739 matches
-
limba în sus și posterior, cu obstrucția căilor aeriene, impunând intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE 117 Infecțiile retrofaringiene și mediastinale sunt consecința propagării infecțiilor molare extinse, ajunse în fanta bucofaringiană, delimitată de mușchii stiloglos, constrictor mijlociu și superior al faringelui. Infecția spațiului retrofaringian se manifestă cu febră, redoarea cefei, disfagie, voce stinsă, stridor. Pe măsură ce infecția cuprinde țesuturile profunde ale gâtului apar semnele de leziune vagală, sindromul Horner și semnele de paralizie a nervilor cranieni inferiori. Aceste infecții sunt mai frecvente
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
factor de necroză tumorală alfa (TNF). Toate acestea pot induce o serie de modificări la nivelul epiteliului mucoasei gastrice. Cancerul gastric cu stromă limfoidă este o formă anatomo-clinică rară de cancer a stomacului, caracterizată de similitudini cu cancerul de naso faringe, un prognostic relativ bun și o asociere cu virusul Epstein Barr. Există dovezi de incidență familială a cancerului gastric, cea mai renumită fiind familia Bonaparte: Napoleon, tatăl și bunicul, fratele și 3 surori au decedat prin cancer gastric. Totuși numai
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mobilizat, în special în leziunile joase și necesită o disecție redusă. În rezecțiile cu obiectiv paleativ, se păstrează fundusul, asigurându-se întreaga lungime a stomacului. După secțiunea vaselor scurte, a arterei gastrice stângi și manevra Kocher, stomacul poate ajunge până la faringe. Vascularizația stomacului este foarte eficientă și este necesară o singură anastomoză. Dezavantajele folosirii stomacului sunt legate de lipsa activității peristaltice, sutura lungă necesară după rezecția micii curburi și un rezervor gastric oarecum redus, cu capacitate de secreție acidă și cu
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
după localizarea tumorii Dacă explorarea preoperatorie confirmă rezecabilitatea, alegerea intervenției depinde de sediul tumorii. Pentru cancerele esofagului cervical este necesară o esofago-faringo-laringectomie totală pe cale cervicală și transhiatală cu faringo-gastrostomie pe stomac tubulizat. Pentru cancerele gurii esofagiene și cancerele primitive ale faringelui, faringolaringectomia cu rezecția segmentară a esofagului cervical poate fi efectuată în unele cazuri restabilirea continuității făcându-se printr-un transplant liber de jejun cu revascularizare. Esofago faringo-laringectomia comportă și o traheostomie definitivă, tiroidectomie și paratiroidectomie totală. Paratiroidele pot fi reimplantate
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
esofagian cervical este tratat prin esofagectomie totală, disecție radicală a gâtului bilaterală și laringectomie. Extinderea tumorii este rară în mediastin, deși uneori este necesară toracotomia dreaptă în spațiul IV, pentru marginea inferioară a disecției aortei transhiatal. Anastomoza esofagiană la nivelul faringelui mijlociu sau mai sus. Extinderea disecției ganglionare nu este unanim acceptată. Akiyama este promotorul disecției complete mediastinale și abdominale superioare. Date recente arată că ganglionii mediastinali superiori sunt invadați în 10% din cancerele esofagiene inferioare și 15-25% din cancerele toracice
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
preparate medicamentoase în ORL, pentru care a obținut brevet de invenție și omologarea preparatelor, selecționarea materialelor de grefă în timpanoplastii, în vederea recuperării funcționale auditive, evidențierea unor caracteristici biofizice și biochimice în tumori etc.) A abordat cu succes dificila chirurgie a faringelui, inițiind metode originale de practicarea faringo-plastiilor după exereze largi pentru cancer sau după stenoze postcaustice, fiind singurul chirurg ORL din țară care practica acest gen de intervenții. A fost membru al Societății Medicale Balcanice, al Societății Franceze ORL și a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
palpebrală) indică prezența unui sindrom de sulcus superior. Urechi: - se inspectează urechea externă (semnul “vatei” Ducuing în neoplasmul de rinofaringe) - se controlează acuitatea auditivă. Nas și sinusuri: - se examinează permeabilitatea foselor nazale; - se caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
intermediar cu amplitudine de 300 - 350 μV. (11, 34) EMG velo-palatină în deglutiție arată traseu de tip interferențial cu aspect crescător descrescător îlenticular), cu amplitudine de 400500 uV și durată de 1000 -1500 ms. Fonația antrenează și constrictorul superior al faringelui. Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
al faringelui. Pentru EMG-ul constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
constrictorului superior faringian se utilizează un port vată pentru laringe la vârful căruia se atașează acul electrod printr-un tub de cauciuc de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de 1-2 cm ce abordează transvelar mușchiul, cu implantare în regiunea posterolaterală a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a faringelui. EMG constrictorului superior al faringelui în fonație evidențiază un traseu intermediar sărac în potențiale. Potențialele de unitate motorie au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
au 100 - 300 μV în mușchii intrinseci ai faringelui. Pentru constrictorul mijlociu, plasarea se face tot în regiunea postero-laterală a faringelui la nivelul limitei inferioare a pilierului posterior al vălului palatin. În timpul deglutiției, unda peristaltică implicând mușchiul constrictor superior al faringelui determină un traseu intermediar de tip lenticular. Electromiografia mușchilor fonatori și ai deglutiției permite diferențierea disfoniilor și dislaliilor și permite descoperirea cauzelor locale în tulburările de comunicare verbală prin identificarea aspectului miogen sau neurogen al traseului EMG. î11, 34) Monitorizarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
și evocare a perchii fonem-grafem: Susanne Borel-Maisonny a elaborat un atlas al gesturilor în care de exemplu sunetul „o” este reprezentat prin primele două degete curbate în formă de cerc; sunetul „r” e simbolizat prin indexul mâinii plasat lateral lângă faringe; sunetul „a” e evocat prin palma deschisă asemenea gurii în articulare. Dislexicul recunoaște mai ușor asociația gest-sunet, ce este mai ușor de realizat decât asociația sunet-semnul scris deoarece dislexicul prezintă tulburări în percepția orientării spațiale - în recunoașterea direcțiilor stânga-dreapta, sus-jos
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
consoana bilabială, nazală și sonoră prin vibrațiile laringelui. Poziția sistemului fonoarticulator și emisia fonemului m Ocluzia bilabială este discretă, limba se așează în poziție relaxată pe planșeul bucal, vălul palatin se coboară pentru a permite trecerea curentului de aer prin faringe și fosele nazale, fiind necesară rezonanței. După ce s-a reprodus poziția organelor articulatorii în oglindă, se inspiră, apoi se expiră, păstrând o mimică facială relaxată. Corzile vocale deschise mai mult de jumătate conferă aerului vibrații ușoare emise spre cavitatea bucală
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
rezonanței. După ce s-a reprodus poziția organelor articulatorii în oglindă, se inspiră, apoi se expiră, păstrând o mimică facială relaxată. Corzile vocale deschise mai mult de jumătate conferă aerului vibrații ușoare emise spre cavitatea bucală ocluzată. Aerul se întoarce în faringe și se îndreaptă spre fosele nazale deschise prin coborârea valului palatin, pe care îl pune într-o vibrație ce cuprinde buzele și nasul, printr-o curgere continuă și lentă. Se așează palma subiectului sub propria bărbie cu policele lipit de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a barierei de articulare cu ajutorul unei spatule sau lingure din lemn. Subiectul este pus să articuleze silaba da în mod repetitiv: da-da-da. În acest timp strecurăm pe sub arcada dentară superioară o spatulă, coborâm vârful limbii și îi împingem rădăcina spre faringe, fără să provocăm reflexul de vomă și încurajând articularea repetitivă a silabei. Silaba da se va transforma progresiv în silaba ga, care va fi exersată imitând „gâgâitul gâștei' sau introducând-o în cuvintele indicate. În acest mod vom putea obține
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a limbii, mandibulei, buzelor și uvulei: - mișcări de ridicare - coborâre a mandibulei; - mișcări de lateralitate a mandibulei, asociate sau nu cu devierea facială; - mișcări de ridicare - coborâre a părții medio-dorsale a limbii către medio-palat;mișcări de retragere a limbii spre faringe și proiecție externă; - mișcări de rulare a părții medio-dorsale a limbii antero-posterior pe palat; - mișcări de ridicarea și coborârea uvulei în respirația pe gură și pe nas alternativ, efectuate pe ambele nări sau pe o nară; - mișcări de apropiere și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
tumoră la noul sediu. Această tumoră se numește “cancer secundar” sau “metastază”. REGIUNILE CAPULUI ȘI GÂTULUI Aceste segmente ale corpului uman cuprind mai multe organe situate deasupra umerilor, excluzând creierul și măduva spinării. Sunt incluse: Cavitatea orală (gura) Glandele salivare Faringele (gâtul) Laringele (cutia vocală) Nasul, cavitatea nazală și sinusurile paranazale Urechile Ochii Tegumentul (pielea) Glanda tiroidă și glandele paratiroide Cele mai multe cancere orale, faringiene, laringiene și ale cavității nazale se dezvoltă din membrana internă(mucozală) care “căptușește” la interior segmentele capului
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
gâtului. INFORMAȚIILE DIN BROȘURĂ Informațiile conținute în această broșură se referă la cancerul cavității orale și cancerul sinusurilor paranazale. Tratamentul și efectele creșterii diverselor cancere ale capului și gâtului sunt diferite, de aceea trebuie abordate în secțiuni distincte. Informațiile despre faringe, laringe sunt incluse sporadic (pentru înțelegerea contextului) iar cele despre urechi, ochi, piele, glandele tiroidă și paratiroide nu sunt cuprinse în acest document. Totuși, pacienții cu cancere avansate (ale ariilor vecine celor prezentate) și diseminate deja către nodulii limfatici ai
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
rezultată în cavitatea orală din glandele salivare (situate sub limbă, lăngă urechi și submandibular). Saliva protejează dinții și „căptușeala” cavității orale și gâtului (care se numește mucoasă). Saliva are de asemenea rolul de a lubrifia mâncarea, facilitând mestecarea și înghițirea. FARINGELE Faringele sau gâtul este un „tub” care se întinde din spatele cavității nazale către esofag și trahee. Faringele este divizat în trei porțiuni: 1. Nazofaringele: o cavitate deschisă situată în spatele nasului și deasupra palatului moale (vălului palatin); 2. Orofaringele: aria cuprinsă
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
în cavitatea orală din glandele salivare (situate sub limbă, lăngă urechi și submandibular). Saliva protejează dinții și „căptușeala” cavității orale și gâtului (care se numește mucoasă). Saliva are de asemenea rolul de a lubrifia mâncarea, facilitând mestecarea și înghițirea. FARINGELE Faringele sau gâtul este un „tub” care se întinde din spatele cavității nazale către esofag și trahee. Faringele este divizat în trei porțiuni: 1. Nazofaringele: o cavitate deschisă situată în spatele nasului și deasupra palatului moale (vălului palatin); 2. Orofaringele: aria cuprinsă între
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
și „căptușeala” cavității orale și gâtului (care se numește mucoasă). Saliva are de asemenea rolul de a lubrifia mâncarea, facilitând mestecarea și înghițirea. FARINGELE Faringele sau gâtul este un „tub” care se întinde din spatele cavității nazale către esofag și trahee. Faringele este divizat în trei porțiuni: 1. Nazofaringele: o cavitate deschisă situată în spatele nasului și deasupra palatului moale (vălului palatin); 2. Orofaringele: aria cuprinsă între palatul moale, baza limbii și partea posterioară a cavități orale, lîngă amigdale; 3. Hipofaringele sau laringofaringele
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
cavității orale), mâncarea se amestecă cu saliva. Când mestecați, limba mișcă mâncarea împrejur și colectează fragmentele ei într-o „bilă” moale (bol alimentar). Când bolul alimentar se mișcă către partea posterioară a limbii (baza limbii), se declanșează înghițirea la nivelul faringelui (gâtului). Când înghițiți, palatul moale (vălul palatului) se ridică, închizând nazofaringele, împiedicând alimentele să ajungă în sus și în afară (către nas). Atunci faringele comprimă (împinge) alimentele în jos, către esofag. Musculatura de la intrarea în esofag se relaxează pentru a
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
bolul alimentar se mișcă către partea posterioară a limbii (baza limbii), se declanșează înghițirea la nivelul faringelui (gâtului). Când înghițiți, palatul moale (vălul palatului) se ridică, închizând nazofaringele, împiedicând alimentele să ajungă în sus și în afară (către nas). Atunci faringele comprimă (împinge) alimentele în jos, către esofag. Musculatura de la intrarea în esofag se relaxează pentru a facilita pătrunderea alimentelor, în timp ce musculatura pereților săi continuă să împingă alimentele către stomac. În același timp, laringele acționează ca o valvă, închizând traheea. Acest
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]