aspect al feței caracteristic copiilor
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
sau asimetrică, urâtă sau frumoasă etc. Faciesul (fizionomia) etichetează expresia sau aparența feței; în medicină, termenul se utilizează cu referire la un aspect caracteristic al feței, care prezintă modificări mai mult sau mai puțin specifice pentru unele boli. De exemplu, facies adenoidian (aspect al feței caracteristic copiilor cu vegetații adenoide: față inexpresivă, cu gura întredeschisă, prognatism dentar, formă alungită și cu șanțul nazolabial șters). Faciesul caracterizează aspectul imprimat feței de psihologia individului respectiv; de însușirile, sentimentele, suferințele, gândurile lui; de ființa
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
al feței, care prezintă modificări mai mult sau mai puțin specifice pentru unele boli. De exemplu, facies adenoidian (aspect al feței caracteristic copiilor cu vegetații adenoide: față inexpresivă, cu gura întredeschisă, prognatism dentar, formă alungită și cu șanțul nazolabial șters). Faciesul caracterizează aspectul imprimat feței de psihologia individului respectiv; de însușirile, sentimentele, suferințele, gândurile lui; de ființa lui intimă, de personalitatea lui sau de boala de care suferă. Toate aceste aspecte psihoexpresive a feței rezultă din conformația ei, din aspectul gurii
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
bun la suflet sau rău etc. Prin fața lor, ca expresie vie a personalității, oamenii se simt de la prima vedere atrași între ei sau se resping. Prin față s-au născut iubiri sau ură, milă sau dispreț, sentimente gingașe sau îngrozitoare. Faciesul caracterizează calitățile intelectuale ale individului (față inteligentă: vie spirituală sau plată, indiferentă, bleagă, imbecilă), particularitățile caracteriale ale lui (față fermă, energică, pozitivă, dură, vicleană, blândă, bună sau din contră rea, meschină, falsă, indisciplinată, indocilă, vicioasă), însușirile temperamentale (față activă, vioaie
Față () [Corola-website/Science/333032_a_334361]
-
c) Condiții de viață și muncă .................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... d) Comportamente (fumat, alcool etc.) ........................................................................... ........................................................................... e) Medicație de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale și imunosupresoare ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ISTORICUL BOLII: .......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENUL CLINIC GENERAL ................................................... EXAMEN OBIECTIV ........................................................... Starea generală .............. Talie .......... Greutate .................. Starea de nutriție ................... Starea de conștientă ............... Facies .................................................................... Tegumente ................................................................. ........................................................................... Mucoase ................................................................... ........................................................................... Fanere .................................................................... Țesut conjunctiv-adipos ................................................... ........................................................................... Sistem ganglionar ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem muscular ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem osteo-articular .................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ..................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT DIGESTIV ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... FICAT, CĂI BILIARE, SPLINĂ ................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT URO-GENITAL ........................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMȚ ................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMEN ONCOLOGIC: ......................................................... 1. Cavitatea bucală ....................................................... 2. Tegumente .............................................................. 3. Grupe ganglioni palpabile
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
c) Condiții de viață și muncă .................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... d) Comportamente (fumat, alcool etc.) ........................................................................... ........................................................................... e) Medicație de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale și imunosupresoare ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ISTORICUL BOLII: .......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMENUL CLINIC GENERAL ................................................... EXAMEN OBIECTIV ........................................................... Starea generală .............. Talie .......... Greutate .................. Starea de nutriție ................... Starea de conștientă ............... Facies .................................................................... Tegumente ................................................................. ........................................................................... Mucoase ................................................................... ........................................................................... Fanere .................................................................... Țesut conjunctiv-adipos ................................................... ........................................................................... Sistem ganglionar ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem muscular ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... Sistem osteo-articular .................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT RESPIRATOR ......................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT CARDIOVASCULAR ..................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT DIGESTIV ........................................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... FICAT, CĂI BILIARE, SPLINĂ ................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... APARAT URO-GENITAL ........................................................ ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... SISTEM NERVOS, ENDOCRIN, ORGANE DE SIMȚ ................................... ........................................................................... ........................................................................... ........................................................................... EXAMEN ONCOLOGIC: ......................................................... 1. Cavitatea bucală ....................................................... 2. Tegumente .............................................................. 3. Grupe ganglioni palpabile
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
rupicole calcaroase sau bazofile cu vegetație de Alysso-Sedion albi AT, DE, FR 6120 * Pajiști calcaroase pe nisipuri xerice DE 6130 Pajiști calaminariene cu Violeralia calaminariae BE 6150 Pajiști alpine și boreale pe substrat silicios DE 6210 * Pajiști uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri pe substrat calcaros Festuco Brometalia (*situri importante pentru orhidee) DE 6230 * Pajiști cu Nardus, cu mare diversitate de specii, pe substraturi silicioase în zone montane (și submontane, în Europa continentală) AT, DE 6240 * Pajiști stepice sub-panonice
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
DE 4010 Lande umede nord-atlantice cu Erica tetralix IE 4020 * Lande umede atlantice temperate cu Erica ciliaris și Erica tetralix ES 4040 * Lande uscate costiere cu Erica vagans FR 6120 * Pășuni xerice nisipoase calcaroase FR 6210 Pășuni uscate seminaturale și facies de acoperire cu tufișuri dezvoltate pe substraturi calcaroase (Festuco Brometalia) (* situri importante pentru orhidee) DE 6220 * Pseudo-stepă cu plante erbacee și specii anuale de Thero-Brachypodietea FR 6230 * Pășuni cu Nardus, cu mare diversitate de specii, dezvoltate pe substraturi silicioase în
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
și șanț de apărare, de tip tell. O astfel de așezare este cea de la Strehareț care era locuită de comunitățile Sălcuța (venite din Oltenia). Acestea, în urma contactului direct cu comunitățile contemporane Gumelnița (din Muntenia), dădeau naștere, în această zonă, unui facies cultural sălcuțeano - gumelnițean, specific vestului Munteniei. De fapt,și în alte etape istorice, valea Oltului Inferior a reprezentat o zonă de interferență culturală între culturile sosite din est și cele din vest sau cele difuzate din sudul Dunării: aspectul cultural
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
și ele crescute în toate direcțile sfidând gravitația și legile de cristalizare. Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă nu numărul formațiunilor contează, ci varietatea lor. Se pot deosebi mai multe faciesuri de concreționare și ar fi interesant de studiat factorii care determină aceste variații. Peșteră este interesantă și că forme de sculptare, si ca geneză, probabil fiind rezultatul legării a unor goluri formate independent. Peșteră este închisă cu poartă metalică și
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
persoanelor. Anumite semne și simptome adiționale pot sugera hipertensiunea arterială secundară, adică hipertensiune arterială ce are la bază o cauză identificabilă precum insuficiența renală sau o afecțiune endocrină. Obezitatea, de exemplu, în zona pectorală și a abdomenului, intoleranța la glucoză, faciesul pletoric, „ceafă de bizon”, și striațiile purpurii sugerează sindromul Cushing. Afecțiunile tiroidiene și acromegalia pot fi, de asemenea, cauze ale hipertensiunii arteriale, prezentând simptome și semne caracteristice. Zgomotele abdominale pot indica stenoza arterei renale (îngustarea arterei ce irigă rinichii). O
Hipertensiune arterială () [Corola-website/Science/320557_a_321886]
-
formă patrulateră neregulată, curbată și prezintă 2 fețe (externă, internă), 4 margini (frontală, sagitală, occipitală, solzoasă) și 4 unghiuri (frontal, occipital, sfenoidal, mastoidian). Se articulează cu osul frontal, occipital, sfenoid, temporal, parietalul de partea opusă. Fața externă sau fața exocraniană ("Facies externa ossis parietalis"), este convexă și netedă. Are la mijloc o proeminență rotunjită - eminența sau tuberozitatea parietală ("Tuber parietale"), care corespunde de obicei punctului lățimii maxime a craniului. Sub tuberozitatea parietală se află două linii semicirculare: linia temporală superioară ("Linea
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
această regiune vom găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
găsi Oligocenul la sud de fâșia eocenă, de-a lungul Râului Doamnei, din depresiunea Bahna Rusului până la Corbșori, în valea Argeșelului de la Nămăești până la Boteni și din culmea Mățăului până în Culmea Vâlnei-Groapa Oii. Oligocenul este reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este alcătuit din șisturi
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
reprezentat prin faciesul marno-disodilic și faciesul lagunar. Pe interfluviile dintre Topolog-Argeș și Argeș-Vâlsan, oligocenul este reprezentat doar de orizontul marnos dar de la Sboghițești la Bahna Rusului și Nucșoara, pe Râul Doamnei, la partea superioară a orizontului marnos apar gresiile gipsifere.Faciesul disodilic este alcătuit din șisturi marno-argiloase, bituminoase, care au la partea superioară plăci foioase, marnoase, de culoare vineție ce aflorează la Suslănești, pe versantul stâng al Argeșelului și conțin o bogată faună cu resturi de pești, fosile de păsări, insecte
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Suslănești, pe versantul stâng al Argeșelului și conțin o bogată faună cu resturi de pești, fosile de păsări, insecte și resturi de plante. Gresiile gipsifere, gipsurile amorfe sau serpentiniforme și marnele nisipoase de la partea superioară a Oligocenului de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită căreia se vor acumula noi depozite de facies lagunar sau litoral. Depozitele burdigalian-helvețiene (Miocen inferior-mediu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
partea superioară a Oligocenului de la Nucșoara-Corbșori-Stănești-Galeșu-Corbi-Bucșenești reprezintă faciesul lagunar prin care se încheie sedimentarea Paleogenului. Cel de-al doilea ciclu de sedimentare din Depresiunea Getică începe odată cu Neogenul printr-o importantă transgresiune datorită căreia se vor acumula noi depozite de facies lagunar sau litoral. Depozitele burdigalian-helvețiene (Miocen inferior-mediu) sunt tipic piemontane și ocupă cele mai mari suprafețe din această regiune, apărând la zi din Valea Argeșului și până în Culmea Mățăului. Ele sunt reprezentate de conglomerate constituite din șisturi cristaline, calcare și
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
se diferențiază de cele miocene prin componența petrografică deoarece în primele predomină depozite fine nisipoase și marnoase (dacice) iar în cel de-al doilea conglomeratele și pietrișurile. Meoțianul apare numai pe interfluviul Topolog - Argeș cu caracter ingresiv ce îmbracă un facies de margine mai grosier, și are depozite alcătuite din gresii calcaroase, marne, marne bituminoase și marne nisipoase. Ponțianul are și el un caracter ingresiv, mai accentuat în partea estică unde a invadat centrul golfului de la Câmpulung, s-a dezvoltat ca
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Fața laterală ("Facies lateralis") sau fața facială (malară) privește antero-lateral, este patrulateră, convexă, netedă. Pe ea se găsește un mic orificiu zigomatico-facial ("Foramen zygomaticofaciale"), adesea dublu și ocazional absent. Orificiu zigomatico-facial este situat lângă marginea orbitală a feței laterale. Prin acest orificiu trec
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
zygomatic ("Ramus zygomaticofacialis nervi zygomatici") și ramurile zigomaticofaciale ale arterei și venei lacrimale ("Arteria lacrimalis" și "Vena lacrimalis"). Pe fața laterală se inseră posterior mușchiul zigomatic mare ("Musculus zygomaticus major") și anterior mușchiul zigomatic mic ("Musculus zygomaticus minor"). Fața temporală ("Facies temporalis") este concavă și privește înapoi și medial. Ea alcătuiește partea anterioară a fosei temporare și peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
peretele lateral al fosei infratemporare. Pe ea se găsește orificiul zigomatico-temporal ("Foramen zygomaticotemporale") prin care trec: ramura zigomaticotemporală a nervului zigomatic ("Ramus zygomaticotemporalis nervi zygomatici") și ramura zigomaticotemporală a arterei zigomatice (care este o ramură a arterei lacrimale). Fața orbitară ("Facies orbitalis") este netedă și concavă, contribuie la formarea peretelui lateral și inferior al orbitei. Ea este delimitată de fața laterală a osului zigomatic prin marginea antero-superioară (orbitală). Se articulează cu marginea zigomatică a aripei mari a sfenoidului ("Sutura sphenozygomatica") și
Osul zigomatic () [Corola-website/Science/323593_a_324922]
-
Structurile interioare: Corpul maxilei ("Corpus maxillae") este porțiunea centrală, globuloasă, a maxilei, având forma unei piramide triunghiulare. Corpul maxilei are o bază, un vârf, patru fețe (nazală, anterioară, infratemporală și orbitară) și trei margini (anterioară, posterioară și inferioară) Fața anterioară ("Facies anterior") este ușor concavă și situată anterolateral. Ea prezintă: Fața posterioară sau infratemporală ("Facies infratemporalis") este concavă și rugoasă și privește posterolateral formând peretele anterior al fosei infratemporală ("Fossa infratemporalis"). Esre separată de fața anterioară prin procesul zigomatic. În partea
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
unei piramide triunghiulare. Corpul maxilei are o bază, un vârf, patru fețe (nazală, anterioară, infratemporală și orbitară) și trei margini (anterioară, posterioară și inferioară) Fața anterioară ("Facies anterior") este ușor concavă și situată anterolateral. Ea prezintă: Fața posterioară sau infratemporală ("Facies infratemporalis") este concavă și rugoasă și privește posterolateral formând peretele anterior al fosei infratemporală ("Fossa infratemporalis"). Esre separată de fața anterioară prin procesul zigomatic. În partea inferioară ea se articulează cu osul palatin și cu procesul pterigoid. Pe fața posterioară
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
de habitate naturale (Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]