687 matches
-
i, chiar �nainte de instituirea Inspec?iei generale a monumentelor istorice, �n 1830, operă?iuni de restaurare s�nt angajate: Aba?ia de la Saint-Denis (1813-1846) de F. Debret, apoi E. E. Viollet-le-Duc (�ncep�nd cu 1847); reconstruirea din font? a fle?ei catedralei de la Rouen (1823) de J.-A. Alavoine; Notre-Dame de Paris (1844-1864) de J.B. A. Lassus (1807-1857) ?i E.E. Viollet-le-Duc (1814-1879). Lucr?rile de restaurare permit tinerilor arhitec?i, forma?i asemeni lui Lassus �n tradi?ia clasic?, s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deloc sumețirea ivriților, mai ales că avea mulțimi de plîngeri de la bărbații din aceste ținuturi care îi acuzau pe mozaici că le mutilează bărbăția chiar dacă nu erau doritori de vreun pup cu Tapla Iadului. Pentru acest nărav drăcesc și pentru fala lor fără noimă în fața sirienilor, regele macedonean, printr-un decret din anul 170 î.e.n. le-a interzis ivriților practicarea mozaismului, tăierea împrejur și citirea Torei, aducîndu-le ca dar pentru mare cinstire statuia lui Zeus pe care a așezat-o în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
putea opri oricând pentru câtva timp... Noi am pus față în față calculele individuale și naționale ale creștinilor, urile religioase și etnice pe care le-am ațâțat și le-am ținut aprinse de douăzeci de veacuri”. Mărturisirea lor plină de fală și cinism că de douăzeci de secole cotonogesc vîrtos la goimii cap de lut, arată că se raportau la frăția marilor rabini Onias și Menelas propusă peșcheș năzuroșilor macedoneni ca-re stăpîneau Siria pe la anii 175 î.e.n. dar respinsă de aceștia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Iudeea, în Samaria, pînă la marginea pămîntului»”. La 13,47 ne arată că marginile pămîntului îi privea obligatoriu pe toți netăiații împrejur: ,,Te-am pus să fii lumina Neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginea pămîntului.” și continuă plin de fală la 15,3 unde povestește că au umblat prin Fenicia și Samaria, istorisind întoarcerea Neamuri- lor la Iahwe.” chiar dacă înainte nimeni nu se pupase în bot cu Întunecimea Sa și deci nu avea de ce să se întoarcă! Mărturia lui Saul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
manuscrisele de la Qumran și cele din Arhivele Secrete ale Vaticanului, avem șansa să cunoaștem atît scrierile teologice ale esenilor dar și iudaizările făcute asupra acestor texte de către turbații zeloți cu care apoi au ieșit în lume maimuțărindu-se cu mare fală. Istoria ne-a dovedit fără putință de tăgadă că Celsus chiar a spus Adevărul în scrierea sa însă simbriașii Satanei, mai mulți și mai vicleni, au îngropat acest adevăr, sperînd să fie pentru totdeauna! În Epistola întîi a lui Pavel
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să caute statuia cu pricina și găsind-o pe cea a zeului local Min din Sinope, capitala tracilor bitini, ce reprezenta un stîlp de piatră foarte înalt avînd la bază un cerber și un dragon, au adus-o cu mare fală la Alexandria și i-au zidit o clădire pe măsură numită Serapion înaltă de peste opt metri, unde se celebra cultul. Numele clădirii vine de la numele divinității Serapis pe care grecii l-au dat cultului născut din visul regelui. El era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și se va lărgi, căci bogățiile mării se vor întoarce spre tine și visteriile neamurilor vor veni la tine... 60,16 Vei suge laptele neamurilor, vei suge țîța împăraților... 61,5... veți mînca bogățiile neamurilor și vă veți făli cu fala lor”. Nu există în istoria lumii un alt popor care să se fălească prin asemenea fapte odioase, pretin-zînd că tîlhăria la drumul mare și crima este har și jertfă divină. Trebuie să menționez că revenirea fiarei și a proorocului mincinos
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
onorul casnic lovește nencetat (I 2), histrion/ Ce mințile-amețește cu șiruri de cuvinte (II 2), Ibis caută să-l dea pierzării și tocmește un ucigaș cu simbrie, gladiatorul Rutuba care știe să cântărească valoarea victimei sale (Ovidiu ? Poetul glorios ?/ Ovidiu, fala Romei, ce cântă armonios ?[...] Voiești ca să dizbar/ Prezentul, viitorul de-un geniu așa rar ? - I 5). Când tentativa de asasinat eșuează, Ibis pune la cale calomnierea publică a Iuliei, aranjată în așa fel încât să pară urzită de Ovidiu, și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Sosirea Iuliei și a prietenilor care aduc vestea anulării condamnării la exil nu mai poate împiedica sfârșitul poetului departe de casă. Ajunși tardiv, solii proclamă cel puțin că faima lui se răsfrânge asupra locului izgonirii sale : Roma te dorește, cu fală aclamat./ Exilul lui Ovidiu va fi celebru-n lume,/ Legând numele Romei cu a lui Tomis nume (V 7). În cele din urmă, Roma îi recunoaște valoarea : Roma te recheamă cu drag lâng-al ei sân./ Primește-aste coroane ; prin noi ți
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e pură născocire (Vom trâmbița povestea ! [...] N-ar fi scornit-o însuși istețul Odiseu ! - II, p. 284- 285) pentru ca mai apoi cea în cauză să-și recunoască înșelătoria (Dac-am scornit povestea cu umbra mea fugară,/ Am spus-o pentru fala întoarcerii în țară - III, p. 319). Clite mnestra respinge din prima clipă vestea substituirii pe altar a Ifigeniei cu o căprioară (Nimeni nu-ți va trăda minciuna./ Minunea va rămâne minune totdeauna - III, p. 325) și descifrează imediat rostul plăsmuirii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o carte nu va ști să amuze cât o jucărie, ea va trebui smulsă din mâinile cititorului mic.” Mihail Sebastian 33. „E bine dar să ai atâtea cărți câte îți sunt de trebuință și de folos și nici cum pentru fală.” Seneca 34. „O carte bună se poate număra printre cei mai buni prieteni.” Samuel Smiles 35. „O carte trebuie să fie în stare a se susține singură în fața cititorilor, prin chiar substanța ei ideatică, prin ceea ce reușește să comunice fără
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
GH. ASACHI? Ștefan cel Mare, Al. I. Cuza, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Gh. Asachi sunt numele ilustre poate cele mai des întâlnite în urbea noastră. Universități, școli, institute, lăcașuri de cult, muzee, biblioteci, străzi, statui, cluburi, fundații, inscripții etc. poartă cu fală rezonanțe care stimulează ecoul timpului de altădată, germinează freamătul sonurilor venite din trecut. Colindăm locurile, ne uităm pe frontispiciile clădirilor, trecem pe lângă statuile înfipte în socluri temeinice și îngânăm admirativ numele încrustate în piatră pentru veșnicie. Vânturăm visători Cetatea, apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
tutelara oricărui drept legitim și a protestului viu împotriva oricărei samavolnicii? Nouă ne aparține în mare parte patrimoniul realizărilor artistice și literare precum și cel al evlaviei umane, înflăcărată necontenit să creeze Instituții pentru alinarea nenorocirilor umane; să-i lăsăm lumii fala ruinării trupurilor și a sufletelor în ciuma corupției. De ce ne simțim mutilați cu asemenea măreții creștine trecute și prezente? Și apoi, astăzi, când cetatea omului, creată în opoziție cu cetatea lui Dumnezeu, se prăbușește zgomotos sub greutatea insuficienței sale, a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Viteazul ei Căpitan, care a avut nestrămutată credință în valoarea Națiunii. nealterabil devolament pentru libertatea și binele ei primește din mânele Națiunii și pune pe capul său simbolul suveranității României, emblema stabilității și asigurării viitorului. Poartă, Sire, poartă, Doamnă, cu fală și credință această Coroană Regală. Ea stă neclintită pe Capetele Voastre, căci s-a oțelit prin sângele nostru și s-a întărit prin devotamentul și iubirea noastră. Urmașii Voștri o vor purta cu aceeași mândrie, cu aceeași tărie și dinastia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Unul dintre aceste articole era intitulat Flăcăul nostru drag, pentru că „așa ne place nouă, plugarilor să-i zicem Măriei Sale Marelui Voevod Mihai de Alba Iulia”, justifica autorul. „Flăcăul nostru drag, flăcăul drag al țării, are acum 17 ani. El este fala noastră de azi și nădejdea noastră de mâine”. Voievodul Mihai s-a identificat cu poporul, peste care va fi chemat să domnească, pentru că a fost „crescut de mâini românești, învățând carte alături de copiii noștri, mergând cu ei alături prin țară
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
s-au oprit în ogradă, să vadă păsările. Mie mi-a încredințat misiunea de-a le chema și de a le da de mâncare. Ce încântați au fost copiii! Curcanul cu coada rotată și nasul roșu și-a arătat mărgelele, fala lui, alergând pe câte un năzdrăvan de băiat... Le-au plăcut mult de tot rățuștele. Bobocii de gâște și mai ales cloștile cu puii. Nu se puteau desprinde de puișori galeși (unii cu gâtul gol, alții cu cârpă) care arătau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
părăsească vreodată. Căutară peste tot. Încăperile erau Însă pustii. La conac nu se mai afla nimeni În noaptea aceea. — Părinte stareț, ce-ați făcut cu el? se Îndreptă principele spre călugărul cel gras. Otto Îl privi fără să priceapă. Din fala lui nu mai rămăsese nimic. Veșmântul Îi era zdrențuit și o paloare de moarte i se așternuse pe față. — Unde-i ducele, trădătorule, popă viclean și fără Dumnezeu? Unde l-ați dus? Cu mână tremurătoare, Otto arătă spre dosul curții
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
înainte. N-aveau de ce să mai revină. Ca să nu mai vor‑ bim de faptul că ei subvenționau din greu țările CAER. Deși erau în faliment, subvenționau niște țări la rândul lor falite. Lumea uită că Polonia, de exemplu, era în fali‑ ment internațional complet. E adevărat că Moscova nu și-a închipuit atunci că țările astea vor să intre - și chiar vor reuși - în NATO. Au crezut că se vor face niște regi‑ muri prietenoase, care nu vor mai trebui susținute
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fuseseră eliminați de pe listă, liste pe care urma să le răspândim în circumscrip‑ țiile electorale. Ce e „ordonanța prezidențială de urgență“ ? E ceva care se judecă imediat, pentru că se consideră că, dacă nu se dă o interdicție, consecințele sunt catastro‑ fale. Asta se judeca marți. Duminică seara deja am dat telefoane la toți băieții noștri de la Alianța Civică și Alianța Studenților, care erau în coaliție, și Asociația Pro Democrația, ce avea mulți voluntari - erau sute de oameni din toată țara în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Junimea” cu ocazia jubileului de 25 de ani” pe care o redăm integral nu numai pentru idei și frumusețea versurilor dar și pentru a se înțelege mai bine ce însemna în fața cenzurii ultima strofă a poetului: „Pășiți feciori mereu cu fala-n frunte, Cu pași voioși și pieptul oțelit, Căci din noianul vremilor cărunte În pulsul vostru Roma s-a trezit! Uniți pășiți pe-a veacurilor punte Și apărați cu brațul moștenit Tot ce iubiți din vremile cărunte Că-n pulsul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a trezit! Uniți pășiți pe-a veacurilor punte Și apărați cu brațul moștenit Tot ce iubiți din vremile cărunte Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Al vostru neam în lupte mari și crunte De mii de ori cu fală-a biruit; Luptați ca ei în zilele cărunte, Că-n pulsul vostru Roma s-a trezit. Neghina rea a gintelor mărunte Din zi în zi mereu a odrăslit; La coase, fii, ca n vremile cărunte Că-n pulsul vostru Roma
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
smerenia lui inegalabile. Existența, dacă e pusă în situația de a servi semenul, dezvăluindu-i ceea ce-i fundamentează adevărata statură de om, față de sine și față de Dumnezeu, poate pune în paranteză o operă, mai ales cu conștiința sau cu vulgara fală. De unde și istovirea generoasă printre științe, metode, înțelepciuni și semne a acestui părinte risipitor." Pe urmele lui G.M. Cantacuzino, afirmă că realitatea-îndreptar îl călăuzește în acțiunea sa de asanare a culturii naționale, credința că "estetică fără etică nu se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
unul mic și unul mare, și-apoi... Și-apoi ? ? — Și-apoi ? Hop, îi dai bătaie ! Curse între bogătași, biciul moale să nu-l lași. Cine- ajunge înapoi, locu-ntâi, nu locul doi, da ? Scapă și de cheltuială, mândru, plin numa’ de fală, fără nicio îndoială. — Ia, mă, ăsta chiar i poiet, aplaudă țiganii, îl aplaudă și Cristi, și Fernic, iar Știrbu îl și sărută pe obraz. De unde-ai scos-o, cumetre ? îl ia Fernic la rost. — Știi cum s-a umplut în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
puterea noastră rânduială. Vrednicia cea veche românească care a spăimântat lumea odată, să cutremure iarăși ca fulgerul, până în măruntae, pe vrăjmașii noștri! Iar noi, regimentul 15, să ne mai aducem aminte că părinții noștri la '77 au adus drapelul cu fală și cu laude din războiu. Noi să-l râdicăm mai sus și mai falnic, pentru faima regimentului și pentru cinstea țării! [REPERTORIU DE NUME] Plotonul I Comp. 12 Secția I Grupa I Sergent. Iacoboe Alecsandru Caporal. Știrbu V. Soldat Crețu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și înjuram... Dar iată, visul trece și somnul lin coboară Pleoapele-nchizându-i o mână de fecioară Ș-alt vis se desfășoară din cerul veșniciei Când pacea se întinse în urma bătăliei. Era parcă spre seară ș-ai noștri toți cu fală Făceau în Etropole intrare triumfală În bivuac oștenii se așezau cu grabă Bătea zefirul dulce c-o adiere slabă... Și vechea boare-a nopții din zeci de bivuace Când pe batalioane porneau toți să se... Venea infectând somnu seninului maior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]