889 matches
-
menținând controlul asupra situației. Nu deseori îl vedem pe Arghezi în postura de a-i acorda adversarului său un statut egal în dispută și de a-i recunoaște (fără urmă de ironie, de această dată) meritele și calitățile: "Dacă citiți Facla, și am motive să cred că o citiți, veți fi aflat, ca un bărbat de știință documentară cum am onoarea să vă cunosc..." [s.n.] Dacă scrisoarea deschisă argheziană nu a suscitat deloc interesul exegeților e pentru că, probabil, nu i se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și anul în care Arghezi declanșează, practic, ofensiva antiiorghistă, comentând sarcastic stilul "greoi și încurcat" din Istoria lui Ștefan cel Mare277 și continuată, cu variații de intensitate, până la sfârșitul deceniului patru). Această postură îi va atrage ziaristului de la Linia Dreaptă, Facla, Seara și Cronica, alături de o celebritate mai degrabă negativă, adversitatea celui care, prin Sămănătorul (1901), Neamul românesc (1906) și, apoi, prin Cuget clar (Noul Sămănător 1936), devenise exponentul naționalismului de factură tradiționalistă, în plan ideologic, și al sămănătorismului, în cel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
bună-dispoziție relaxată, păstrând intenția polemică, dar atenuându-i manifestarea. Dacă enunțarea se menține, de la prima până la ultima frază, în registrul comicului subversiv, înscriind textul în categoria largă a pamfletului ironic, în alte cazuri, cum e, spre exemplu, "Neamul românesc și Facla jidovească", polemistul alternează registrele și trece de la limbajul referențial și tonul neutru, din incipit, la "dubla enunțare", fie prin falsul acord, fie prin diversele forme ale ironiei, pentru a aborda, apoi, o tonalitate grav-acuzatoare, afină, pe palierul afectivității retorice, cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
da autoritatea să ne ție cuvântări de descălicător. Dar nu găsiți dumneavoastră stranie această documentare precisă a trecutului la un istoric care nu știe ce se petrece în vremea predicilor lui, și care, vorbind cu aceeași competență de ‹‹jidanii›› de la Facla, afirmă că eu nici n-am fost și nici nu sunt?"310. Se observă îndoita forță asertivă 311, pe care o imprimă discursului subjecția și comunicația, modalități fundamentale ale dimensiunii dialogice, așa cum am văzut, la începutul acestui demers, care mizează
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Constantinescu, "Tudor Arghezi", în Vremea, București, an X, nr. 495, 11 iulie 1937. 284 Émile Benveniste, Probleme de lingvistică generală, op. cit., p. 72. 285 Tudor Arghezi, Scrieri 23, pp. 139-140. 286 Ibid., pp. 106-111; titlul articolului este "Neamul românesc și Facla jidovească". 287 Ibid., pp. 348-352; titlul articolului este "Cu prilejul revoluției chineze". 288 Ibid., până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 289 Idem, în Scrieri 41, p. 178. 290 Idem, în Bilete de papagal, București, nr. 106/1928
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Troparele zilei", în Scrieri 23, pp. 132-135; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 307 Idem, "‹‹Iudaica›› în idiș", în Scrieri 41, pp. 224-226; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 308 Idem, "Neamul românesc și Facla jidovească", în Scrieri 23, p. 110. 309 Angenot observă că "transpunerea metaforică are, în general, ca efect, introducerea unei asocieri polemice care se adaugă literalității textului, ca o argumentare indirectă". Autorul insistă asupra dublei funcții a metaforei: expresivă și ideologică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
câmpului metaforic departe de a fi determinat doar de legile analogiei poate apărea ca o simptomă ideologică și, la limită, ca un acte manqué revelator de presupoziții imperfect asumate", op. cit., pp. 258-259 ș.u. 310 Tudor Arghezi, "Neamul românesc și Facla jidovească", în Scrieri 23, p. 111. 311 Marc Angenot, invocând definiția dată de Bahtin polifoniei, și anume "unitatea de interacțiune a conștiințelor multiple", demonstrează potențialul dialogic al subjecției (prin care cititorul este luat drept martor), al comunicației (prin care cititorul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
d-lui Brăescu asupra satirei lui Caragiale"33. La polul opus, al atitudinii refractare explicite, redate cu vervă pamfletară, se disting dintr-o lungă suită de reprezentări, cu fundament politic în special, diatribele antimonarhice ale lui N. D. Cocea din Facla, unele articole ale lui Panait Istrati din România muncitoare și, pe această linie destul de fecundă, "biletele" sau "tabletele" pamfletarului Tudor Arghezi, articolele scandaloase, injurioase, la limita grobianismului din Săptămâna prin care "valetul ideologic"34 Eugen Barbu își exercita slugarnic sarcina
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Sufereau împreună, Editura pentru literatură, București, 1965. Băieșu, Ion, Balanța, Editura Nemira, București, 1992. Băieșu, Ion, Tristețea vînzătorului de sticle goale, Editura Scripta, București, 1992. Brăescu, Gh., Toasturi cazone, Ediție îngrijită, tabel cronologic și crestomație critică de Simion Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1985. Camus, Albert, Opere, vol. V, Fața și reversul. Nunta. Mitul lui Sisif. Omul revoltat. Vara, Editura RAO International Publishing S.A. București, 1994. Caragiale, I. L, Opere, vol. I, Proză literară, vol. II, Teatru, Scrieri despre teatru. Versuri, vol
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
133 D. D. Pătrășcanu, Schițe și amintiri, ediția a doua, 1909, p. 71. 134 I. L. Caragiale, Opere, 1 Proză literară, ed. cit., p. 101. 135 Gh. Brăescu, Toasturi cazone, Ediție îngrijită, tabel cronologic și crestomație critică de Simion Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1985, p. 186. 136 Idem, p. 280. 137 Idem, p. 281. 138 Ibidem. 139 Anton Bacalbașa, Moș Teacă, editura "Litera Internațional", București-Chișinău, 2002, p. 21. 140 Idem, p. 43. 141 Anton Bacalbașa, Moș Teacă, editura "Litera Internațional", București-Chișinău, 2002
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pearton, Maurice, Romania Observed. Studies in Contemporary Romanian History, Editura Enciclopedică, București, 1998. Florea, Sandu, În lumea lui Arap Alb, Editura Sport-Turism, București, 1980. Iordache, Valentin, Epistaxis din hamsii, MJM, Craiova, 2006. Izverniceanu, Dorin, Haiducul Adam Neamțu (des. Adam Moran), Facla, Timișoara, 1985. Khapaeva, Dina; Kopossov, Nicolaï, "Les demi-dieux dela mythologie soviétique. Étude sur les représentations collectives de l'histoire", în Annales: Économies, Sociétés, Civilisations, anul 47, nr. 4-5, 1992, pp. 963-987. Kolarz, Walter, Mituri și realități în Europa de Est, trad. Oana
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-l numesc divin, în acel acoperământ terestru de unde cad pietrele prețioase, unde se găsesc oamenii puri și purificați, bând aer și respirând eter. Acolo sunt și câinii puri, cei ai Sfântului Hubert vânătorul, cel al Sfântului Domingo de Guzmán cu facla în bot, cel al Sfântului Roch, despre care un predicator, arătându-i imaginea, spunea: „Iată-l pe Sfântul Roch, cu cățelușul său și tot!“ Acolo, în pura lume platonică, în cea a ideilor întrupate, se află câinele pur, câinele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
va deveni vajnic adversar în problema Arghezi!). Student, cu specialitatea principală Franceză, memorialistul a urmat în anul I cursul de Filologie romanică al lui Ovid Densusianu, care beneficiază de portretul cel mai bine conturat dintre toți universitarii. Criticul debutează la "Facla literară" în 1923 (avea 21 de ani), angajat cronicar literar de N. D. Cocea, care după ce i-a citit articolele i-ar fi spus: Cred că ai stofă de critic." Temutul pamfletar îl impresionează "cu aerul lui ștrengăresc de satir
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
stilul cam înflorat l-a făcut pe autorul Paginilor de critică literară să-l numească pe Perpessicius "florăreasa literaturii române". Șerban Cioculescu se afirmă de timpuriu, spuneam, în calitate de critic literar, colaborând mai ales la publicații cu orientare de stânga democratică ("Facla literară", "Săptămâna muncii intelectuale și artistice", și multă vreme, la "Adevărul"), însă în același timp intră în învățământ, mai întâi, la Găești, și devine curând inspector școlar. Descrierea unui examen de bacalaureat sub președinția clasicistului Șt. Bezdechi, pe care portarul
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
în aer. Larg comentat în toată presa (Sebastian însuși îi consacră articolul de fond, în același număr din 15 decembrie în care publică și tableta), incidentul a stîrnit și reacții de tip moralist-prozastic: Vinea, de pildă, l-a comentat în Facla în 14 decembrie, Sebastian în 15 decembrie, iar M. Sevastos, în Dimineața, în 19 decembrie. Ca umor negru, tableta lui Sebastian e perfectă. Ca reacție la realitate, reprezintă în mod corect Cuvîntul, cu tot ce însemna acesta: pentru că, în vreme ce Vinea
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
cifra fiind însă contestată de istorici), iar presa, protestele. Presa democrată a protestat, în numele legii, contra acestei măsuri: "Protestăm deci în numele legii în contra dizolvării gărzilor devastatoare ale dlui Codreanu, fiindcă suntem de părerea... că legalitatea trebuie apărată", scria Vinea în Facla. Nae Ionescu a reacționat în trepte; întîi a contestat legalitatea deciziei; apoi l-a acuzat pe premier că dizolvarea Gărzii (care într-adevăr "a făcut uz de arme. Dar niciodată neprovocată"), este o măsură cu o semnificație mai largă, îndreptată
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
fost precedată și însoțită de zvonul intens că e "un guvern adus de străini", și anume că "Au venit să apere pe Lupeasca și să distrugă Garda de Fier!". De la dreapta la stînga, aproape toată presa a vehiculat acest zvon. Facla, de pildă, scrie ca guvernul Duca a venit "prin fraudă", și consemnează "indispoziția" generală care a însoțit zilele și actele guvernului. Supărarea lui Nae Ionescu la schimbarea de curs din viața politică a fost mare și publică, așa că i-au
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Lumea nouă literară și științifică”; Mihai Codreanu și Moni Ghelerter își amintesc că începuse să scrie poezii aproape de copil. Publică articole pe subiecte diverse, mai cu seamă cronici dramatice, în „Curentul nou”, „Gazeta evreească”, „Lumea nouă”, „Lupta”, „Cronicarul”, „Lumea israelită”, „Facla”, „Adevărul literar și artistic”, „Puntea de fildeș”, „Mișcarea”, „Rampa”, „Vremea”, „Propilee literare”, „Noua revistă română”, „Adevărul ilustrat”, „Adam” ș.a. În 1910, în „Facla” îi apar fragmente din poemul dramatic în versuri „Să nu-ți faci idoli!...” (dedicat actriței Elvira Popescu
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
diverse, mai cu seamă cronici dramatice, în „Curentul nou”, „Gazeta evreească”, „Lumea nouă”, „Lupta”, „Cronicarul”, „Lumea israelită”, „Facla”, „Adevărul literar și artistic”, „Puntea de fildeș”, „Mișcarea”, „Rampa”, „Vremea”, „Propilee literare”, „Noua revistă română”, „Adevărul ilustrat”, „Adam” ș.a. În 1910, în „Facla” îi apar fragmente din poemul dramatic în versuri „Să nu-ți faci idoli!...” (dedicat actriței Elvira Popescu), editat în 1914 și pus în scenă în 1920 de Compania Excelsior (cu Elvira Popescu, Ion Manolescu și Geoge Storin), mai târziu și
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
Justiție de clasă), salută „sărbătoarea muncii”. O anchetă amplă se referă la introducerea votului universal, exprimându-și opiniile Mihail Sadoveanu, Ovid Densusianu, C. Dissescu, Panait Istrati, Zamfir C. Arbore, Paul Bujor, Constantin Mille, C. Rădulescu-Motru. Într-un interviu dat în „Facla” (1913), N. D. Cocea mărturisea că începând să editeze V.s. a avut ca obiectiv major privitor la literatură să înlesnească afirmarea a două mari talente ignorate de celelalte publicații ale vremii: vechii și bunii săi prieteni Tudor Arghezi și Gala
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
liceul, iar studiile universitare la București (obține licența în drept în 1925), desăvârșite ulterior în Franța (1926-1930). O vreme trăiește la Iași, apoi se stabilește în Capitală, unde începe să publice comentarii privind filosofia culturii moderne și istoria mentalităților în „Facla”, „Gândirea” și în „Libertatea”; ceva mai târziu va colabora la ziarul „Le Moment” și la emisiunile culturale ale Societății Române de Radio, eseurile sale radiofonice fiind tipărite în 1935 și 1936 de „Revista Fundațiilor Regale”. A fost membru al grupării
VIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290513_a_291842]
-
era elev de liceu, la „Universul literar” cu poezia Icoana Fecioarei, semnată Vale. Schițele tipărite în „Bilete de papagal” vor fi strânse în singura lui carte, Geapanale, apărută postum, în 1987. A mai colaborat la „Universul”, „Ordinea”, „Străbunii”, „Linia nouă”, „Facla românească”, „Calendarul”, „Orizonturi noi” (Bacău), „Viața literară”, „Secolul”, „Albina”, „România literară” (condusă de Liviu Rebreanu), „Cronicarul”, „Ultima oră”, „Dacia rediviva”, „Revista de pedagogie”. V. este autorul unor schițe, povestiri și nuvele în care aerul evocator este impregnat de un lirism
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Bodea, Cornelia, 1848 la români. O istorie În date și mărturii, vol. I-II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Bojincă, Damaschin, Scrieri. De la idealul luminării la idealul național, ediție Îngrijită de Nicolae Bocșan, Editura Facla, Timișoara, 1978. Bolovan, Ioan; Onofreiu, Adrian (coord.), Revoluția de la 1848-1849 În zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Bölöni Farkas, Sándor, Utazás Észak-Amerikában șCălătorie În America de Nordț, Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1834. Budai, Ésaiás
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Contribuții la istoria poeziei noastre populare și culte, Monitorul Oficial, București, 1934. Goldiș, Vasile, Despre problema naționalităților, Editura Politică, Bucucurești, 1976. Gorove, István, Nemzetiség șNaționalitateț, s.n., Pesta, 1842. Griselini, Francesco, Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Editura Facla, Timișoara, 1984. Hitchins, Keith, „Alexandru Papiu Ilarian și Timotei Cipariu: șase scrisori”, În Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, IX, 1966. Hodoș, Enea, „Din tinerețele lui Avram Iancu. Versuri atribuite eroului”, În Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj, II
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Minerva, București, 1976. Rusu, Ioan Icoana pământului, I-III, Tipografia Seminarului, Blaj, 1841-1843. *** Scriptores Rerum Hungaricarum, ediție Îngrijită de Aemilius Jakubovich, Tipografia Reg. Univ. Litter. Hung., Budapesta, 1937. Stoica de Hațeg, Nicolae, Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc, Editura Facla, Timișoara, 1981. Suciu, Coriolan, Corespondența lui Ioan Maniu cu Simeon Bărnuțiu. 1851-1864, Tipografia Seminarului, Blaj, 1929. Szamosközy, István, Erdély története. 1598-1599, 1603 șIstoria Ardealului. 1598-1599, 1603ț, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1981. Szilágyi, Ferenc, A Hóra-világ Erdélyben șLumea lui Horea În Ardealț
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]