7,566 matches
-
de viitor. Organizat de Asociația Română de Science-Fiction, Revelionul SF 2004 va avea loc în seara de 31 ianuarie, la restaurantul „Gil Hercules“ din Timișoara. Ca-n literatura de gen, se poate anticipa că vor fi cuprinse în program momente fantastice: Plugușorul SF al Academiei „Marcel Luca și ciracii,“ concursurile de creație și umor marțian, potoale extraterestre și decernarea unui nou-râvnit titlu de Miss Catren(u’). Maestru de ceremonii va fi profesorul Cornel Secu. Înscrierile la Revelionul SF pentru pământeni și
Agenda2003-3-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280589_a_281918]
-
înlocuit“. Lăsând la o parte proasta inspirație a gazetarului, trebuie spus că viteza excepțională, alergarea în veritabil galop - de unde și porecla „Calul“ - completată în mod fericit de driblinguri, finețe și variațiuni tactice, toate acestea au fost obținute în urma unei trude fantastice, a „unei ambiții uriașe de a trece prin toate fazele autodesăvârșirii sportive, chiar dacă pentru unele nu avea înclinații“, după cum mărturisește Vasile Deheleanu, ani de-a rândul coleg de club și națională și singurul supraviețuitor al „miraculoasei perioade ripensiste“. În același
Agenda2003-6-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280679_a_282008]
-
și 100 de biografii aparținând unor personalităti din aria fotbalului românesc. În capitolul „Dicționar de fotbal românesc“ sunt dedicate articole distincte echipelor timișorene „Chinezul“, „Ripensia“. xxx: Larousse - Enciclopedia fotbalului. Grupul Editorial RAO, București, 2002. Preț: 1 199 000 lei. Iubire fantastică În lumea romanului lui Boris Vian nu există deosebiri și distincții nete între oameni, animale, plante și obiecte. Universul său fantastic ascultă de alte reguli. Lumina se lichefiază, din robinete ies țipari și păstrăvi, șoarecele are conștiință, iar camera se
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
nașterea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, istoric, folclorist și lingvist român. Întemeietor al lingvisticii, filologiei și lexicografiei științifice românești, el este și unul dintre fondatorii folcloristicii comparate din România. Opera sa literară cuprinde versuri romantice de inspirație socială și fantastică, proză de notație realistă („Duduca Mamuca“) sau de evocare a trecutului, drama istorică în versuri „Răzvan și Vidra“ și comedia „Trei crai de la Răsărit“. Joi, 27 februarie Ion Irimescu Acum 100 de ani s-a născut sculptorul român Ion Irimescu
Agenda2003-8-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280721_a_282050]
-
Vest, 65 000 lei); Max Frisch - Numele meu fie Gatenbein (Ed. Polirom, 159 000 lei); Constantin Prut - Dicționar de artă modernă și contemporană (Ed. Univers Enciclopedic, 790 000 lei); Cosma Brașoveanu - Fiara (Ed. Nemira, 120 000 lei); I. Oprișan - Basme fantastice românești, vol. I-III (Ed. Saeculum, 240 000 lei); Aurora Liiceanu - Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți (Ed. Polirom, 119 000 lei); Marin Iancu - Nevoia de modele (Ed. Corint, 105 000 lei); Stelian Tănase - Anatomia mistificării (Ed. Humanitas, 290
Agenda2003-9-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280752_a_282081]
-
omul de cultură român Gheorghe Asachi, întemeietor al învățământului (1813), al presei („Albina Românească“) și al teatrului românesc în Moldova. În plus, a creat o adevărată „industrie“ a tipăriturilor: editură, tipografie, fabrică de hârtie. A scris sonete, fabule, balade, poeme fantastice, influențate de clasicism și de preromantism, drame și nuvele istorice. Luni, 3 martie IANCU VĂCĂRESCU Acum 140 de ani a murit poetul român Iancu Văcărescu. Membru al „Societății literare“ și al „Asociației literare“, a sprijinit începuturile școlii, teatrului, presei și
Agenda2003-9-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280747_a_282076]
-
vieții pe care a reflectat-o aristotelic. În fond, ea este o lume prin care a trecut nu fără folos chiar autorul. De aceea, n are țesătură rară, prin care moderniștii ar putea croșeta cu materialul propriu și despre realismul fantastic, dislocările personagiale, confuzia de planuri existențiale, plasate unde nu te aștepți, în vis, despre exacerbarea, desigur, la maximul imaginarului, al căutării neliniștite a eu-ului, a cazurilor deliberat bolnave de politică (aici, în roman, doar întâmplător se gă sesc conștiințe
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Weisheit), calea „care duce la izvoare (zu den Quellen steigt)”. Dar ce citesc eroii lui Goethe în laboratorul alchimic decorat, conform indicațiilor de regie din actul II, scena 1, „în stilul Evului Mediu, cu tot felul de instalații pentru scopuri fantastice”? În primul rând trebuie amintită „cartea plină de mistere a lui Nostradamus (dies geheimnisvolle Buch, Von Nostradamus)”, probabil Profețiile celui pe care contemporanii l-au numit „noul oracol antic”. E menționată apoi o carte în care Faust „vede semnul macrocosmosului
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
culturale, a nedreptății sociale și a eșecului politic, descriptor inegalabil al chinezului (vezi nuvela Adevărata biografie a lui A.Q), maestru al alegoriei, al grotescului. Pentru cei familiarizați cu literatura chineză clasică, este reperabilă deopotrivă moștenirea nuvelei chineze medievale, strategiile fantasticului nebazat pe ruptură, pe ezitare, ci pe o lină alunecare în cealaltă zonă, care nu este un „dincolo”, ci tot prezență, una subtilă, a hipovizibilului, care o însoțește permanent pe cea ostentativă a hipervizibilului. Și romanul chinez clasic îl inspiră
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
aflarea veștii morții neasemuitului Gabriel García Márquez, „magul realismului magic”, fertila modalitate specifică literaturii latinoamericane din a doua jumătate a secolului XX, pe care a valorificat-o cu nedezmințită forță și strălucire în capodoperele sale, contopind realitatea narativă cu elemente fantastice și fabuloase, integrate firesc în viața de zi cu zi, provocare ce presupune implicit o chestionare majoră a adevărului creației artistice. Gabriel García Márquez: „îmblânzitorul de cuvinte al Americii Latine”, cel care a imaginat o nouă formă de a povesti
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
1967), i-a adus, odată cu Premiul Nobel, și o entuziastă pletoră de superlative precum „cel mai mare vrăjitor al Americii Latine”, sau „Cervantes hispanoamerican”, așa cum reiese și din motivarea succintă dar pregnantă a juriului Academiei suedeze: „Pentru romanele sale, unde fantasticul și realul se contopesc în bogăția complexă a unui univers poetic, care reflectă viața și conflictele unui continent.” Și, în cadrul aceleiași ceremonii, primul-ministru al Suediei, Olof Palme, aprecia: „În opera lui García Márquez se întrepătrund imaginația profund creatoare și istoria
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
sa carte, N-am venit să țin un discurs (2010). Ilustrând în chip strălucit așa cum am menționat, cunoscutul curent literar de sorginte latinoamericană al „realismului magic” al cărui reprezentant emblematic este, García Márquez plăsmuiește miticul Macondo, un teritoriu prodigios, unde fantasticul, miraculosul, irealul, se insinuează adesea cu naturalețe, în realitatea înconjurătoare. Scriitorul folosește localitatea sa natală, Aracataca, drept referință geografică pentru acest loc imaginar, dar Macondo nu se limitează la această arie concretă, ci poate fi oricare oraș, și în același
La despărțirea de García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2623_a_3948]
-
Daniel Cristea-Enache Muzeul lăuntric, text pe care Ioan Es. Pop l-a inclus în antologia Podul (2000), e o confesiune realistă, deloc lirică, numai de la un punct alegorică: o secvență biografică putînd fi văzută ca un fel de legendă la fantastica hartă lirică a poetului „nouăzecist”. Autorul a ajuns în toamna lui 1983 un biet dascăl de țară (la Ieud, în județul Baia Mare), devenind „chiriaș principal” într-unul din „cele două blocuri împlîntate ca două animale în agonie lîngă clădirea primăriei
Florile răului by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2636_a_3961]
-
asemenea în căutarea ei. Când căpitanul Jack Sparrow își intersectează traseul cu o femeie din trecutul său (Penelope Cruz), el nu este sigur dacă este dragoste sau dacă ea este un fals artist, nemilos care-l folosește pentru a găsi fantastica Fântână a Tinereții. Când ea îl forțează la bordul navei "Răzbunarea lui Queen Anne", nava lui Blackbeard formidabilul pirat (Ian McShane), Jack se regăsește într-o aventură neașteptată în care el nu știe de cine să se teamă mai mult
Unde mergem în weekend () [Corola-journal/Journalistic/26376_a_27701]
-
un oraș mai degrabă turcesc. Or, la începutul secolului al cincisprezecelea, așa ceva ar fi fost imposibil. Sigur că inadvertența poate fi trecută cu vederea (Eminescu însuși a respins-o fără a-i acorda importanță), dar asta n-o delegitimează. Caracterul fantastic al nuvelei nu-l scutește pe autor să mențină, atunci când o poate face, un echilibru istoric. De vreme ce epoca e numită cu precizie (și nu e lăsată pur și simplu într-un timp indefinit) nemulțumirea unor tineri istorici (cum erau Panu
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
intrare în detaliu, ca punere în relief de caractere, ca viață trăitoare, ea este slabă de tot. Se vede de departe că Eminescu nu mistuise bine ceea ce citise și că nu izbutise să dea Sărmanului Dionis măcar caracterul unei nuvele fantastice” (p. 99). Putem admite sau nu vehemența verdictului, dar, cu un minimum de obiectivitate, e clar că nu-l putem considera neavenit. Interesant e, spuneam, că în ciuda acestor acuze de principiu, George Panu lansează o pistă de interpretare fertilă. Consemnând
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
revenit din Granada, unde era în vacanță când The Guardian i-a publicat demisia, Mr. Gwyn redescoperă Londra, cu toate micile bucurii ale anonimatului. Devine atât de obișnuit, de nesemnificativ încât se gândește să devină, ca Bartleby, copist. O întâlnire fantastică, deși de cel mai comic banal, cu o doamnă care intra mereu în sala de așteptare a unei policlinici doar ca să facă un popas la căldură, în drum spre casă, îi arată calea. Va fi copist de oameni. Scriitor de
Straniul caz al domnului Gwyn by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2587_a_3912]
-
Central, devine prizonierul celui din urmă pune în oglindă două universuri, două lumi, dar, în egală măsură, și două registre ale realului, unul ancorat în prezent, celălalt în trecut, unul focalizat asupra concretitudinii existenței, celălalt supus legilor visului, mitului sau fantasticului. Închis într-o cămăruță a conacului din Podul Rugilor, pe Valea Lotrului, torționarul de ieri trăiește într-un spațiu arhaic, o lume ce ascultă de principiile riturilor străvechi, de descântece și vrăji. Dialogurile tensionate dezvăluie două moduri de raportare la
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
fu de ajuns pentru a recunoaște că era primul răsărit la care era martor”). Demne de interes sunt, pe parcursul romanului, reprezentările miticofolclorice la care fac apel personajele. Exemplare, în această privință, sunt Podul rugilor, legendele cu lostrițe, dar și accentele fantastice ale apariției morților familiei lui Dinu Pădureanu (tatăl, Sânziana), ce au, pentru personaj, calități protectoare. Exercițiile de supraviețuire morală pe care le conturează, prin acest scenariu epic, Traian Dobrinescu au, dincolo de unele stridențe retorice, deplină coerență narativă, legitimând un demers
Trecutul ca poveste by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2752_a_4077]
-
privighetoare-n beregată” Rar un asemenea poem care să cuprindă în el emblematic ciclul biologic precum în “Balada anotimpurilor” care, de fapt este, în subsidiar, “Poemul lung”, la propriu dar mai ales la figurat. “Poemul lung îți va aminti orașele fantastice” în care” După amiezele sunt lungi prilejuri de melancolii./ Oamenii se grăbesc să nu simtă mirosul întunericului/ Dar graba aceasta îi apropie de întuneric”...”Și iată marea revelație: “Era pe vremea când verdele se întindea peste tot,/ Deasupra și sub
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
sfârșit Maca întoarse tolba și o scutură. - Le-ai numărat bine? Erau chiar o sută?” Proiecțiile își lărgesc necontenit cuprinderea, de la cei trei la lume și la fel în toate povestirile lui Varujan Vosganian, propunând o imagine când reală, când fantastică a ceea ce am trăit noi și cei care ne-au precedat în istoria postbelică: închisorile politice, tortura, mizeria din timpul ceaușismului, venirea minerilor în ’90 și felul în care văd lucrurile cei care le-au trăit, unii roși de căință
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
cu românista Eva Strebingerová (1931-1985). Până în ziua de astăzi, cititorilor cehi le lipsește o ediție reprezentativă din opera lui Eminescu, care să cuprindă nu numai lirica sa, ci și unele titluri din proză: mă gândesc, în primul rând, la nuvela fantastică Sărmanul Dionis. Să sperăm că unul dintre traducătorii de azi va îndeplini această datorie față de poetul național român. Un exemplu ne oferă colegii noștri din Slovacia care au reușit, acum câțiva ani, să publice un volum din lirica eminesciană (Krídla
Aniversarea lui Eminescu la Praga by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/2777_a_4102]
-
nedescoperit sau încă nefolosit la întreaga capacitate. Și, mai ales, există destui „orbi”, care se bucură degeaba de vederea lor dacă ei nu pot observa frumosul în viață. Ei uită să se bucure privind o floare, un fluture sau imaginile fantastice ale norilor care ne transmit mesajele îngerilor. Una este să te naști orb, fără să fi cunoscut vreodată frumusețea acestei lumi și alta este să ți pierzi vederea în timpul vieții. Noaptea devine veșnică și lumina rămâne doar în amintire. „Auzul
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
cu o studentă din România, dar și cu alți admiratori. "De aproape o săptămână nu ne-am văzut. S-au întâmplat atâtea lucruri. În aceste zile am fost invitați la Festivalul de Televiziune de la Monte Carlo. A fost o experiență fantastică. A fost un loc în care i-am văzut pe cei mai buni oameni de televiziune din lume. Evenimentul s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Alteței Sale Regale Prințul Albert. Am fost foarte impresionant să văd câți fani au
Gâdea, ULUIT. Cu cine s-a întâlnit la Monte Carlo by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/23308_a_24633]
-
chiar Sfântul Petru care păzea turma șezând „ ... în bâtă rezemat / Cu un fluier ferecat“.16 Zona Orăștiei cu o bogată cinegetică de invidiat i-a determinat pe oameni să practice vânătoarea ca ocupație auxiliară. Vânătorii orăștieni trăiau într-o lume fantastică. De ce fantastică? Fiindcă ei nu se luptau cu lupii și urșii, nici cu zimbrii ci, cu leii. Motivul vânătorii leului este un leitmotiv al nenumăratelor colinde profane culese de C. Bogariu. Ei coborau din munte, în sat un: „Leu legat
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]