62,236 matches
-
în germene în chiar numele său "Eugeniu", ascuns zadarnic sub inițiala E. și dezvăluit cu satisfacție ironică de scriitorul ofensat. Mergând mai departe, Camil Petrescu i-a contestat lui E. Lovinescu "acuitatea psihologică", insistând pe "totala incomprehensiune" datorată carențelor în "facultatea de a intui" (p. 60-61). În fond, exasperat de denigrări și de împingerea sa în ridicol, Camil Petrescu se apără, își protejează imaginea (cum am spune astăzi), arătând că portretistul său e (aproape) un impostor. Accentele pamfletare duc răspunsul lui
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
afirmă chiar că e steril), nu are intuiție, nu are gust estetic, nu are talent - și deci părerile lui nici nu ar trebui să conteze. Ca un corolar, Camil Petrescu încearcă să demonstreze că E. Lovinescu nu are receptivitate estetică, facultate esențială pentru un critic (p. 98) - ceea ce ar însemna că E. Lovinescu nu are tocmai vocație de critic, fiind mai degrabă istoric literar, "menit să devină, fără îndoială, un emerit savant, profesor universitar, academician" (p. 98-99). Criticul E. Lovinescu nu
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus statuia lui Petru Groza de lîngă facultatea de medicină, așa s-au dus nenumăratele busturi bărboase ale clasicilor fericirii pe pămînt, coclite prin parcuri și prin grădini publice, așa s-a dus și statuia lui Lenin din fața Casei Scânteii și tot așa era s-o pățească și
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
personajul mitologic Gerilă e cuprins, poate din respect pentru Creangă, dar cu o definire suficient de largă pentru a acoperi, la nevoie, și personajul oficial (adaptat după mitologia rusă în variantă sovietică): "personificare a iernii și a frigului; înzestrat cu facultatea miraculoasă de a răci și a îngheța mediul înconjurător. Împreună cu alte ființe fabuloase, îl ajută pe Făt-Frumos în acțiunile sale". Oricum, cenzura nu era foarte vigilentă: la locul lor apăreau și subversivii Setilă și Flămînzilă. Presa vremii permitea în mod
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
e foarte important pentru mine, apoi Wallace Stevens și John Ashbury, un poet contemporan foarte bun și destul de dificil. L-am și tradus în franceză. În tinerețe îmi plăcea e.e. cummings. Aveam o prietenă la Boston, fuseserăm colegi de facultate, și i-am făcut o vizită odată, ocazie cu care l-am cunoscut pe cummings.Avea un garaj plin cu automobile vechi din anii '30, ne-a vorbit despre ele, am luat ceaiul împreună și-am discutat banalități. La un
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
nu m-aș fi detașat cumva de societate, de realitate. Voi cîți ani aveți? 24? Cînd eram de vîrsta voastră m-aș fi sinucis în fiecare zi. N-aveam nici o siguranță, munceam ca ospătar într-o cafenea și învățam pentru facultate, pe care-am terminat-o tîrziu, la 26 de ani. N-aveam nici o direcție, eram singur și trist. Da, eram un tip trist! Apoi, pe la 32 de ani, m-am căsătorit, am divorțat, m-am recăsătorit la 40 de ani
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
frumoasă decît au visat și decît au avut parte înainte. În '89 s-au ascuns, au dispărut precum cîrtițele. Dar nu pentru mult timp. În Decembrie 1989 a curs sînge Am avut norocul să pic într-o grupă excepțională, la Facultatea de Filologie a Universității din București. Am avut șansa să am profesori excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
profesori excepționali, modele umane și profesionale, cărora le voi aduce mereu, ca tuturor dascălilor mei, plecăciunea și recunoștința mea. Înainte de vacanța de iarnă din 1989, cînd colegii din provincie plecau acasă, am repetat cu teamă, prin sălițe și poduri din facultate, colinde. Colinde adevărate, pe care le cîntam ca la carte, pe voci, în canon. Am și astăzi caseta. Pregăteam, de fapt, un cadou pentru profesorii pe care îi adoram. Cînd a început REVOLU}IA la Timișoara, am fost strînși și
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
povestiri ale lui Barbu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Ioan Slavici, I. A. Brătescu-Voinești. În această atmosferă prielnică colaborării culturale dintre Cehoslovacia și România își începe activitatea cea mai de seamă personalitate a românisticii slovace Jindra Husková-Flajshansová (1898 - 1980). Tânăra absolventă a facultății de filologie clasică și romanică a Universității Caroline din Praga își continuă studiile la București (1919-1921), sub îndrumarea profesorului Ovid Densusianu. Din 1922, d-na Husková a introdus studiul limbii și literaturii române la Universitatea Comenius din Bratislava, și, pe lângă
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
de-a scrie roman", Fănuș Neagu e, în optica lui Cornel Regman, un talent "mai ales de ordinul irepresibilei nevoi de expresie, de comunicare cu orice preț, dar nu pentru că naratorul ar avea ceva deosebit de spus, ci pentru faptul că facultatea spunerii, servită și de o excelentă memorie anecdotică și a gesturilor, o are dezvoltată într-un chip neobișnuit". E adevărat, măgulitor identificat cu "ceva între Anton Pann și Ion Creangă", deci, am putea adăuga, avînd o valență comună cu criticul
Un inconformist: Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12208_a_13533]
-
să-l fi acaparat cu totul. În doar câțiva ani, Bogdan Ghiu a tradus din Bataille, Foucault, Deleuze, Baudrillard, Bourdieu, Derrida, Todorov, pentru a numi doar o parte dintre eseiștii și filozofii care i-au deschis apetitul pentru filozofia contemporană. Facultatea de litere este o culegere de eseuri, cronici, prefețe, răspunsuri la anchete și alte articole ocazionale publicate în ultimii ani în presa culturală. Textele sunt dispuse în pagină foarte interesant și grupate în mai multe secțiuni. O singură privire a
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
tot ceea ce s-a întîmplat în ultimele zile lansarea studențească de la Librăria Cărturești: revista Be-tonuri, aflată la numărul al doilea. Scrisă alert, cu rubrici destinse, nonconformiste atît cît să fie autentice și nu forțate, cu tonuri într-adevăr diferite, revista Facultății de Litere poate da lecții unor reviste mortal de plicticoase (cum ar fi Contemporanul. Ideea Europeană). Pentru cei care nu mai știu care e pulsul studențesc, Cronicarul citează chestiunile mai generale din rubrica "folclorică" anonimă și, presupun, colectivă Ne plac
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
inițial o formație umanistă, virează brusc, de la un anumit punct, și de multe ori împotriva propriilor pronosticuri, către literatură. Iar unii dintre ei demonstrează că au, într-adevăr, ceva de spus. Este și cazul lui Primo Levi (1919-1987), absolvent al Facultății de Chimie din Torino, inginer chimist la Lanzo și Milano, mai apoi, și care - după experiența traumatizantă a lagărului - debutează în 1947, la douăzeci și opt de ani, cu volumul memorialistic Mai este oare acesta un om? (volum tradus recent și la
Meseria de a trăi by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12222_a_13547]
-
Marius Chivu Mulți, foarte mulți absolvenți al Literelor bucureștene, din mai toate generațiile, dar în special cei din generația mea, îi datorează enorm Antoanetei Tănăsescu. Indiferent ce au ales să facă după terminarea studiilor - unii au rămas chiar în facultate, alții au intrat în învățământ, au plecat cu burse, au devenit scriitori, jurnaliști sau copy-right-eri - Antoaneta Tănăsescu a rămas pentru toți un reper intelectual. Din fericire, în ultimii ani, Antoaneta Tănăsescu a publicat susținut și s-au adunat până acum
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
limbi și culturi diferite), precum și o fascinație asociativă, a punerii în relație, dar mai ales în descendență. Antoaneta Tănăsescu câștigă instantaneu încrederea cititorului pentru că tot ce spune spune în perfectă cunoștință de cauză. În al doilea rând, experiența din amfiteatrul facultății îi conferă discursului un anume stil al familiarității. Eseurile de față pot fi comparate ușor cu conferințele lui Borges. Antoaneta Tănăsescu câștigă, de data aceasta, simpatia cititorului pentru că felul în care spune ce spune ține de colocvialul unei discuții ce
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
sau muncitorească, dacă era fiu de preot, dacă avea rude apropiate în străinătate, accesul la domeniile meționate era interzis. După o bucată de vreme sistemul s-a "îmbunătățit" substanțial: "originea nesănătoasă" era un motiv suficient pentru exmatriculare din indiferent ce facultate! A existat un timp în care studenții treceau zilnic mai întâi pe la secretariat înainte de a intra în sala de cursuri, pentru a afla dacă au fost sau nu dați afară. Și, culmea progresului democratic realizat de partidul clasei muncitoare, au
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
criticului de artă și telefonul din ureche ale lui Pavel (Șușară) și multe alte nume, calități (sau defecte) de care nu vom face caz aici. Indiferent de anotimp sau stare sufletească, stă și citește, pentru Dumneavoastră, reviste culturale. beTONURI la Facultatea de Litere Ne-am bucurat că am primit la redacție o nouă revistă. Se numește beTONURI și a fost inventată, scrisă și împărțită cu generozitate de un grup de studenți ai Facultății de Litere. Îi vom numi pe toți, de dragul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
și citește, pentru Dumneavoastră, reviste culturale. beTONURI la Facultatea de Litere Ne-am bucurat că am primit la redacție o nouă revistă. Se numește beTONURI și a fost inventată, scrisă și împărțită cu generozitate de un grup de studenți ai Facultății de Litere. Îi vom numi pe toți, de dragul lor și al profesorilor care îi știu: Cristina Foarfă (redactor-șef), Ana Barbu, Viorica Buică, Valentina Chiriță, Ana Chirițoiu, Gruia Dragomir, Adina Dragomirescu, Andreea Filipoiu, Mădălina Georgescu, Dragoș Jipa, Sonia Lodi, Ovidiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
tocmai a debutat și în revista noastră). BeTONURI are 32 de pagini mici și vioaie. Este bine ilustrată (Teodor Arghir) și paginată (Nitsch-Petioky Lorand). Argumentul e scurt și convingător: revista a apărut pur și simplu pentru că e straniu ca o facultate de "Litere" să nu aibă așa ceva, își propune să fie actuală, dar nu "școlărească", să le vorbească studenților, pe limba lor, dar "cu puțină bunăvoință" să poată fi citită și de cei care nu mai sînt de mult studenți. Titlul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
bemol cu tot la cheie), ne oprim asupra părții "beton" a acestui număr sau, în limbaj literar tradițional, asupra a ceea ce constituie "partea leului". Este vorba de interviurile pe marginea cărții O lume dispărută cu patru autori deloc străini de Facultatea de Litere: Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir. Cronicarul, care a citit această carte-beton, o recomandă și el cu căldură. Lumea dispărută este cea a anilor comunismului, despre care cei patru dau seama cu luciditate, calm și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
devotamentul față de puterea sovietică și, totuși, o persiflau. În consecință, duplicitatea de gândire s-a dezvoltat în mintea mea foarte devreme. C.B.: Părinții erau din Moscova? A.S.: Da, părinții erau amândoi din Moscova. S-au cunoscut în anul întâi la Facultatea de Istorie a MGU (Universitatea de Stat din Moscova). Istorici însă n-au devenit. În timpul războiului au ajuns să lucreze la TASS, tata, pentru că știa multe limbi străine și era cel mai potrivit pentru captarea și traducerea mesajelor, iar mama
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
uit aș fi vrut, Giorgi, / să te îngrop în fiecare din oamenii pe care i-am atins, /.../ Aș fi gustat și chinină doar ca să rup vraja asta nenorocită." Studentă într-un București îndepărtat de spațiul natal, cu seminare plictisitoare la facultate, adolescenta nesatisfăcută de propriul corp ("din vampa care te vedeai la 10 ani n-a mai rămas nimic"), "nefericită în amor", cu probleme de socializare și de adaptare - locuiește cu chirie într-o mansardă -, scrie versuri sperând într-un act
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
în carantină - o coală ministerială acoperită cu un scris mărunt, aproape indescifrabil și de-aceea nici nu i-am mai cerut aprobare pentru a da textul publicității. Așadar: RECOMANDĂRI DE FILME LA TV, ale psihologului-doctor Coriolan Haralampy, făcute în deplinătatea facultăților sale mintale. Dansează cu mine și Căsătorie de probă (Traian Băsescu-Theodor Stolojan); Suflete pereche și Căsătoriți pe viață (Ion Iliescu-Adrian Năstase; Emil Constantinescu-Mugur Ciuvică-Zoe Petre); Pasiuni trecătoare (Mircea Geoană); Meciul cel mare (noiembrie: PSD și PNL-PD); Zi de instrucție (1
Recomadările lui Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12688_a_14013]
-
un gest recuperator întru totul lăudabil, sprijinit eficient de colaborarea profesorilor germani Klaus Bochmann, de la Leipzig, care oferă în postfață informații interesante, documentate la fața locului, despre anvergura studiilor românești inițiate de Weigand, și Rudolf Windisch, de la Rostock, asociat al Facultății orădene de Litere, îngrijitorul versiunii germane a tezei reeditate. Traducerea în românește, fără să pună, din câte îmi închipui, mari dificultăți, aparține unui colectiv de tineri de la secția germană a Universității orădene. Rezultatul inițiativei lui Ioan Derșidan e un volum
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
nu s-a mai făcut. Abia în vremurile noastre, fără legătură cu cartea lui Thibaudet, preocupările de istorie comparată l-au introdus în circuitul lor și pe Tucidide. Mi-a căzut în mână de curând, grație Alinei Stănescu, lector la Facultatea de Stiințe Politice a Universității din București, un volum intitulat Hegemonic Rivalry. From Thucydides to the Nuclear Age, publicat sub îngrijirea profesorilor Richard Ned Lebow și Barry Strauss în 1991 la Colorado și Oxford. Cartea cuprinde referatele susținute în iunie
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]