1,001 matches
-
supraviețuitorii cei mulți ai lagărului comunist. Ilany Kogan, Strigătul copiilor muți. Psihanaliză și holocaust: O perspectivă asupra celei de a doua generații a Holocaustului, trad. Daniela Popa, col. "Biblioteca de psihanaliză", Editura Trei, 2001, 214 pag. Hărți subiective ale poeziei Familiaritatea cu care Carmen Maria Mecu se apropie de poezia lui Nichita Stănescu ne-ar putea sugera că autoarea celor patru studii ale cărții de la Editura Național are o bună cunoaștere nu doar a instrumentelor sale, ci și a obiectului. Așa
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
în studiile economice în prima formă - trimite mai direct la "consumator" și evită încărcătura negativă prin apartenența la o terminologie tehnico-științifică internațională. E de dorit ca această specializare, pentru care sînt semne, să se impună. Deocamdată există însă unele piedici: familiaritatea cu engleza și puternica înclinație de a împrumuta integral din engleză cuvinte și sensuri fac ca mulți vorbitori să folosească doar substantivul consumerism, cu ambele sensuri; exemplele sînt numeroase și provin chiar din unele dintre cele mai serioase reviste de
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
EZ 2805, 2001, 10); Broccoli și spanacul, de exemplu, conțin mai mult beta caroten (gfs.ro). Asemănarea fonetică și morfologică - faptul că forme nearticulate italienești au exact pronunția formelor articulate românești (pasta, ravioli) - creează în cazul italienismelor un sentiment de familiaritate și de ușurință la preluare, dar și mici probleme de adaptare, producînd asimetrii în sistemul gramatical.
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
în chiar sanctuarul semnificației înalte: "Veniți/ s-a redeschis altarul/ priviți-l/ îngenunchiați/ lingeți-l!// Oglinda s-a subțiat/ de tot -/ tînărul Narcis linge la ea" (S-a redeschis altarul). Sau următoarea dublă demitere, mitologică și uraniană, sub acolada unei familiarități de limbaj nuanțînd renunțarea: "Din salcîmi/ se-aude nechezatul/ calului troian/ al mînzului, adică,/ al nepotului/ - de fapt - nu contează/ se-aude un șirag de perle false/ deșirîndu-se/ acum/ cînd alinierea planetelor/ te face s-auzi/ încă o dată/ "Nu mișca
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
cu miturile longevive pe care istoria, fie ea și în convulsii, le-a generat și impus. Criticismul romancierului este uneori direct și alteori numai sugerat, atunci când se lasă dedus din aspecte stilistice, când, de pildă, limbajul împănat de oralisme și familiarități, frust pe alocuri, pătat de pigmentări arhaizante, desolemnizează raportările la Istorie și la exponenții acesteia. Abordată cu termenii vorbirii de toată ziua Istoria își pierde aura, nimbul eroic, nu mai intimidează, supunându-se examinării critice la fel ca oricare alt
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
dauna altor adjective cu sens superlativ) să vină tocmai din asemănarea sa fonetică cu super. Celelalte apreciative înregistrează mult mai puține apariții. Registrul familiar-argotic e bine reprezentat, prin bestial (3), beton (3), adevărat (2), meserie (2), marfă (1), trăsnet (1). Familiaritatea devenită aproape standard se manifestă în tare (2), tare de tot (1), cel mai tare (4), fain (2). Ies în evidență englezismele - cool, foarte cool, super cool, great, sau inovațiile precum megacolosal. Cu una sau două apariții se înregistrează calificativele
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
Însușirea de căpetenie a criticii lui Vladimir Streinu trebuie considerată originalitatea. Omul era un prețios, cum este uneori și criticul. La un prim contact, îl credeai pe bărbatul superb din fața ta un arogant. N-avea nimic din faconda meridională, din familiaritatea lui Ș. Cioculescu, dar nici nu voia să fie luat drept un Papă al criticii, precum, la bătrînețe, Călinescu. Era mai degrabă rezervat, de o deplină civilitate, distant, comportament prin care se apropia de T. Vianu. Fără geniul lui Călinescu
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
câinele sur (în locul celui surd) era doar un exemplu de pierdere a motivației, nu și de îmbinare absurdă. Părul de găină e cu atât mai interesant: arată cât de mult contează în utilizarea limbajului - și mai ales a frazeologiei - obișnuința, familiaritatea cu o secvență sau o structură prefabricată - și cât de puțin este luată în seamă motivarea ei logică. Expresia dovedește și rolul esențial pe care îl are în variația lingvistică asemănarea fonetică. Evident, a i se face părul de găină
„Părul de găină“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4988_a_6313]
-
Pricope, reușise să publice în 1975 la Editură Muzicală din București cartea intitulată Constantin Silveștri: între străluciri și... cântece de pustiu. Dl. Gritten citează această lucrare că prima sursă de referință privind ascendentă, copilăria și adolescență lui Silveștri. E încântătoare familiaritatea cu care cercetătorul britanic se mișcă prin teritoriile (nu întotdeauna netede și facil de cartografiat) ale muzicii românești din secolul trecut. În aceste pagini se perinda (mai mult sau mai putin fugitiv) personaje precum George Enescu, Zeno Vancea, Mihail Jora
Constantin Silvestri o monografie britanică by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7577_a_8902]
-
timpi a vieții lăuntrice proiectate pe infinit. Incredulitatea se compensează prin entuziasm și viceversa, într-un mixaj ce produce tensiunea lirică. Poezia figurează un vîrtej static ai cărei vectori energetici se absorb reciproc. O șugubeață oralitate dozată cu grijă, o familiaritate dichisită scriptic alungă primejdia încifrării excesive și deopotrivă pe cea a solemnității artificioase: ,întîi,/ trebuie să vină/ primăvara,/ apoi, să răsară/ urzicile,// atenție, dragilor,/ iubiților semeni,// bucuriile mari,/ ca jarul rachetelor,/ ne pot uita/ în ceruri..." (Bucuriile mari). Sau: ,Bate
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
lumea românească de azi bogăția, un anume statut economic și social. Cel puțin la început, modificarea unui asemenea nume real se face din punctul de vedere al "cunoscătorilor", al celor ce vor să-și pună în evidență o relație de familiaritate cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
lemn, poetul Ștefan Augustin Doinaș a remarcat zâmbind: „Alecu poartă bastonul din cochetărie, eu din necesitate". Ținutei impecabile i se adăuga o atitudine pe măsură. Deschis, jovial, mereu bucuros să-și întâlnească prietenii, Alexandru Paleologu știa perfect care sunt limitele familiarității și ale bunei cuviințe. Chipul său distins, conversația inteligentă, nelipsita pipă - de multe ori, stinsă - ținută cu eleganță în mână și dusă cu știință în colțul gurii, totul în distonanță vizibilă cu lumea vulgară, rapace, prea grăbită, a îmbogățiților tranziției
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
le este atașată în mod stabil o conotație ironică. Nu atît în ceea ce privește numele proprii, desigur: sufixul păstrat în nume de familie are în genere o valoare neutră (Celibidache, Condurachi, Hurmuzachi, Mihalache); în prenume, totuși, evocă un grad mai ridicat de familiaritate, care poate produce efecte comice. Rolul lui Caragiale în păstrarea și în accentuarea nuanțelor ironice ale sufixului în onomastică e cert (prin Trahanache, Dandanache, Anghelache, Tache, Lache, Mache etc.). La formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotațiile
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
este că gazetarul-negazetar nici nu și-ar dori să fie recunoscut că gazetar. Ambiția să secretă este mult mai mare și anume să devină un fel de instanța morală a lumii postcomuniste, un Octavian Paler transcontinental. El îl citează cu familiaritate pe Vaclav Havel, jubilând în momentul transcrierii numelui scriitorului ceh. Citarea are în mod evident doar acest scop, în condițiile în care ideea avansată este banală: "Care e rolul intelectualilor? Havel recunoaște rolul acestora, arătând că sunt multe ocaziile când
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
etajat pe cîteva unghiuri de atac ce concură în a înfățișa o ingenioasă participare a autorului la obiectul său ludic, dar și tandru, versatil, dar și atașant, martor al unei simțiri care leagă ființa umană de necuvîntătoare. Mai întîi o familiaritate joculară, cu tușele unui portret: „Eram în relații bune/ de ziua mea o țigară/ de ziua lui o țigară/ negru pufos cu ochii verzi/ mustăți de husar/ răsucite pe deget/ și-a-nvechit gheara în așternutul meu”. Apoi un patetism
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
-și spună opinia cu franchețe despre o carte neizbutită, chiar dacă era semnată de un scriitor ce se impusese prin opere de valoare". Și Nicolae Manolescu așază sub semnul oralității critica lui Sebastian: "criticul este spontan și franc, comunicativ până la ușoara familiaritate cu cititorul [...], uzând de lungi introduceri sau paranteze. Stilul cade pe alocuri în oralitate și de aceea formulele critice sunt greu memorabile [...]. Meritul principal al cronicarului literar este justețea în judecată, venită dintr-o comprehensiune de cititor atent și cu
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
scrisă în tiparul unei sobre lucrări de informare generală: timpul, simultaneitatea, curbura spațio-temporală, gravitația sunt analizate rînd pe rînd de un autor care este întîi de toate un specialist în fizică. Cum temele pomenite mai sus au căpătat ceva din familiaritatea unor noțiuni de care, indiferent că le-am înțeles sau nu, am auzit deseori de ele, nu asupra lor merită să ne oprim acum, ci asupra unei trăsături aparte a gîndirii fizicianului născut la Ulm. O însușire izbitoare a minții
Bietul Einstein by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8045_a_9370]
-
perfectă metaforă a întreruperii forțate dintr-o activitate. Evident, e o simplă ipoteza (și alte jocuri pot presupune ieșirea din joc și, poate, statul de o bară), dar care mi se pare plauzibilă, dată fiind răspîndirea jocului de table, deci familiaritatea vorbitorilor cu termenii și situațiile sale. Prezența constantă a jocului de table în viața cotidiană are și numeroase ilustrări literare, între care as aminti scenele din Duiliu Zamfirescu, Viața la țară, în care elegantă, înțeleaptă și îndrăgostită Șasa îl învăța
Despre table by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7645_a_8970]
-
care le consideră un excelent material didactic pentru un curs de teorie literară, putem totuși să adăugăm că asta nu le face să fie și literatură adevărată. Aceste proze sînt mai degrabă exerciții demonstrative, prin care Ioan Groșan își expune familiaritatea cu moda timpului. Aerul lor e oarecum de postmodernism provincial, declamator, iar simbolistica nu e nicidecum originală. Cei aproape douăzeci de ani care au trecut peste ele au lăsat urme adînci, virtuțile care le-au rămas intacte sînt cele ale
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Nicolae Moraru, Mihai Novicov, Ion Vitner, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu și Dumitru Mircea, discută ,tovărășește" cu Camil Petrescu, pregătindu-l ideologic pentru transformarea piesei Caragiale în vremea lui în conformitate cu exigențele realismului socialist. Lui Camil Petrescu i se spune, cu o familiaritate autoritară, specifică grobianului limbaj prietenos al activiștilor PCR, ,tovarășul Camil". În esență, scriitorului i se cere să facă din I.L.Caragiale un precursor al luptei de clasă, de pe poziția celor ,exploatați" de burghezo-moșierime și să scoată din tabloul de epocă
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
urmașii lor, suntem cam verișori unii cu alții. De-aia e bine să schimbăm sângele cât mai des! Cu alții, bun înțeles! Cu poporul, de!... (Râde nestăvilit, cu gura până la urechi. Se oprește în fața Zoei.) Bonsoir, Zoe! ZOE (surprinsă de familiaritatea ei): Bonsoir! NELLI (directă): Tu ești o Caragea, nu? ZOE: Poftim?! NELLI: Zic... ești o Caragea... scăpătată în acest județ de munte! Schimbi și tu sângele? Nu prea știu dacă ai cu cine... ZOE (înțepată): Nu, madam, nu sunt o
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
închid, am găsit rostul acestei lungi pregătiri, acela de a face față multor curse din labirintul vieții. Mărturisesc faptul că, la început, m-am simțit ca un pacient tulburat, intrat parcă pentru întâia oară într-un spital, în ciuda unei oarecare familiarități. Încet, încet, ceața în care mă aflam a început să se răsfire, grație unor oameni mai mult decât deosebiți, care mi-au oferit un leac - valorificarea ființei mele ca intelect. Ascultându-le sfatul de a studia, am avut doar de
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
a ascunde parțial un mesaj ofensiv. Amestecul și contaminarea limbilor sînt și ele, cum se știe, mijloace umoristice frecvente în comediile epocii: care furnizează, în plus, o dovadă indirectă asupra profilului și a competenței lingvistice a cititorilor (fiind de presupus familiaritatea acestora cu cel puțin o parte din elementele străine utilizate în revistă). Parodiile lingvistice iau de obicei formă epistolara. O "jalba a boierilor către Poartă" (Nichipercea, nr. 3, 1859) folosește procedeul comic al acumulării de turcisme: "Alah să te ție
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
împreună. Trecuseră șapte ani de când tatăl său citise povestea care obținuse premiul acela. Ea se găsea în cartea de care dăduse căutând alte cărți în odaia de altădată a băiatului. De îndată ce văzu cartea, știu de unde venea povestea. Un sentiment de familiaritate prelungită îl cuprinsese. Răsfoia cartea și ea era acolo, neschimbată, cu același titlu, într-un volum de nuvele foarte bune, aparținând unui scriitor irlandez. Băiatul îl copiase cuvânt cu cuvânt, folosind și titlul original. * în ultimii cinci ani de zile
Un băiat care scrie bine (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10255_a_11580]
-
ale atmosferei de tranziție spre capitalism rezonează profund cu criza idealului din opera bacoviană. Criticul prefigurează această diagramă a receptării, de care se va ocupa în volumul următor. Înregistrează o modificare radicală în propria atitudine critică, după patru decenii de familiaritate cu biografia și opera bacoviană: Pentru a-l înțelege, în 1964 simțeam nevoia de bibliografie. Acum trăiesc poezia sa. Bacovia mi-e contemporan" (p. 424). Se observă acum că Bacovia este pentru Constantin Călin mai mult decât un obiect de
Un expert în Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12027_a_13352]