1,020 matches
-
a promovării de tip jurnalistic tinde să minimalizeze importanța participării lectorului inteligent la actul creației. În fond, reprezentanții ambelor categorii au intuiția valorii, doar că nu posedă și instrumentele adecvate pentru a scoate la lumină bulgărele de aur ascuns în faldurile de celuloid. Lectura inadecvată este cel mai mare dușman al operei de artă. Schimbarea paradigmelor culturale din anii ’30 a favorizat - după cum se știe - pătrunderea în zona centrală a unor forme considerate până atunci marginale. În opinia lui Jacques Barzun
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cu privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit: un stahanovist mânuind cu abilitate strungul creator de unelte: o combină strângând de pe ogoarele mănoase ale Patriei recolte îmbelșugate, șiruri de pionieri, cu cravate roșii și cu buchete de garoafe, defilând sub faldurile steagului roșu și ale tricolorului: mineri cu pikhamerele pe umeri, ieșind înnegriți de cărbune de la șut: ostașul armatei noastre populare stând cu mâna pe armă de veghe la hotarele țării - iată câteva din imaginile care deschid cele șase numere apărute
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dragomir, Un european, ST, 1993, 11; Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, RL, 1994, 28; Poantă, Scriitori, 64-66; Nițescu, Proletcultismul, 217-222; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Dicț. analitic, I, 137-139, III, 300-302, 373-375, IV, 269-270; Cărtărescu, Postmodernismul, 286; Faifer, Faldurile, 34-38; Dicț. esențial, 94-96; Manolescu, Lista, I, 19-23, II, 26-34; Pop, Viață, 75-82; Popa, Ist. lit., I, 674-679, passim, II, 334-339, passim; Negrici, Lit. rom., 85. M.Dț.
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
științe pozitive și umaniste, ca fizica, astronomia, biologia și psihologia, care oferă „o bună motivație ontologică și gnoseologică gândirii magice tradiționale”, autorul are de examinat un fenomen vast, deloc ușor de definit și interpretat, ale cărui limite „se pierd între faldurile înșelătoare ale unui cosmos necunoscut și, deopotrivă, în adâncurile întunecoase ale eului”. Cu o impresionantă bibliografie, străină și românească, el realizează un studiu larg antropologic, preocupat să descopere mecanismul unor credințe și practici care scapă înțelegerii obișnuite, raționale. O altă
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
apucă ambele picioare curbate și le depărtă. Ce văzu? Midia curată, de apă sărată, a organelor genitale feminine. Zona inflamată, umflată de hormoni. Amprenta aceea de babuin pe care o au toți bebelușii. Doctorul Philobosian ar fi trebuit să despartă faldurile ca să vadă mai bine, dar n-a făcut-o. Pentru că, exact În acea clipă, sora Rosalee (căreia, de asemenea, momentul acesta avea să-i marcheze destinul) l-a atins din greșeală pe braț. Doctorul Phil ridică privirea. Ochii lui armenești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
avea să spună.) Fascinat cum era, stătea la distanță. Mărul lui Adam i se ridica și cobora. Părea uluit și speriat. Nu prea avea cu ce să mă compare, dar nici ceea ce a văzut nu l-a indus În eroare: falduri rozalii, o despicătură. Timp de zece secunde, Capitolul Unsprezece mi-a studiat documentele, fără să detecteze vreun fals, În timp ce norii bubuiau deasupra, și eu l-am făcut să-mi mai aducă o felie de tort. După cât se pare, Capitolul Unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
poți evalua, poți compara. De dinăuntru n-ai nici un termen de comparație. În ultimul an brândușa se lungise considerabil. În momentele ei cele mai glorioase avea vreo cinci centimetri. Însă cea mai mare parte din această lungime era ascunsă de faldurile de piele dintre care ieșea. Și apoi mai era și părul. În stare neutră, brândușa nici nu se observa. Când mă uitam În jos, eu una nu vedeam decât insigna Întunecată și triunghiulară a pubertății. Când atingeam brândușa, se lungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mă zbăteam haios s-o scot din teacă inutil, căci ea rămânea încăpățânată în lăcașul ei, înfricoșată de ceva ce pe mine nu mă afecta. Moșneagul se sculă de pe tronul său negru și înaintă spre mine. Am băgat mâna în faldurile mantiei, căutând She'le'ri. Le-am găsit și le-am apucat cu lăcomie. Nici acestea nu doreau scoase. Bătrânul se apropia din ce în ce mai mult și cu fiecare pas părea că întinerește. Părul sur îi devenea plin de viață și fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
eu simțeam cum voința sa năzuiește aceeași dorință ca și mine. E împotriva firii să fie scoasă împotriva mea. Înțelegi? Ea înțelege. Nu i-o conveni, dar înțelege și trebuie să se supună. De ce îmi era cunoscut? Băgă mâna în faldurile mantiei sale. Credeam că mă va ucide. În schimbul lucirii unui pumnal, am văzut strălucirea unui colier. Mi-l puse în jurul gâtului. Să mi-l dai când va veni vremea! Se întoarse spre tronul său. N-ai decât să ți-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
înlănțuit în fața leilor? De ce și Sfetnicii au încremenit în forfoteala lor? Și Eterna? De ce era lipsită de viață? Apoi, cortinele de mătase se întâlniră deasupra mea și lumina dispăru. Era întunericului începuse! Timpul părea să nu mai curgă între aceste falduri. Totul părea irelevant. Pur și simplu, orice lucru de pe planeta asta, orice fenomen cosmic, indiferent de magnitudinea sa, își pierduse importanța. Nimic nu mai conta. Pentru că așa și era. Într-o viață finită și atât de zbuciumată, ce rost are să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-i mistuia inima și sufletul și de o nerăbdare care-i făcea mâna rece să tremure. Cu pași rapizi trecu de prima fereastră. Fusese împușcat de două ori de cei doi care se ocupau de coridorul B. Băgă mâna în faldurile pelerinei, apucă mânerele reci ale She'le'ri și le scoase pe amândouă. Văzând că ținta lor nu se prăbușește, cei doi TEG țipară la ceilalți. Încă cinci gloanțe fură prinse de mantie până trecu de a doua fereastră. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
grăbit spre ea. Pe străzi nu era nici o țipenie de om și doar vârfurile înghețate ale copacilor se mai mișcau sub adierea vântului și sub greutatea zăpezii. Ajunși în fața gării, dăduseră de un mecanic. Helur ieși în față și din faldurile mantiei sale scoase un document ce era ornat cu Rombul Argintiu al Elitelor. Doresc să vorbesc cu șeful de stație! Omul dispăru și, în mai puțin de un minut, apăru cel chemat: un individ îndesat, cu puțină burtă, cu păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să-i arunc în vagon și apoi să urc și eu. Nu era ultima garnitură. Mai erau două după cea în care m-am urcat eu. În câteva minute veni cel care ne-a îndemnat să urcăm. Băgasem mâna în faldurile mantiei și apucasem patul pistolului care se odihnea lângă șoldul meu. De unde știu că veniți din Leverif și că tot acolo mergeți? Băgă de seamă poziția mea ușor ofensivă și ridică mâinile în sus, arătându-mi că nu prezintă nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
murmură ea. — De ce n-ai îndrăznit să o deschizi? O strânge afectuos la piept și suspină: — În doi, noaptea ar fi trecut mai repede. — De ce nu m-ai chemat? șoptește Livia cu glasul sugrumat de emoție. Își îngroapă fața în faldurile togii. — Cum aș putea sta măcar o clipă liniștită, când te văd în con jurat de atâția dușmani care nu se mai potolesc? Bătrânul principe ridică din sprâncene a mirare. Livia do rește să obțină de la el ceva extrem de important
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu glas stins: Dacă nu disprețuiești gândul că, femeie fiind, îndrăznesc să te avertizez, atunci când cei mai buni prieteni ai tăi, deși la curent cu ceea ce se întâmplă, nu cutează a-ți vorbi deschis... Își cuibărește din nou fața în faldurile togii. Augustus o îndepărtează ușurel și o privește în ochi: — Ce se întâmplă, iubită soție? — Mă tem pentru viața ta, pentru viața noastră, rostește ea ștergându-și lacrimile cu grijă, ca nu cumva să întindă cenușa cu care își accentuează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de clismă: — Și aici. Bătrânul nu are timp nici să protesteze, nici să se dezmeticească. Cu o răsucire din încheietura mâinii, împărăteasa îl trântește la loc, în șezut, și îi aranjează grijulie perna la spate. — Crezi, șoptește, în timp ce-i netezește faldurile răvășite ale togii, că dacă ești Imperator Ceasar Augustus nu poți fi expus unor puteri diferite de ale tale, ce pot fi declanșate oricând de o pereche de nebuni periculoși? Amenințarea e de-abia voalată. Principele tace. Începe să se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
toată această frumusețe este a lui. Pe Hercules! Numai a lui. Mâinile i se încurcă în șorțul ce-i învăluie coapsele. În întuneric, albeața pânzei pare să o întreacă pe cea a zăpezilor proa spăt căzute. Își îngroapă obrazul în faldurile de in. Miroase aidoma laptelui înspumat pe care-l auzi susurând când e muls de la uger. Îndepărtează timid șorțul de pe zona mult râvnită. Dar nu o pătrunde încă. Întârzie înadins momentul desfătării. Lipește urechea de pântecele ei ca să audă pulsând
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
înainte, să-l aștepte lângă altar, iar el se îndreaptă tărșâindu-și picioarele către atrium. — Toga, cere scurt. Nu poate să-și primească clienții altfel decât în veșmânt de ceremonie. Cubicularii încep să-i anunțe pe primii vizitatori. În timp ce își aranjează faldurile, tânărul zâmbește fără să vrea la vederea valului de solicitanți ce năvălesc pe ușă împingându se și aproape călcându-se în picioare. Aceasta este gașca pe care se bazează puterea mea, își zice, turma asta de trântori, tot timpul pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nevasta doar în vise. Se întoarce pe jumătate către Fabius și Marcia și-i amenință cu degetul: Voi i-ați căutat în coarne, a fost protejatul vostru. Revine câțiva pași înapoi și-l apucă la rândul său pe flamin de faldurile togii: — Tu l-ai luat sub aripa ta ocrotitoare, ca pe Horatius, dar, spre deosebire de Horatius, te-a trădat și pe tine, cum m-a trădat și pe mine. Nu l-a trădat, rânjește Tiberius sardonic, răsucind papirusul în mâini. Tu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să mi-l înfășor în jurul trupului pentru că mă simt bine, însă încercând cu disperare să ignor faptul că arăt ca un balon cu picioare. Dar când o să ajung slabă, am să păstrez halatul. Fiind unul bărbătesc, se va aduna în falduri în jurul noului meu corp atletic; mânecile vor atârna în jos, acoperindu-mi mâinile, iar eu voi părea drăguță și vulnerabilă. Atunci o să arăt minunat chiar și dimineața. Îmi închipui că l-am întâlnit deja pe domnul Perfect și că stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
peste poza unei femei care este nu prea e femeie, ci mai mult un munte de carne. E complet goală, rânjește la aparatul de fotografiat și-și îndepărtează picioarele, probabil ca să ajute privitorul să vadă ce altfel ar rata din cauza faldurilor de piele, a hectarelor de grăsime care îi ascund complet organele genitale. Isuse Hristoase. Cine cumpără chestii d-astea? Și ce caută astea aici? Aici, în apartamentul lui Brad. Întorc prima pagină și citesc nota redactorului-șef, adresată bărbaților cărora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
o am pe Lauren, pe care o cred, chiar cred că totul va fi bine. Îmi frec cu mâinile burta, simțind-o un pic umflată, și-i mulțumesc lui Dumnezeu că am făcut atât de multe exerciții, că nu am falduri de piele moale peste tot pe corp, după care mi-aduc aminte despre o vreme când eram acasă, în Londra, și când stomacul meu era imens. Atunci dura de obicei vreo zece minute să-l frec dintr-o parte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
umbra unui colț. II În numele sfântului Taci, s-auzi cum latră Cățelul pământului Sub crucea de piatră. Arald pe un cal negru sbura, și dealuri, vale În juru-i fug ca visuri - prin nouri joacă lună - La pieptu-i manta neagră în falduri și-o adună, Movili de frunze-n drumu-i le spulberă de sună, Iar steaua cea polară i-arată a lui cale. {EminescuOpI 93} Ajuns-a el la poala de codru-n munții vechi, Izvoară vii murmură și saltă de sub piatră
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
acestor culori - un brocart cusut foarte delicat, căruia soarele și vântul i-au smuls tonurile vii, lăsându-i nuanțe așa de fine, că e o adevărată mângâiere a ochilor. Și bine am zis că seamănă a brocart, căci au aceleași falduri țepene, aceeași îngrămădire de stofă grea și scumpă. Singura notă strălucitoare în tablou e o zdreanță de zăpadă albă care se prăvălește, sfâșiindu-se parcă de fiecare colț de stâncă, printr-o despicătură uriașă, din vârful “omului” aproape de culmea dealurilor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
expert la gingii, atingându-le ușor. Apoi, Îl trase puțin de pielea de pe spate lăsând-o să cadă la loc. —Are gingiile cam palide, observă el cu voce tare. Vezi, aici? Ușor cenușii. Și vezi cum Îi cade pielea În falduri. Deshidratare. Îl ridică și i se uită sub burtică. —Mm. E o fetiță... Și are o hernie la ombilic... Are cam cinci săptămâni și după cât se vede nu a fost Încă Înțărcată. —O fetiță... spuse Esmé cu un aer visător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]