2,300 matches
-
a mea iscălitură; 3. Să se răspundă zestrea fiicei noastre Catinca cu domnul Iamandi, în sumă de 3000 galbeni, după actul de înzestrare; 4. Fiilor noștri Dimitrie și Ștefan să li se deosebească și să li se dea cele 500 fălci pământ din hotarul moșiei Filipeni după acturile de înzestrare ce păstrează; 5. Să se îngrijească de creșterea fiilor Sevastița, Grigore și Lița dup îndemnuri precum și când vor veni în vârstă legitimă sau când vor trece în căsătorie să li se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decât de „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași”, iar Așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 1851 recunoștea dreptul țăranului asupra casei, curții și grădinii - 10 prăjini - pentru care nu era dator cu dijmă și clacă. Pentru folosință primea 1,5 fălci de arătură, 40 de prăjini de fâneață și 40 prăjini de cositură și, peste acestea, și se acorda suplimentar pentru fiecare pereche de boi sau cai „un sprijin”. Așezământul din 1851 intitulat „pentru reciprocile drepturi și îndatoriri ale proprietarului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
august 1864 să se aprobe Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3.179m2 S-au făcut împroprietăriri în 5827 de sate clăcășești și în Ș.462 sate mixte, în care, alături de răzeși, existau și clăcași
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină, conform art. din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină, conform art. din Lege, plăteau câte un galben, eșalonat în două rate în același an. În listele de îndreptățiți pentru împroprietărire au rămas înscriși 15 țărani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost și este reședinșa comunei Filipeni (?); 9. La această biserică este epitropie în regulă și averea ce administrează e de 200 lei; 10. Salariul preotescă este suma de 800 lei și oamenii își îndeplinescă angajamentele contractate; 11. Biserica are 8 ½ fălci de pământ, dat după legea rurală; 12. Numărul parohienilor la această biserică este de până la 220 oameni, care își respectă angajamentele vis-a-visă cu plata contractuală; 13. Parohienii de la această biserică sunt adevărați creștini ortodocși; și sub raportul moral își îndeplinescă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-și întreține familia, cere de la Pretoierie să fie mutat la Lunca. Parohia Lunca - Filipeni era râvnită și de preotul Davidescu de la Fruntești care ar fi vrut să țină ambele parohii. Luncașii erau darnici cu biserica, care avea și 81/2 fălci de pământ pentru folosința preotului, lucrate de enoriași. Dar enoriașii convocați în aprilie 1879, nu au fost de acord cu înlocuirea preotului în funcție, Gh. Palade, de loc din Oțelești, care va sluji la Lunca până în 1885, după care, în urma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la expunerea primarului și a deliberărilor, hotărăște să aprobe cererea enoriașilor care se angajaseră să plătească salariul preotului, câte 4 lei de fiecare cap de familie și o zi de muncă pe an. De asemenea, preotul folosea cele 81/2 fălci de teren și casa parohială. Salariul anual era de 800 lei, plătit trimestrial. Preotul era obligat să facă serviciul divin la biserică și ceremoniile religioase creștinești pe la fiecare enoriaș. Preotul Gh. Chirilă a slujit în Lunca între 1886-1915, se dăduse
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doar pentru că mă supăra bila. Duc o viață sedentară, nu fac destulă mișcare. De trei zile nu mai avusesem... — Pentru numele lui Dumnezeu, ține-ți gura o dată! îl întrerupse ea, și-i dădură lacrimile de supărare. Lui parcă-i căzu falca și se botoți ca un copil certat de părinți. Întoarse către mine o privire rugătoare ca să mă implore să dreg lucrurile, dar eu încă nu mă puteam stăpâni și mă zguduiam tot de râs. Într-o zi ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ce se prăbușea străfulgerând intermitent prin ferestruicile din zid, ca și când o oaste amețitoare de torțe ar fi coborât vijelios pe scări. Sus, mai rămăsese doar cercul de creneluri carbonizate, o vatră enormă din care ieșeau fum și flăcări roșiatice, aidoma fălcilor unui balaur care Încerca să muște cerul. Intuind prăbușirea, asediatorii se retrăseseră, lăsând pradă focului și surpării trupurile victimelor Împrăștiate prin curte. De acum, nu mai exista nici un dușman de ucis, iar incendiul curmase orice posibilitate de jaf. Fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dulap cu mâncare, nici măcar o firimitură de pâine sau o bucățică de unt, doar o farfurie goală de zile întregi și un pahar cu apă de fântână. „Mort de foame“, repeta ticălosul de Desharet, arătându-se șocat, în timp ce burta și fălcile îi atârnau până la pământ, îmbrăcat cum era în flanelă și țesături englezești. Nici dacă i-am fi turnat în cap o găleată cu bălegar nu ar fi fost atât de uimit. Doctorul Lucy s-a apropiat de Lysia. Nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
așezată pe șemineu. Josăphine dormita, cu mâinile pe coapse. Își scutura din când în când capul și se trezea dintr-odată, ca sub efectul unui șoc electric. După o oră, Ciupitu veni în sfârșit să ne caute, râcâindu-și discret falca. Bucăți de piele moartă cădeau pe costumul lui negru, care prinsese luciu la coate și în genunchi. Fără să spună vreun cuvânt, ne-a introdus în biroul judecătorului. Mai întâi nu văzurăm nimic, dar auzirăm două râsete. Unul gros ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
legat cu un lanț zornăitor un motan uriaș, Înnebunit, vopsit ca un tigru. O jumătate bună din lumea de la gară căsca gura la ei, oscilând Între compasiune Îngrozită și veselie gălăgioasă, iar la apropierea lui Phyllis, căreia-i cam căzuse falca delicată, cei doi se frânseră din șale și emiseră uralele colegiului cu voci puternice, răzbătătoare, adăugând la sfârșit numele lui Phyllis. A fost deci ovaționată zgomotos și escortată cu entuziasm În campus, cu o suită formată din vreo cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ochii, trage aer, se sufocă, cască ochii și mai tare, Beligan se uită la el candid, n-a mâncat usturoi, Marcel simte că pământul e foarte mic, vine un val de râs tocmai din călcâie, ajunge în gât, în dinți, fălcile i se umflă, nu are scăpare, se aruncă sub birou și, după ce se sfarmă de râs, strigă către Beligan să joace el mai departe, că Ministrul are treabă. Nu s-a putut face nimic, au tras cortina. ― Ieși de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
de fericită e ea astăzi din nou, așa de fericită, că nici nu‑i vine să creadă. Lolita cântă despre un marinar, iar apoi în duet cu Vico, care se strâmbă și el, de‑ai crede că acuși îi zboară falca de pe dinți. Marinarul lasă visarea, iar agențiile turistice lasă profitul să crească. Vico își dă ochii peste cap până se mai vede doar albul din ei, se bucură de parcă ar avea o criză de epilepsie. Dacă o ține tot așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ceață prin fumul de țigară. I-am auzit chicotitul în timp ce adăugă: — Cred că dumneata trebuie să fi fost cândva funcționar la strângerea impozitelor și taxelor sau ceva de genu’ ăsta. Apoi, dându-și seama ce spusese, își duse mâna la falcă: — O, Doamne, nu ți-am plătit onorariul, nu-i așa? Râse din nou și se ridică: Îmi cer mii de scuze. Îmi pare foarte rău. — Nu-i nimic, e în regulă, i-am spus, privind-o cum se îndreaptă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să-i trag. Am rugat-o să-și ridice fundul. Rupe-i, îmi zise ea. — Ce? Rupe-i! Rănește-mă, Bernie! Folosește-mă! Vorbea cu o grabă imperativă, cu răsuflarea întretăiată, iar coapsele ei se deschideau și se închideau precum fălcile unei enorme insecte de pradă. — Hildegard..... Ea mă lovi puternic peste gură: — Ascultă, lua-te-ar naiba! Rănește-mă când îți spun! Am prins-o de încheietură când lovi din nou: — Mi-a fost de ajuns pentru o singură seară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
creației. Aici își primește poetul pe derizoriul său argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lână verde, semn al degradării și al putrezirii, căci, într-adevăr, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, eșuează cu caicul său la mal, părând, cu fălcile încleștate, ca se autoadevoră: "Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei,/ Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite,/ Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite/ Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel./ Sfânt trup și hrană sieși, Hagi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]