705 matches
-
nii sub Mihai Voievod Viteazul ?i Chestiunea economic? �n Principatele Dun?rene. Mi?carea progresiv? a societ??îi rom�ne?ți �nseamn? emancipare na?ional? ?i rezolvarea �chestiunii agrare�. Ordinea social? a rom�nilor a fost aristocratic? (boiereasc?), or??eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea trebuia s? devin? democratic? (rom�neasc?). Fiecare na?ie are o misie de �mplinit. Na?iunile fac istoria. �n interiorul lor trebuie s? consolid?m liantul social, adic? s? facem s? triumfe egalitatea, libertatea, fraternitatea. Societatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
politicii și diplomației mondiale. Imaginea noastră, a europenilor inclusiv a românilor asupra Iranului este cea a unei țări conduse tiranic de islamiști fanatici, de acei oameni cu turban, barbă și îmbrăcați cu un fel de halat ce amintește de vremea fanarioților din Principatele Române. Fără îndoială că această imagine este, într-o anumită măsură, simplistă, dar ea se bazează, totuși, pe o realitate istorică și socială de necontestat. Până în 1979, Iranul mergea, clar, pe linia modernizării de tip european, iar șahul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
simple aspirații de îmbogățire rapidă. Pe de altă parte, biserica ortodoxă nu a reprezentat un factor favorizant pentru înscrierea românilor în circuitul valorilor bizantine, atunci cînd acestea se realizau, dar ea a putut avea un rol în rapida înstăpînire a fanarioților asupra culturii române. În perioada tîrzie de existență a Imperiului Bizantin, aristocrația și clerul din Țările române uzau de limba slavonă, iar nu de mediogreacă, dar, atunci cînd aceste țări au ajuns în sfera de influență turcească, după secolul al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de ce s-a născut, pe de o parte, nostalgia față de vechii boieri (manifestată de unii intelectuali din secolul al XIX-lea, printre care și Mihai Eminescu) și, pe de altă parte, aversiunea față de "grecotei". Au existat, desigur, și printre acești fanarioți veniți persoane care s-au românizat, dar schimbările care au intervenit după 1840, cu apariția germeni-lor societății capitaliste, nu au dat răgaz noilor îmbogățiți să realizeze o clasă aristocratică ereditară, căci originea lor joasă a împiedicat evoluția rapidă în acest
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi, Germanii - M. Eminescu. Aceste prelegeri decurgeau după un anumit tipic. Tonul îl dăduse Titu Maiorescu, care - după cum arată G. Panu - „Venea îmbrăcat în mare gală. Nu sosea decât cu două-trei minute înainte de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Moldovei, precum și instituirea unui regim de monarhie parlamentară, pentru a garanta dreptul de proprietate, libertățile din Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului, accesul meritocratic la funcțiile publice, sancționarea abuzurilor administrației, ordine în finanțele publice și armată națională. Și legiuirile fanarioților și revendicările boierilor "pământeni" aveau încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele de la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și cumpărătorii de la piață. Tot ce este corupt, rău, falsificat în țară este desigur, „fanariot”. Tot ce nu funcționează este o consecință a „fanariotismului”, totul se cumpără și se vinde cu un cinism nemaiîntâlnit pentru că vezi, așa ne-au învățat fanarioții. Și, de parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, Micul Dicționar Enciclopedic, girat de Editura Științifică și Enciclopedică, ediția a doua, din 1978, la intrarea cuvântului „fanariot”, după explicarea sensului istoric, menționează și al doilea sens, cel figurat și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de parcă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, Micul Dicționar Enciclopedic, girat de Editura Științifică și Enciclopedică, ediția a doua, din 1978, la intrarea cuvântului „fanariot”, după explicarea sensului istoric, menționează și al doilea sens, cel figurat și anume: „fanariot, adică imoral, venal, corupt, perfid”. Ce simplu se poate folosi girul unei celebre publicații și edituri, pentru a desființa din patru cuvinte mai bine de un secol de zbucium, speranțe, eforturi și încercări de tot felul duse la capăt de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de pe malul sudic al golfului Cornul de Aur, loc în care se afla și un cunoscut far pentru orientarea nocturnă a corăbiilor pe mare (de unde și numele cartierului, dat fiind că în greacă, „fanari” înseamnă și astăzi „far, felinar, lampă”), fanarioții, grupați în jurul Patriarhiei Ortodoxe de Constantinopol, reprezintă un segment de elită al populațiilor balcanice încă din secolul al XVI-lea. Familii de greci erudiți, umblați prin școli, călătoriți prin lume, cunoscători și foarte buni vorbitori ai multor limbi străine, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
segment de elită al populațiilor balcanice încă din secolul al XVI-lea. Familii de greci erudiți, umblați prin școli, călătoriți prin lume, cunoscători și foarte buni vorbitori ai multor limbi străine, în special orientale, adevărați Moștenitori și supraviețuitori ai Bizanțului, fanarioții par de la început a fi elite destinate unui traseu de elită. Pentru erudiția lor istorică, diplomatică, dar mai cu seamă lingvistică, se fac imediat utili Sultanului, devenind tălmaci oficiali (dragomani) ai Înaltei Porți, negociatori și practic, miniștri de externe. Dată
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
domnesc, cât și pe cel mitropolitan, cât și familii de români autentici, precum Racoviță. Între ei, mânuitori de elită ai condeiului, ne-au lăsat mărturii valoroase despre tulburatul veac al XVIII-lea românesc, zugrăvind în subsidiar și un autoportret al fanariotului, care nu poate fi ignorat. O astfel de autoimagine realizează și Nicolae Șuțu în ale sale memorii scrise la vârsta de 54 de ani. Fiu al domnitorului Țării Românești, Alexandru Șuțu, refugiat după moartea tatălui său și Revoluția lui Tudor
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fiind un martor ocular și fin observator al evenimentelor, persoanelor, tendințelor politice, sociale și morale ale vremii. În toată această frescă istorică, există însă și un intertext, întrețesut pe toată dimensiunea imaginii realizate, și anume portretul lumii fanariote și chipul fanariotului însuși. Memoriile sunt de altfel deschise de imaginea idilică a copilăriei din casa de pe malul Bosforului, în care orele de limbi străine, matematică și literatură predate de profesori titrați și bunul gust al unei vieți domoale și plină de tabieturi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
unui iatagan care zboară un cap de creștin grec dintr-o singură lovitură, pentru vina de a fi purtat turban acolo unde nu trebuia sau de a se afișa la fereastră atunci când nu trebuia. O lume aparent idilică, în care fanariotul își riscă în mod continuu ziua de mâine, acceptând proximitatea unui partener imprevizibil, extrem de violent și abuziv, pentru care viața sau moartea unui creștin țin practic de o toană de moment: autoritatea otomană. Ne este apoi descris cu lux de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Țarist) avea într-adevăr nevoie de diplomați pregătiți în școala Fanarului pentru a supraviețui. Cel mai patetic și luminos discurs în problema fanariotă, Nicolae Șuțu îl lansează însă în finalul părții întâia a memoriilor sale, în capitolul dedicat în întregime fanariotului ca personaj istoric. El se întreabă: „ Să vedem mai întâi ce semnificație se dă cuvântului fanariot. E o laudă, o injurie sau un simplu apelativ?” (Memoriile Principelui Nicolae Șuțu, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1997, p.250). În paginile care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
patetic și luminos discurs în problema fanariotă, Nicolae Șuțu îl lansează însă în finalul părții întâia a memoriilor sale, în capitolul dedicat în întregime fanariotului ca personaj istoric. El se întreabă: „ Să vedem mai întâi ce semnificație se dă cuvântului fanariot. E o laudă, o injurie sau un simplu apelativ?” (Memoriile Principelui Nicolae Șuțu, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1997, p.250). În paginile care urmează, ca un adevărat istoric mult inițiat în diplomație, Nicolae Șuțu ne relevă poziția cu totul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
apelativ?” (Memoriile Principelui Nicolae Șuțu, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1997, p.250). În paginile care urmează, ca un adevărat istoric mult inițiat în diplomație, Nicolae Șuțu ne relevă poziția cu totul contradictorie și cu atât mai periculoasă asumată de fanarioți pe lângă Înalta Poartă, poziție din care, în mod oficial urmăreau satisfacerea obiectivelor expansioniste otomane, în timp ce scopul lor nedeclarat, de etnie și credință, era renașterea sentimentului național la greci, întărirea credinței ortodoxe, răspândirea spiritului de revoltă prin educația în școli și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
arnăuții, românii din Macedonia se credeau greci, fiindcă biserica lor se numea biserica ritului oriental grec.” (Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri, Ed. Minerva, București,1976, p.310). Ca hospodari sau domni ai Țărilor Române, Nicolae Șuțu îi caracterizează pe fanarioți ca încercând să lase în urmă o dâră de lumină. Mediind într-un mod periculos și obositor între lăcomia fără margini a turcilor și dorința de expansiune perpetuă a Imperiului Țarist, fanarioții au găsit totuși timp și bani să construiască
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ai Țărilor Române, Nicolae Șuțu îi caracterizează pe fanarioți ca încercând să lase în urmă o dâră de lumină. Mediind într-un mod periculos și obositor între lăcomia fără margini a turcilor și dorința de expansiune perpetuă a Imperiului Țarist, fanarioții au găsit totuși timp și bani să construiască apeducte, fântâni, spitale ,școli, să redacteze coduri de legi, să reformeze Principatele din punct de vedere legislativ, social, fiscal, vamal, creând premisele de facto ale unei modernizări a societății românești, care avea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Construiește o nouă Curte Domnească la București și primele două cișmele cu apă de izvor, care în timp, se dezvoltă într-o adevărată rețea de cișmele cu apă de izvor adusă pe olane de la Teplești. Nu puțini au fost domnitorii fanarioți care au încercat să apere interesele teritoriale și statale de autonomie ale românilor. Între ei rămâne ca o figură de martir, Grigore Alexandru Ghica, decapitat de turci în 1777, pentru vina de a fi protestat înaintea Porții Otomane, față de răpirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
capăt războiului ruso-turc dintre 1768 și 1774). Desigur, între toate aceste figuri luminoase și fapte de cinste, rămâne zgura corupției, a intrigilor de tot felul, a însușirii banului public, vânzării dregătoriilor și favorurilor de orice fel, pe care mai toți fanarioții le-au practicat. Lucid în aprecierile sale, Nicolae Șuțu ne oferă o galerie întreagă de portrete de fanarioți, aparținând unora dintre cele mai influente și mai bine reprezentate în spectrul puterii familii la acea vreme. Simțul critic și acuza deschisă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
zgura corupției, a intrigilor de tot felul, a însușirii banului public, vânzării dregătoriilor și favorurilor de orice fel, pe care mai toți fanarioții le-au practicat. Lucid în aprecierile sale, Nicolae Șuțu ne oferă o galerie întreagă de portrete de fanarioți, aparținând unora dintre cele mai influente și mai bine reprezentate în spectrul puterii familii la acea vreme. Simțul critic și acuza deschisă și virulentă nu lipsește în nici unul dintre cazuri. Încununarea acestor portrete o reprezintă imaginea celor doi domnitori pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Sturdza și Grigore Ghica și pe care după un detaliat studiu psihologic, îi reduce la o singură trăsătură identitară: lăcomia pentru primul, și slăbiciunea psihică pentru al doilea. Departe însă de a marca aceste trăsături ca fiind definitorii pentru toți fanarioții, el își pune întrebarea legitimă, am spune: cui ar mai fi vândut domnii fanarioți dregătoriile, dacă nu ar fi fost boieri pământeni dornici să le cumpere? Oare nu cumva meteahna exista înaintea presupusei cauze externe? Nicolae Șuțu luptă cu noblețe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cui ar mai fi vândut domnii fanarioți dregătoriile, dacă nu ar fi fost boieri pământeni dornici să le cumpere? Oare nu cumva meteahna exista înaintea presupusei cauze externe? Nicolae Șuțu luptă cu noblețe și eleganță în Memoriile sale împotriva stereotipului fanariot care deja se fabricase la nivelul mentalului colectiv la sfârșitul epocii fanariote și anume: fanariotul este vinovat de pervertirea sufletului nobil al românului pământean către corupție, înșelăciune, fals, hoție. Cu mijloacele erudiției și a evidenței istorice, Nicolae Șuțu creează în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dornici să le cumpere? Oare nu cumva meteahna exista înaintea presupusei cauze externe? Nicolae Șuțu luptă cu noblețe și eleganță în Memoriile sale împotriva stereotipului fanariot care deja se fabricase la nivelul mentalului colectiv la sfârșitul epocii fanariote și anume: fanariotul este vinovat de pervertirea sufletului nobil al românului pământean către corupție, înșelăciune, fals, hoție. Cu mijloacele erudiției și a evidenței istorice, Nicolae Șuțu creează în Memoriile sale o Autoimagine ponderată, cât mai echilibrată, menită să readucă în lumină, meritul enclavei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
istorice, Nicolae Șuțu creează în Memoriile sale o Autoimagine ponderată, cât mai echilibrată, menită să readucă în lumină, meritul enclavei fanariote în modernizarea societății românești și impregnarea ei cu propriile aspirații către libertate, identitate națională, universalitate, pietate și iluminare. Stereotipul fanariot și-a croit însă drum nestingherit timp de două veacuri, căpătând o forță care face ca heteroimaginea (imaginea asupra Celuilalt) să se depărteze atât de mult de Autoimagine, încât ea nu mai este o imagine, ci o imagine-realitate, o imagine-referent
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]