1,044 matches
-
publice sau prin ședințele "cetățenești" de îndoctrinare politică, completate de spectacole de "divertisment educațional", de manifestări sportive politizate, dar și de literatura civică a revistelor și almanahurilor, ori de cea pedagogică a manualelor școlare.888 Istoria exemplară, în "ale cărei falduri roșii s-au scăldat mici comuniști avant-la-lettre ca Burebista, Mihai Viteazul sau Bălcescu, pregătiți, prin patriotism și virilitate politică să-l anunțe pe marele comunist Nicolae Ceaușescu", devine doar un preambul la prezentul socialist ideal, în permanentă construcție.889 Banda
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
La prima oră a dimineții) care deja aparțin trecutului, conservă trăiri duioase, uneori, prin formulări specifice unei epistole, monolog adresat de dincolo de timp și de spațiu (Nostalgia CFR), durerea mocnind, abstractizându-se (Până la capătul liniei). și cum viața încrustează în faldurile memoriei reflexe și treziri emoționale, revărsări de dor, regret și iubire, schițele Vai, Vărmanul tată! și Roșu-aprins devin poeme de un lirism nefardat, imnuri întru neuitare pentru părinți, pentru cele mai dragi ființe. Ar trebui să ne-ntrebăm de ce scriitorul
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
103-124; Ileana Vrancea, Destinul maiorescianismului: I. Negoițescu, RL, 1996, 12; Lovinescu, Unde scurte, VI, 348-351; Petru Poantă, Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar, Cluj-Napoca, 1997, 116-119; Regman, Dinspre Cercul Literar, 19-32; Zaciu, Departe, 78-86; Glodeanu, Incursiuni, 330-336; Faifer, Faldurile, 96-99; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 113-122; Milea, Sub semnul, 5-8; Dicț. esențial, 564-567; Ovid S. Crohmălniceanu, Klaus Heitmann, Cercul Literar de la Sibiu. Influența catalitică a culturii germane, București, 2000, passim; Alex. Ștefănescu, Ion Negoițescu, RL, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
alta, ba chiar sînt, pentru indian, unul și același lucru: modalitatea existenței actuale (destinul individului) este determinată de felul acțiunilor din existențele sale anterioare. Prin străduințele din timpul unei vieți, sufletul capătă o anumită conformație, cu predispoziții specifice înscrise în faldurile sale imateriale. Atare conformație sufletească constituie ceea ce indianul numește destin (kărma). Pentru acest motiv, kărma (de la rădăcina kr-, "a crea, a face") înseamnă acțiune și destin în același timp, sau mai exact: "destin ca efect al unei acțiuni". Este firesc
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
firesc cu putință. Firește. — Bună seara, Rebecca, aud o voce de gheață în spatele meu și mă răsucesc pe călcâie, cu obrajii în flăcări. Și iat-o în spatele meu, îmbrăcată într-o rochie albă lungă, ca o togă grecească, ale cărei falduri cad grele până la pământ. E atât de subțire și de palidă, încât pare o coloană. — Bună, Elinor, spun politicoasă. Arăți foarte bine. Îmi pare rău că am întârziat puțin. — Rebecca, îmi răspunde ea și-mi oferă un obraz să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
este relevat și de Vladimir xe "Tismăneanu"Tismăneanu, care, Întrebat despre mobilul Înrolării În luptă a părinților săi, comuniști ilegaliști, declara tranșant: „Fundamental, antifascismul”2. Ei au crezut atunci că lupta Împotriva fascismului se poate face cel mai bine sub faldurile steagului comunist. Și datorită importanței acestui obiectiv... nu au mai cercetat, ci s-au aliniat disciplinat, În cea mai bună tradiție hasidică (!!). Un alt motiv de Îmbrățișare a comunismului de către evrei, În special În perioada În care nazismul și fascismul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
definirea grupurilor de pacienți cu IMA cu supradenivelare de ST care au risc crescut de deces după faza acută; 2. Ecocardiografia localizează tulburările de cinetică existente la toți bolnavii cu IMA, poate diferenția un anevrism aortic (punerea în evidență a faldului de disecție constituie o contraindicație majoră pentru tromboliză) precum și: a. identifică precoce o zonă akinetică atunci când diagnosticul pozitiv este incert, clasic; b. precizează originea unei disfuncții acute de pompă; c. pune în evidență prezența trombozei intracardiace (intraventriculară/intraatrială); d. identifică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
15% din cei cu disecție distală când sunt implicate în special arterele femurale și artera subclaviculară stângă. Prezența anomaliilor de puls este un factor predictiv de risc crescut pentru apariția de evenimente adverse. Pulsul asimetric, ischemia viscerală rezultă din extensia faldului („flap-ului”) de disecție într-o ramură arterială cu comprimarea lumenului „adevărat” de către lumenul „fals”. Anomaliile de puls din disecția de aortă pot fi tranzitorii prin decompresia secundară a falsului lumen de reintrarea distală sau prin deplasarea faldului de disecție. Semnele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rezultă din extensia faldului („flap-ului”) de disecție într-o ramură arterială cu comprimarea lumenului „adevărat” de către lumenul „fals”. Anomaliile de puls din disecția de aortă pot fi tranzitorii prin decompresia secundară a falsului lumen de reintrarea distală sau prin deplasarea faldului de disecție. Semnele neurologice apar în până la 20% din disecțiile de aortă și acompaniază mai frecvent disecțiile proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea debitului sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
din disecțiile de aortă și acompaniază mai frecvent disecțiile proximale. Ele apar prin reducerea sau abolirea debitului sanguin în carotide sau artere vertebrale prin compresie dată de hematomul disecant sau datorată unei tromboze arteriale secundare. În 1-2% din cazuri, un fald de disecție proximal poate obstrua ostium-ul unei artere coronare și să apară aspectul clinic al unui infarct miocardic acut (în special afectarea arterei coronare drepte). În condițiile apariției unui infarct acut, de cele mai multe ori, simptomatologia primară a disecției poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sau absența tamponadei cardiace, implicarea ostium-ului coronarian. 1. Ecocardiografia transtoracică completată cu cea transesofagiană reprezintă una din metodele cele mai utilizate în diagnosticul sindromului de disecție aortică. Semnul ecocardiografic de elecție în disecția aortică este considerat a fi prezența unui fald intimal ondulant în interiorul aortei care separă lumenul adevărat de lumenul fals. Ecocardiografia transtoracică are o senzitivitate destul de redusă, imaginile fiind afectate frecvent de obezitate, emfizem, spații intercostale diminuate sau ventilație mecanică. Ecografia transesofagiană efectuată la patul pacientului este mult mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fezabilă decât cea transtoracică, ea detectând atât insuficiența aortică cât și hemopericardul (100% din cazuri), sediul orificiului de intrare etc [19]. 2. Tomografia computerizată amplificată cu contrast evidențiază disecția aortică prin prezența a două lumene distincte, fiecare vizibil și a faldului de disecție. CT spiral, care, în prezent trebuie folosită de rutină, permite reconstrucția tridimensională a aortei și ramurilor sale. Față de angiografia clasică, are ca avantaj faptul că este neinvazivă dar are ca dezavantaje majore imposibilitatea vizualizării sediului orificiului de intrare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și în caz de prezență de clipsuri vasculare; are aplicații limitate în cuantificarea insuficienței aortice [31]. 4. Aortografia retrogradă a fost considerată mult timp standardul de aur în disecția de aortă, prin semnele angiografice directe (evidențierea celor două lumene, a faldului de disecție) sau indirecte, sugestive (deformarea lumenului aortic, grosimea peretelui aortic, anomaliile vaselor colaterale, insuficiența aortică). 5. Coronarografia reprezintă o tehnică imagistică folosită în condițiile în care disecția afectează aorta ascendentă și ostiumul coronarian, dar și în condițiile în care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ceață). Nu un orizont de vizibilitate întâmpină vederea, ci greoaia așezare a contururilor, desenul șters al profilurilor. Nu e de mirare că, în încercarea de a desluși ceea ce apare, ochiul rătăcește în adâncul difuz, intuind mai degrabă decât văzând, dincolo de faldurile nevăzutului, lumina unei alte imagini, abia pâlpâitoare: "Iar ochiul meu mai tare se ascuțea să vadă/ Și sfredelea mai aprig în surul minereu/ De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă.// Fier stins părea alături scânteietorul plai/ Și searbădă a
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
unui subiect fondator), dar - tocmai prin ex-fondarea oricărui fondat - desfundă posibilitatea întâlnirii cu altul inaugural, cu natura unui increat inaparent, cu adevărat refondator: nimicul și tăcerea, natura - alta decât cultura - sălbatică, virgină, cuvântul frânt de anarhia sensului. Răzbătător prin palimpsestul faldurilor suprapuse, prin fisura cuvântului răsfrânt, traversat în tăcere, inaparentul se revelează el însuși în imaginea increatului nevăzut, epifanie a originarului în vederea creației. B. Fundoianu sau inimaginabilul priveliștii Lumină și transparență: o viziune a sufletului Atunci când B. Fundoianu proclamă, în prefața
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
putea recunoaște lumea concretă, referentul vizat. Viziune și nu vizare, poemul nu e decât rama în care sufletul își proiectează perspectiva poetală. Nu e de mirare că proiecția aceasta nu este una de natură optică, ci mai degrabă dezvăluitoare a faldurilor de lumină ce învăluie chipul sufletului. Chip al unei transparențe strălucitoare dat intuirii pure, din moment ce " Același crepuscul de aur, pe aur de câmpuri -/ praful, și ploaia, și oamenii toți îs de aur;/ boii cu aur în ochi zac în aur
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vine de departe și apare cel dintâi, ceea ce semnifică și ia glas începe să se vadă, se ivește în lumină. Premers de rumoarea distanțelor parcurse, semnificabilul ajunge la vedere, în trupul fluctuant al imaginii: "a vegheat ca un diamant în falduri beznelor,/ umbre l-au înfășurat, gol și sfânt, pe el unul, pe el singurul". Lumină însă nu e ca să pună ceva în vedere; nimic nu se expune vizibilului în acest decor scufundat, retras înlăuntrul simțirii. Ceea ce sclipește și își răsfrânge
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
emblema scufundată a "omului interior" (homo absconditus), și apoi "centrul său inefabil și incognoscibil", nucleul ontic și adevărata inimă de taină (cor absconditum)56. Or aici ceea ce arată lumina nu se pune în lumină, dar nici nu se ascunde în faldurile nepătrunse ale frumuseții; frumusețea transpare în inima luminii ca miez al unei arătări nevăzute, transparente. Sunt pleoapa unei taine, acopăr, nu ascund"57; atât și nimic mai mult, căci ceea ce se acoperă în arătare se descoperă ca imagine. Doar în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă se retrage tocmai în imaginile în care el se poate arăta, iar dacă se arată ca imagine el se înfățișează ca invizibil al vizibilului. În această perspectivă, sufletul nevăzut este ascuns în imaginea care îl acoperă, îl învăluie în faldurile groase ale rațiunii suficiente. Este "chipul lui cel tainic/ de care nu știe/ încă având hotar/ mintea ia forma lucrurilor cunoscute/ dar ajungând la cel fără chip/ se face fără chip"6. Chipul sufletului, nevăzut de minte, rămâne retras în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
costumului predomină decorul geometric specific ornamentelor "albe" realizate din alesături de mână. Cheptarele și bondițele le depășesc, ca realizare artistică pe cele din alte zone ale Podișului Moldovei. Sumanul, o piesă de îmbrăcăminte cu specific moldovenesc, era aici prevăzut cu falduri și o bogată ornamentație.Încălțămintea era constituită din opinci, dar și din ciubote, iar pe cap se purta glugă, pălărie cu bordură lată sau căciulă țuguiată.Prin structura sa morfologică, acest tip de port popular reprezintă o variantă a portului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
negative). 45 Yang a descris 4 tipuri macroscopice de cancer esofagian precoce: congestiv, eroziv, plat și polipoid, din care leziunile erozive reprezintă 45%. Radiologic, mucoasa este plată sau nodulară și rigidă, cu distensibilitate incompletă; de cele mai multe ori se descrie un fald mucos care se oprește la limita superioară a tumorii și mucoasa este neregulată și nodulară. Zona persistă ca o zonă care se deprimă parțial după trecerea undei peristaltice. Prezența unei denivelări sau plăci sugerează invazie submucoasă. Cele mai mici leziuni
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
al poetului, CL, 1977, 3; Grigore Ilisei, Cu George Lesnea prin veac, Iași, 1977; Mariana Stescu, George Lesnea. Bibliografie, Iași, 1977; Maftei, Personalități, IV, 151-156; Leon, Umbre, V, 205-219; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 236-238; Dicț. scriit. rom., II, 740-741; Faifer, Faldurile, 22-24; Ion Bălu, Prezența discretă a lui George Lesnea, CL, 2002, 4; Livia Cotorcea, George Lesnea - traducătorul, CL, 2002, 4. L.P.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287783_a_289112]
-
aliat totuși, de circumstanță. După cum scriam și în alte studii (bazate pe cercetări documentare) locuitorii Vasluiului nutreau profunde sentimente liberale, încă de la apariția acestui partid pe scena politicii românești (1875) așa că misia ticăloasă a bolșevicilor de înregimentare a tineretului sub faldurile și mai ticălosului și mincinosului steag roșu cu secera și ciocanul, devenise aproape imposibilă, de aici derivând numeroase frecușuri ce vor fi „rezolvate”, nu prea târziu, prin scoaterea în afara legii a PNL și PNȚ. Dar, până atunci, iată ce scria
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1998, 23; Mănucă, Perspective, 154-162; Dicț. analitic, I, 272-274, II, 287-289, 305-308, IV, 161-166, 516-517; Maria Dinescu, Mihail Sebastian, publicist și romancier, București, 1998; Glodeanu, Poetica, 369-394; Geo Șerban, Revenire la jurnalul lui Mihail Sebastian, ALA, 1999, 489, 496; Faifer, Faldurile, 39-47; Glodeanu, Incursiuni, 218-231; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 427-448; Ion D. Vulcănescu, Răspuns întârziat la o problemă de mesianism și istorie, îngr. Rodica Smaranda Vulcănescu, Sibiu, 1999; Daniel Cristea-Enache, [Mihail Sebastian], ALA, 2000, 521, 522, 524
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
a fost un dulce copil. În cenaclul său nasc fecioarele și băieții se despoaie, uitându-și prezervativele printre scaune, bătrânii se vindecă de trânji instantaneu și umblă ca milogul din Capernaum. Mântuitorul tineretului strânge toată pleava bacantelor în tribune sub faldurile tricolorului, mai vâră câte o strâmbă, ca să fie, să se găsească la o adică poet al tăgadei și apolog în același timp, duplicitar până-n măduva oaselor, vrea să le facă pe toate în văzul lumii. Pe unde scurte, pe unde
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]