2,714 matches
-
oraș neprecizat din Italia, într-un an nespecificat (probabil în secolul al XVIII-lea), și prezintă ăzbunarea mortală a naratorului pe un prieten de care crede că a fost insultat. Ca în mai multe dintre povestirile lui Poe și în conformitate cu fascinația oamenilor din secolul al XIX-lea față de acest subiect, narațiunea se învârte în jurul unei persoane îngropate de vie, în acest caz, prin zidire. Ca și în „Pisica neagră” și „Inima care-și spune taina”, Poe narează povestea din punctul de
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
mea, mă ducea, „jos la drept”, după cursuri, să asist, pur și simplu la discuțiile lor de vechi și încercați prieteni. Eram necopt pentru a-i înțelege și nici nu puteam pricepe cum se împacă pasiunea pentru drept internațional cu fascinația pentru trăitul dânsului în fiecare vară la Văratec. Nu știam multe atunci, după cum nici acum nu sunt mai bine instalat în lumea cunoștințelor profunde, semnificative, autentice. Acum știu, de pildă, ceea ce atunci am aflat dar n-am înțeles cât de
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și bizantinologului Demostene Russo (1869-1938), unul dintre autenticii săi prieteni și conțin prețioase știri despre pregătirea și restituirea integrală a operei 3 lui Ion Creangă în celebra Fundație Regală pentru
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
Fusese, spunea criticul, ca "un salut de arme de pe altă poziție militantă". Șerban Cioculescu admira romanul Maitreyi, pe care-l considera o capodoperă, dar admira și vasta operă eliadestă din domeniul istoriei religiilor. Faptul acesta reiese cu claritate din eseul Fascinație, redactat în martie 1982 și rămas nedescoperit în arhiva sa. Ideea de a aplica noțiunea de fascinație baladei Miorița i-a venit criticului în urma lecturii "interesantisimelor" Fragmente dintr-un Jurnal de Mircea Eliade. Demonstrația criticului legată de cuvintele -cheie din
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
pe care-l considera o capodoperă, dar admira și vasta operă eliadestă din domeniul istoriei religiilor. Faptul acesta reiese cu claritate din eseul Fascinație, redactat în martie 1982 și rămas nedescoperit în arhiva sa. Ideea de a aplica noțiunea de fascinație baladei Miorița i-a venit criticului în urma lecturii "interesantisimelor" Fragmente dintr-un Jurnal de Mircea Eliade. Demonstrația criticului legată de cuvintele -cheie din text, este, la rândul ei, - credem - foarte convingătoare. Eliade s-ar fi bucurat s-o citească! Fascinație
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
fascinație baladei Miorița i-a venit criticului în urma lecturii "interesantisimelor" Fragmente dintr-un Jurnal de Mircea Eliade. Demonstrația criticului legată de cuvintele -cheie din text, este, la rândul ei, - credem - foarte convingătoare. Eliade s-ar fi bucurat s-o citească! Fascinație Fie-mi iertat un preambul în aparență numai subiectiv, dar pe care-l consider necesar ca să mă delimitez: nu sînt nici etnolog, nici folclorist, nici istoric al religiilor, ca să-mi spun cuvîntul asupra Nunții Cosmice din Miorița, temă pe care
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
la lectura unui autor, cuvintele ce se repetă. Ele sînt semnificative pentru cunoașterea autorului". Aș supralicita: dacă unul din acele cuvinte se repetă mai des, pînă la obsesie, el ar putea fi considerat cuvînt-cheie al universului respectiv. La Mircea Eliade, fascinația este, de obicei, de ordin intelectual sau, ca să fiu mai precis, constituie momentul intuitiv, căruia îi urmează interpretarea eruditului istoric al religiilor. Astfel, ne spune de la prima pagină a Fragmentelor, nu s-a "ambalat" la întîia vedere a Venerei din
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
impresionantă erudiție, ca să explice un fenomen religios care l-a fascinat și continuă să-l fascineze prin bogăția de virtualități cu care iranismul mistic a fecundat, spune d-sa, atît iudaismul, cît și creștinismul "et, en général, la civilisation occidentale". Fascinația e aci forma supremă a admirației de ordin intelectual. Admirăm cu atît mai mult o direcție de gîndire și de simțire cu cît aria sa de răspîndire este mai întinsă și mai durabilă. Aci, în cazul religiilor iraniene, ele au
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
direcție de gîndire și de simțire cu cît aria sa de răspîndire este mai întinsă și mai durabilă. Aci, în cazul religiilor iraniene, ele au dominat timp de mai multe milenii și pe toate continentele. Nu se putea mai mult. Fascinația în fața acestui fenomen atinge, ca să zicem așa, plafonul. Să coborîm la literatura modernă și mai ales la aceea pe care Mircea Eliade nu o agreează. La 6 martie 1967, scria: "Je suis en train de lire la biographie de James
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
par la confiance de Joyce en lui-męme mais aussi par la médiocrité de son jugement critique". 4) Urmează exemple convingătoare despre scara arbitrară de valori a romancierului: Ibsen preferat lui Shakespeare, "Meistersinger" și Bernard Shaw calificați negativ. De data aceasta, fascinația e de ordin negativ, de fapt uimirea înaintea lipsei totale de discernămînt a unui scriitor de faimă universală. Peste patru zile, Mircea Eliade revine asupra aceluiași subiect, precizîndu-și epitetul, prin cel mai expresiv echivalent: "Je continue, fasciné, stupéfait, la biographie
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
a cărui lectură este pentru el, de cîte ori se simte "malade, déprimé",8) reconfortantă. într-o asemenea zi, la 21 noiembrie 1968, scria: "Le mystčre de cette attirance totale (subliniat în text) éprouvée pour Goethe me fascine toujours".9) Fascinația, de rîndul acesta, ține de caracterul neexplicit, misterios, al atracției totale, fenomen desigur ieșit din comun, într-o vreme cînd alți idoli, cei mai mulți malefici, existențialiști, adică profesioniști ai angoasei, domină spiritele cele mai alese. Oprim aci spicuirea unui mic număr
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
unanim înțeleasă: Moartea. Nu cumva perspectiva morții, în loc să-l sperie și să-l înspăimînte pe cioban, l-a fascinat cu o forță de atracție oarecum vrăjitorească (științificește vorbind, magnetică)? Iar dacă este așa, nu era firesc ca suprema forță a fascinației să pună în vibrație toate corzile unei sensibilități pe care o numim la rîndul ei cosmică, deoarece a pus în mișcare elementele majore ale Universului văzut? Soarele și luna! Ciobanul Mioriței a fost fascinat și de regimul diurn și de
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
omul cel mai simplu își înțelege sfîrșitul, ca o finalitate firească, înțelegerea lui are implicații metafizice. Ciobanul din Miorița e omul muntelui și al turmei, dar și un poet și un filosof, care a trecut și el prin toate treptele fascinației, de la contemplarea răsăritului și pînă la acea a asfințitului și a tăcutei orchestrații nocturne. Să enumerăm toate aceste trepte? Este de prisos. Oricine n-a trecut printr-o priveliște nepăsător, a fost și el fascinat de vraja jocului de lumini
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
de variațiile nespuse ale sonurilor și de vibrația văzduhului. Poate că ciobanul profesionalizat nu se mai impresionează ușor, dar cel incorporat, stăpîn și rob al stînei, dacă e dominat de o viață interioară intensă, este mai frecvent supus stărilor de fascinație, în care admirația cade sub incidența vrajei. Un altul, mai psiholog decît scriitorul acestor rînduri, ar putea aprofunda modesta ipoteză a genezei Miorița, sub semnul atotputernic al fascinației. Discutabilă ca orice ipoteză, aceasta n-ar fi avut loc fără lectura
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
dominat de o viață interioară intensă, este mai frecvent supus stărilor de fascinație, în care admirația cade sub incidența vrajei. Un altul, mai psiholog decît scriitorul acestor rînduri, ar putea aprofunda modesta ipoteză a genezei Miorița, sub semnul atotputernic al fascinației. Discutabilă ca orice ipoteză, aceasta n-ar fi avut loc fără lectura atentă a interesantisimelor Fragments d'un journal,12) care mi-a sugerat această nepretențioasă meditație asupra evantaiului de semnificații ale noțiunii. NOTE 1) Sacrificiu. 2) Capul, care nu
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
fauna. Arta origami din zilele noastre acoperă o zonă largă de forme, de la "ceasuri cu cuc" și dragoni, până la forme simple care exprimă mai degrabă spiritul decât forma unei imagini. Lumea artelor tradiționale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali o fascinație, iar discipline precum ikebana - arta aranjării florilor, chanoyu - ceremonia ceaiului, origami - arta plierii hârtiei și multe altele au simbolizat elemente ale frumuseții și perfecțiunii japoneze. Există multe stiluri de origami, acestea pornind de la cele mai simple compoziții până la compoziții extraordinar
Origami () [Corola-website/Science/302493_a_303822]
-
inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Sandra Cotovu - Jocuri de apă. Roman. Prefață de G. Topîrceanu. București, Editura „Cartea Română”, 1938, 296 pagini; Divorțul Marianei și alte schițe. București, Editura Cugetarea-Georgescu Delafras, 1941, 204 pagini; Fascinație. București, Editura „Bucur Ciobanu”, 1943, 203 pagini și Vijelie. Coperta de Lena Constante. [București], Editura Casa Școalelor, [1947], 457 pagini + 1 foaie. 2. Constantin Stere (1865-1936), nuvelist și romancier. Autorul romanului În preajma revoluției. Volumele I-VIII. București, Editura Adevărul, [1931-
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
în poemele sale cele mai importante victorii militare. Un celebru exemplu din această perioadă este oda referitoare la recucerirea orașului Hadath, ocupat de Bizantini. Poemul are o calitate epică deosebită, influență care se explică prin originile yemenite al autorului și fascinația acestuia pentru poezia “Amorium” scrisă de Abu Tammam (805-845): Poezia lui Motunabbi din această perioadă ilustreză abilitatea acestuia de a întinde limitele poeziei convenționale, transformând începuturile clasice ale operelor în veritabile versificări filosofice sau lirice despre viață și paradoxurile acesteia
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
departare/ Fericirea ta, iubite!”". Provocarea pe care o lansează (strofele 5-12) izvorăște dintr-o nevoie demonstrativă, pare o lecție de inițiere într-un segment al existenței pe care bărbatul îl minimalizează. De aceea, proiectul ei erotic este de o mare fascinație, poartă în el toate atuurile tentației: natura este paradisiacă, iubita este frumoasă și „nebună”, adică disprețuitoare de convenții, dragostea este neprefacută și totală, mută și inocentă. Eminescu recompune idila imaginată de fată după modelul biblic al perechii unice în grădina
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
parte a mercenarilor angajați de bizantini pentru bătălia de la Manzikert și tot ei sunt cei care vorbeau o limbă foarte asemănătoare cu cea a turcilor selgiucizi. Ca lider al turcilor selgiucizi, carisma cunoscută a nobilului turanic Alp Aslan exercita o fascinație uriașă aspra turcilor Uz. I-au trădat și turcii Uz pe bizantini la 1071? Plauzibil întrucât peste 100 de ani nu se va mai aude nimic despre ei, integrați și asimilați complet în masa de turci selgiucizi. În aceste condiții
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
În acest film joacă, în rolurile principale, Leonardo DiCaprio și Kate Winslet. Ei sunt membri ai unor clase sociale diferite, dar se îndrăgostesc la bordul navei, în timpul primei și ultimei sale călătorii. Inspirația regizorului Cameron pentru film a venit din fascinația să pentru epave; el a simțit că o poveste de dragoste amestecata cu pierderea de vieti umane ar fi esențială pentru a obține un impact emoțional al dezastrului. Producția a început în anul 1995, cănd Cameron a filmat material cu
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
pozele de lângă ea arată viața liberă și aventuroasa pe care ea ar fi vrut să o aibă împreună cu Jack. O Roșe tânără se reunește cu Jack pe "Titanic", aplaudata de pasagerii de la bordul mărețului vas. James Cameron a avut o fascinație pentru epave, iar, pentru el, RMS "Titanic" a fost "Everestul epavelor." El era aproape trecut de varsta la care putea să facă o expediție subacvatica, dar a spus că încă mai are "o liniște mentală" pentru a trăi viața de
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
personaje psihotice. Creațiile lui Burton nu sunt niște nebuni care se dezlănțuie în societate ci niște ființe dedicate pasiunii lor, niște caractere puternice și colorate chiar dacă poartă costume de culori închise și un machiaj macabru. Tocmai aceste două extreme atrag fascinația publicului. Personajele au o înfățișare sumbră și un caracter omenos, plin de calități excepționale la care mulți doar aspiră. Burton înfășoară personajele sale într-un giulgiu care ascunde niște ființe deosebite. “Big Fish” reprezintă trecerea regizorului de la gotic la culoare
Tim Burton () [Corola-website/Science/314824_a_316153]
-
prilejuiau numeroase plimbări, obicei pe care l-a păstrat până la sfârșitul vieții sale. Această imobilitate la care era condamnat a fost cea care i-a oferit ocazia de a-si dezvolta simțul observației și de a descoperi, cu o mare fascinație, marele spectacol al naturii, principala sursă de inspirație pentru decorațiunile tuturor operelor sale și pentru soluțiile numeroaselor probleme apărute în proiecte. Un alt aspect important al copilăriei sale, menționat de numeroși autori, este originea sa tarragoneză. Tenacitatea, caracterul puternic și
Antoni Gaudí () [Corola-website/Science/296752_a_298081]
-
maladivă, puțin isterică, chinuită de reumatisme și nevralgii craniene", uneori violentă, (în operele lui Mishima există numeroase aluzii la această violență); avea dureri cumplite, iar tânărului Mishima îi revenea sarcina să o maseze. Pe seama lui Natsu pun biografii lui Mishima fascinația acestuia pentru moarte și pentru lucrurile excentrice. Natsu citea cărți în limba franceză și în limba germană și avea un gust aristocratic pentru teatrul Kabuki. Natsu nu i-a permis lui Mishima să stea la soare, să practice vreun sport
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]